BusinessMagazin

Tag: romani

  • Sondaj: Peste 70% dintre români cred că poluarea este o problemă majoră, dar majoritatea dintre ei nu ar fi dispuşi să facă investiţii sau să plătească mai mult pentru surse de energie curată

    Peste 70% dintre români cred că poluarea este o problemă majoră pe plan local, în timp ce peste 25% sunt de părere că este o problemă destul de importantă, dar majoritatea dintre ei (57%) nu ar fi dispuşi să facă investiţii sau să plătească mai mult pentru surse de energie curată, arată un sondaj realizat de CIS Gaz, companie românească activă în industria gazelor naturale.

    Totodată, peste 80% dintre români consideră că energia regenerabilă este foarte importantă sau destul de importantă pentru sustenabilitatea economiei în anii care vor urma, iar peste 90% atrag atenţia că ar trebui făcute mai multe investiţii pentru a creşte sustenabilitatea sistemului energetic.

    În acest context, peste 65% dintre români consideră că printre primele vizate de aceste investiţii ar trebui să fie reţeaua de transport şi distribuţie şi instalaţiile, urmate de starea conductelor şi ţevilor (aproape 31%).

    Chiar dacă marea majoritate a participatilor la sondaj cred că poluarea este o problemă în România, mai mult de jumătate dintre ei nu ar investi în surse de energie curată, chiar dacă 1 din 2 români indică energia produsă de panourile solare ca fiind tipul de energie pe care ar prefera să-l folosească.

    „Sustenabilitatea economică este o prioritate pentru companii şi guverne de pe întreaga planetă, şi pe bună dreptate. Reducerea impactului asupra mediului înconjurător este foarte importantă dacă vrem să lăsăm în urmă, pentru copiii noştri, o lume mai bună şi mai curată”, spune Sebastian Călugăr, CEO CIS Gaz.

    Sondajul privind percepţia românilor asupra problemelor sistemului energetic a fost desfăşurat, la nivel naţional, în iunie 2023 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.383 de utilizatori de internet din România. Puţin peste 50% dintre participanţi sunt bărbaţi, peste 48% au vârsta de cel puţin 45 de ani, iar peste 86% locuiesc în mediul urban.

     

  • Asiguraţii români plătesc 42 miliarde de lei pe an pentru contribuţii la sănătate, dublu faţă de acum cinci ani. Ce primesc de aceşti bani?

    ♦ În perioada 2018-2023, banii care au intrat la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor s-au dublat, de la 26 miliarde de lei la peste 42 miliarde de lei cât este bugetat în 2023 ♦ Banii de la asiguraţi reprezintă de altfel 77% din bugetul total al CNAS. Din acest buget se plătesc serviciile oferite în spitale ♦ Când pacienţii sunt lăsaţi cu orele în spitale şi nu primesc îngrijire medicală când au nevoie, ce se întâmplă cu contribuţiile plătite lună de lună?

    Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau FNUASS, ca prescurtare, este gestionat de Casa Naţională de Asigurări şi este „alimentat“ an de an şi de contribuţiile la sănătate din banii asiguraţilor, chiar într-o pondere mare. Peste 77% din bugetul Casei vin din contribuţiile asiguraţilor.

    Lună de lună, 10% din salariul brut al fiecărui angajat din România nu ajunge la acesta, ci merge către FNUASS. De acolo, banii merg mai departe către decontarea serviciilor medicale primite de pacienţi în spitale de stat mai ales, dar şi private, către plata medicamentelor. Acesta este mecanismul prin care statul ia 10% din salariul brut pentru a asigura sănătatea pacienţilor săi.

    În spitale însă, realitatea arată dezastruos, iar pacienţii nu primesc îngrijirea medicală de care au nevoie, aşa cum se vede din practică în câteva spitale în ultima lună. Întrebarea este ce se întâmplă cu banii primiţi de spitale prin FNUASS dacă medicii nu îngrijesc bolnavii?

     

    Cum arată cifrele?

    Datele din bugetul anual al FNUASS arată o evoluţie spectaculoasă în perioada 2018 – 2023. Astfel, de la 26 miliarde de lei cât se strângeau de la asiguraţi în urmă cu cinci ani, statul a bugetat că anul acesta va aduna din contribuţii la sănătate peste 42 miliarde de lei. Aproape dublu în perioada menţionată.

    Iar bugetul FNUASS din contribuţiile asiguraţilor a crescut an de an, pe măsură ce salariul angajaţilor români a evoluat. O singură excepţie de la creştere a avut suma strânsă de la asiguraţi, în 2020, anul de debut al pandemiei, când mai mulţi salariaţi au fost în şomaj tehnic sau şi-au pierdut locul de muncă. În rest, câte 3-5 miliarde de lei s-au adăugat în fiecare an pentru un număr similar de oameni care să primească îngrijire medicală. Au primit în schimb pacienţii servicii mai bune în spitale?

     

    Asiguraţii vulnerabili

    În România, unu din trei angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, adică 3.000 de lei brut lunar. Din 5 milioane de angajaţi, circa 1,7 milioane au salariul minim pe economie, după cum arată datele de la Inspecţia Muncii transmise Ziarului Financiar.

    Acestora, statul le opreşte contribuţia la sănătate, ceea ce înseamnă 3.300 de lei pe an. De la întreg efectivul de angajaţi cu salariul minim, în 2023 statul încasează 5,7 miliarde de lei, din calculele ZF. Astfel, doar de la o categorie de angajaţi, cei cu veniturile cele mai reduse, statul primeşte această sumă, la care se adaugă şi restul contribuţiilor de la ceilalţi angajaţi cu venituri mai mari.

    Aceşti angajaţi sunt însă şi cei mai vulnerabili, pentru care orice sumă contează. Ei nu au puterea financiară de a plăti servicii medicale în privat, nu pot avea un altfel de legătură cu sistemul de sănătate pentru a primi servicii medicale, în afară de a se prezenta direct în faţa medicilor, de multe ori direct în spitale, atunci când au o problemă care nu mai poate fi amânată. Primesc aceşti angajaţi cu salariul minim îngrijire medicală la standarde decente în spitalele unde ajung?

     

    Exemple de calcul

    Un salariat cu 3.000 de lei brut, adică salariul minim, plăteşte statului pentru sănătate 3.300 de lei pe an. Dacă luăm în calcul un salariu mai mare, contribuţia creşte proporţional cu acesta.

    Astfel, la un salariu brut de 10.000 de lei pe lună, adică circa 6.000 de lei net, cât câştigă în medie un avocat, de exemplu, un angajat contribuie la sănătate cu 12.000 de lei pe an.

    Un inginer debutant care are un salariu de circa 8.000 lei brut pe lună, adică 4.600 lei net, plăteşte la contribuţiile de sănătate peste 9.000 de lei pe an.

    Banii aceştia sunt folosiţi de stat pentru a oferi servicii de sănătate populaţiei, iar principalul argument al oficialilor din Sănătate este că plăţile celor 5 milioane de angajaţi acoperă nevoile întregii populaţii, inclusiv oamenii în vârstă şi copiii, care nu plătesc contribuţii de sănătate. Totuşi, nici măcar aceştia nu găsesc un loc mai rapid în spitale, pentru analize, medicamentele lipsesc. În plus, salariaţii activi nu au nevoie lună de lună de îngrijiri medicale sau chiar analize de rutină, mulţi medici de familie plângându-se că au pacienţi pe care nu i-au mai văzut de ani de zile.

     

    Dramele din spitale, pe banii asiguraţilor

    În ultima lună, mai multe cazuri ale unor pacienţi care nu au primit îngrijire medicală în spitale au şocat prin lipsa de empatie a medicilor, prin indiferenţa cu care au tratat pacienţii. Acest lucru a dus şi la decesul unei tinere mame de 25 de ani, care timp de şapte ore nu a fost văzută de un medic, deşi în spital erau doctori care asigurau gardă pentru pacienţi.

    În practică, pacienţii „vânează“ lună de lună un loc liber cu bilet de trimitere pentru analize medicale, pentru consultaţii. De exemplu, timpul de aşteptare pentru investigaţii de tip RMN (rezonanţă magnetică nucleară) sau CT (computer tomograf) ajunge şi la două-trei luni în Bucureşti. Spre exemplu, pentru un consult la cardiologie, marile reţele private au loc liber de abia în noiembrie anul acesta sau chiar februarie 2024, din date adunate recent de ZF. Cum poate aştepta un pacient cu probleme de inimă două-şase luni pentru un consult în baza contribuţiei pe care a plătit-o la stat?

     

  • Cine sunt românii care pot lua permisul de conducere fără să facă şcoala de şoferi

    Conform codului rutier din 2023 există o categorie de români care poate lua permisul de conducere fără să facă şcoala de şoferi.

    O prevedere nouă adusă codului rutier arată că o anumită categorie poate obţine permisul de conducere auto fără să facă şcoala de şoferi.

    Recent, Ministerul Afacerilor Interne a propus modificarea regulilor pentru unele persoane care vor să obţină permisul auto, iar Guvernul a aprobat o astfel de măsură.

    Potrivit modificării aduse în Codul Rutier, o anumită categorie de români va putea să susţină examenul pentru obţinerea unui permis auto fără să mai urmeze cursurile unei şcoli de şoferi. Iar modificarea se aplică chiar din august 2023.

    În forma actualizată, românii care au obţinut un carnet de conducere într-o altă ţară şi nu îl pot preschimba în România vor putea să susţină examenul auto fără să mai urmeze cursurile unei şcoli de şoferi, arată noul Cod Rutier 2023. 

    Modificările sunt stipulate în Ordonanţa nr. 29/2023 prin care se modifică OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Se taie voucherele de 500 de lei pentru 100.000 de români! Au fost scoşi complet de pe listă

    Veşti proaste pentru 100.000 de elevi din România, după ce s-a aflat că se taie voucherele de 500 de lei pentru aceştia.

    Astfel, mulţi copii de grădiniţă şi elevi din medii vulnerabile din ţară nu vor mai primi tichete educaţionale pentru anul şcolar 2023/2024 deoarece numărul beneficiarilor va fi mult mai mic.

    Se taie voucherele de 500 de lei pentru 100.000 de români! Au fost scoşi complet de pe listă
    Practic, membrii Guvernului susţin că voucherele educaţionale de 500 de lei vor fi acordate doar pentru 300.000 de copii de grădiniţă şi elevi din medii vulnerabile, cu toate că Marcel Boloş, fost ministru MIPE, care în prezent conduce Finanţele spunea altceva în primăvară.

    Spre deosebire de anul şcolar 2022-2023, acest lucru înseamnă că numărul lor scade cu 100.000 de persoane.

    Marcel Boloş susţinea la începerea acestui program că mecanismul de acordare a voucherelor educaţionale va fi unul simplu. Din păcate, programul nu este gata nici acum.

    Voucherele educaţionale, care au fost denumite în OUG nr. 133 din 7 august 2020 „tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional”, sunt carduri cu câte 500 de lei care sunt acordate pentru a acoperi cheltuielile pentru materiale şcolare, potrivit OUG.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • La ce au renunţat românii din cauza scumpirilor?

    Inflaţia record, care de mai bine de un an şi jumătate a început să îşi arate colţii, i-a determinat pe români să îşi schimbe comportamentul de consum. 

    Inflaţia record, care de mai bine de un an şi jumătate a început să îşi arate colţii, i-a determinat pe români să îşi schimbe comportamentul de consum. Unii au început să cumpere produse mai ieftine, alţii au decis să păstreze brandurile favorite în coş, dar să facă achiziţii mai rar ori în cantităţi mai mici.

    Un studiu realizat de companiile de cercetare de piaţă Ipsos şi RetailZoom ilustrează care au fost principalele strategii de adaptare la care au apelat românii ca urmare a creşterii preţurilor.

    Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) au declarat că au renunţat la anumite produse alimentare pentru a compensa creş­terile de preţ, ceea ce indică o concentrare a atenţiei asupra articolelor esenţiale mai degrabă decât asupra achiziţiilor de răsfăţ. Similar, 41% dintre oameni au spus că au sacrificat gustările, sucurile şi cafeaua pe altarul necesităţii, încă un semn că produsele de impuls au fost printre primele scoase de pe listă.

    În general, printre strategiile principale menţionate se numără renunţarea la achiziţii, fie că e vorba de haine, pantofi şi accesorii (40% dintre respondenţi), electronice şi dispozitive mobile (38%) sau vacanţe (37% dintre români au renunţat la călătoriile internaţionale, pe când 26% au redus sau au eliminat vacanţele interne).

    Totuşi, una dintre cele mai importante schimbări – a doua ca pondere în răspunsuri ñ o reprezintă reducerea comenzilor de la restaurante. Oamenii, mai exact 43% dintre ei, nu mai comandă mâncare cu livrare la domiciliu, optând pentru pregătirea meselor acasă în scopul de a economisi bani.

    Un procent mai mic de consumatori a făcut alte schimbări, cum ar fi renunţarea la produsele de îngrijire personală şi cosmetice (21%), anularea abonamentelor medicale sau de televiziune (20% şi, respectiv, 8%).     

    Aceste strategii reflectă efortul oamenilor de a prioritiza achiziţiile esenţiale şi de a face ca bugetele lor să se întindă mai mult.

    Studiul a fost realizat online, prin intermediul platformei Ipsos.Digital, în perioada 26-29 mai 2023, pe un eşantion de 600 cetăţeni români adulţi. Rezultatele studiului sunt reprezentative pentru populaţia cu acces la internet. Eroarea maximă de eşantionare la un interval de încredere de 95% este ±4%.

     

  • EXCLUSIV. Gândurile lui Cristoiu. Marcel Ciolacu, despre măsurile de reformă: Nu-şi asumă PNL? Îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români

    Premierul Marcel Ciolacu afirmă că îşi asumă măsurile necesare pentru a evita criza economică şi instabilitatea politică şi le transmite liberalilor că nu va accepta ipocrizia.

    “Ar fi o greşeală pe care eu nu mi-o asum sub nicio formă ca noi să nu luăm anumite măsuri în acest moment şi să lăsăm România să intre în instabilitate şi criză economică. (…) Am şi eu o răbdare. Nu voi accepta de la partenerii de guvernare ipocrizia. Nu caut vinovaţi, căutăm soluţii împreună. Mi le asum fără nici cea mai mica problemă. Trebuie să înţeleagă şi cei care au avut aceste facilităţi că atunci statul şi-a permis şi acum nu-şi mai permite. Nu voi veni cu nicio taxă nouă. În schimb, cu echitate fiscală voi veni. Mediul de afaceri trebuie să fie unul corect, concurenţial. S-a dus perioada când cunoscând pe cineva la Guvern sau Parlament se dădeau anumite excepţii”, a declarat în exclusivitate Marcel Ciolacu luni seară, la emisiunea Gândurile lui Cristoiu, de la Aleph News, în primul interviu acordat presei de la preluarea postului de premier.

    Şeful Guvernului este conştient că va pierde voturi din cauza acestor măsuri, dar spune că, la preluarea guvernării, a ştiut că va juca zi de zi cu mandatul de premier pe masă.

    “De când am fost investit, ştiam că voi juca zi de zi cu mandatul pe masă. Eu nu pot să mă duc acasă, să mă uit în oglindă că nu am luat măsuri, iar România să intre în instabilitate şi să piardă cel mai important tren al ei. Fiindcă nu sunt ipocrit. E posibil să pierd nişte voturi. Îmi asum acest lucru. Le voi explica şi în partid, voi ieşi de fiecare dată, dar acasă când mă duc şi mă uit în oglindă ştiu că am făcut corect ceea ce trebuia pentru România, ţară în care copilul meu va creşte”, a susţinut premierul.

    Marcel Ciolacu îi avertizează pe liberali că, dacă nu-şi asumă măsurile de reformă administrativă şi reducere a excepţiilor din Codul Fiscal, va demisiona din funcţia de premier şi se vor declanşa alegeri anticipate.

    “Nu-şi asumă PNL? Eu mi-am pus mandatul pe masă şi să vină ei să conducă. Poate să vină şi USR, că au mai condus vreo 2 ani şi jumătate şi au adus tara unde au adus-o. Am un partener de dialog în Nicolae Ciucă şi cred că marea majoritate şi din PNL, şi din PSD înţelege situaţia în care suntem. Nu le aduce niciun vot în plus când PNL şi PSD se vorbesc de rău. Peneliştii şi pesediştii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a se ataca. Să înţeleagă că această coaliţie este singura coaliţie stabilă pe care şi-o permite în acest moment România. Dacă nu se înţeleg aceste lucruri, eu îmi pun mandatul pe masă şi ne întoarcem la români findcă românii au întotdeauna dreptate. Ei hotărăsc. (…)”, a susţinut premierul.

    Marcel Ciolacu mai spune că în joc este destinul României, un joc peste capul lui sau al lui Nicolae Ciucă, din cauza războiului din Ucraina, care-i fac pe mulţi să-şi dorească instabilitate în ţară.

    “Dacă nu înţeleg situaţia în care ne aflăm şi în ce joc, fiindcă în joc este destinul nostru. Nu înţelegem, câtă lume, cu acest război, cu această criză de securitate regională, şi-ar dori instabilitatea României? (…) Jocul este peste capul lui Ciolacu, peste capul lui Ciucă. Să înţelegem ce se joacă în acest moment, regional şi mondial”, a mai spus şeful Executivului.

    Interviul integral aici: https://alephnews.ro/inregistrare/editie-speciala-gandurile-lui-cristoiu-7-august-2023-invitat-premierul-marcel-ciolacu/

  • Se dau vouchere de 10.000 de lei pentru mulţi români. Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie

    De la 1 ianuarie 2024 se pregătesc noi vouchere de 10.000 de lei pentru numeroşi români. Acestea vor fi oferite prin ANAF şi implică o serie de ativităţi.

    Se dau vouchere de 10.000 de lei pentru mulţi români. Măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie
    Românii vor putea beneficia de tichete de activităţi casnice începând de anul viitor, transmite ANAF, însă acestea nu vor putea fi folosite de către rudele persoanelor care le oferă. Astfel, cu aceste tichete vor fi plătiţi cei ce muncesc ocazional în gospodăriile unei familii sau ale unei persoane singure. Valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

    Conform noii legi, activitatea include: servicii de curăţenie/ igienizare, spălatul/ călcatul rufelor, servicii de croitorie, servicii de preparare a hranei, servicii de îngrijire corporală, hrănire, supraveghere a beneficiarului casnic dependent. Pot fi remunerate prin tichete de activităţi casnice şi activităţile desfăşurate de persoanele care exercită ocazional profesia de bonă.

    Valoarea nominală a tichetului de activităţi casnice este de 15 lei şi poate fi actualizată anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Tichetele de activităţi casnice nu sunt transferabile, nu pot fi utilizate pentru achiziţia altor bunuri şi servicii şi pot fi utilizate numai de către prestatorul casnic ale cărui date sunt completate pe acestea. Beneficiarul casnic are obligaţia de a valorifica tichetele de activităţi casnice în termen de 12 luni de la data achiziţionării acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Dezastrul demografic. Anul trecut am pierdut cei mai mulţi români din ultimii 30 de ani

    Anul trecut, din ţară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta fiind şi cea mai mare valoare a migraţiei externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

    În ultimul deceniu, arată aceleaşi date, România a pierdut prin mi¬gra¬ţia externă definitivă echivalentul populaţiei unor judeţe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

    „Cifra din 2022, cea mai mare din¬tre cele raportate de INS în ulti¬mii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple¬cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor¬beşte de un trend de lun-gă durată de nemulţumire consisten¬tă a populaţiei din România în legă¬tură cu evoluţia economică.

    Politicie¬nii, mai ales, au tendinţa de a econo¬miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo¬mi¬că. E corect, dar nu suficient. A¬ceas¬tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor¬beş¬te şi de o proastă funcţionare a in¬sti¬tuţiilor economice şi de servicii pu¬blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.
     

  • Până statul calculează cum să facă economii cu 200.000 de posturi care nu există, 5 români îşi fac bagajul în fiecare oră pentru e emigra definitiv

    În fiecare zi din 2022, 130 de români, mulţi din Bucureşti, Timiş sau Iaşi, zonele cu cel mai mare PIB/capita, alegeau să îşi stabilească domiciliul în altă ţară. 2022 este anul în care statisticile din România au consemnat cel mai mare număr de români care au emigrat defintiv, aproape 50.000 de oameni în total.

    Oare cum ar suna un exit-interviu cu aceşti 50.000 de oameni?

    L-ar putea organiza Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă sau chiar preşedintele Klaus Iohannis, la fel cum într-o companie privată de multe ori CEO-ul este mai atent la ce mesaj îi transmite cel care pleacă decât cel pe care îl recrutează. Pentru că îi pasă, pentru că vrea să facă lucrurile mai bine pentru cei rămaşi.

    Poate din aceste 50.000 de interviuri de exit ale românilor care au emigrat anul trecut, statul ar fi putut să înveţe ce are de făcut astfel încât la final de 2023 să nu avem încă pe atâţia cu acelaşi traseu. Dacă, desigur, ar fi fost interesat de acest lucru. Poate ar fi primit şi câteva sugestii despre ce poate face pentru a reduce deficitul bugetar, subiectul de top al ultimelor săptămâni. Pentru că omul de rând, cel care pleacă din ţară, se loveşte de incapacitatea statului de a-şi gestiona resursele pentru a crea bunăstare în comunitate. Şi se loveşte până nu mai poate.  

    De mai bine de un deceniu tot auzim poveşti cu redimensionarea aparatului bugetar, stufos, încărcat de bonusuri, neperformant.

    Zilele acestea mi-au rămas în minte cele 200.000 de locuri de muncă pe care statul le bugetează an de an, dar care în realitate nu există.

    Din eliminarea unor posturi care nu există se vor face economii de 10 mld. lei.

    Statul ne zice practic că a bugetat cheltuieli de 4.200 de lei lunar, echivalentul unui salariu mediu net pe economie, pe nişte poziţii care nu există în realitate.

    Situaţia nu este nouă, posturile acestea nu au apărut de un an, doi, ele sunt acolo de mulţi ani, bugetate. Acum cea mai mare economie anunţată public de Guvern, de 10 mld. lei, se face ştergând de pe hârtie locuri de muncă ce oricum erau doar pe hârtie: paravan pentru bonusuri, organigrame umflate care permit unui şef să fie şef fără a avea în subordine niciun subordonat, scheme locale care au trecut an de an prin semnăturile a zeci de reprezentanţi ai statului. (Dacă aţi primit recent orice document dintr-o corespondenţă cu statul ştiţi precis că pe acel document sunt minim trei ştampile şi tot atâtea semnături).

    Aş trece acest argument al statului care alocă 10 mld. lei din buget pe locuri de muncă ce nu există în interviul meu de exit? Da, categoric l-aş trece.

    Aş mai trece şi că statul are 117.000 de paturi în spitale pentru care alocă  miliarde de lei annual, dar tinerele mame nasc pe stradă pentru că spitalele nu au medic de gardă sau nu au medic deloc. Statul alocă bani pe paturi, dar pacienţii nu au parte de îngrijire medicală de bază pentru că undeva lanţul se rupe. O anchetă, două, o sancţiune, o amendă şi lucrurile revin la normal. Mai trece ceva timp, un alt spital, un alt caz similar, acelaşi scenariu se repetă. La fel ca la Urziceni unde 70% din bugetul spitalului merge spre plata salariilor.

    Dacă ar fi să rămânem în zona sistemului medical aş mai trece şi că din contribuţiile de mii de lei pe care le plătesc anual la Sănătate nu am prins niciodată loc în ultimul an la un set de analize decontate. Deşi bugetul alocat pentru investigaţii medicale creşte an de an, locurile la analize se dau ca pâinea caldă. Aş trece şi că medicii de familie au afişat pe uşă program de vizite la domicilu pentru pacienţii care nu se pot deplasa, dar tare curioasă sunt câţi dintre ei se şi deplasează. La fel şi pentru tinerele mame.

    Iar dacă trec de la sănătate la educaţie aş trece că profesorii merită cu siguranţă salarii mai mari pentru munca lor, dar că este important să îşi asume parte din responsabilitate atunci când dintr-o generaţie de 30-40 de copii de clasa a opta, peste jumătate iau note de 2 şi 3 la evaluarea naţională la limba română.

    Statul plăteşte salarii, prime, bonusuri pe organigrame stufoase, dar nu măsoară rezultate, performanţă.

    De la cel mai de jos la cel mai înalt nivel nimeni nu îşi asumă nimic. Iar lipsa asumării, modul în care preşedintele, primul ministru, ministrul sănătăţii, al învăţământului se miră ca şi noi de handicapul sever al statului în sănătate şi în educaţie va face ca pe termen scurt să vedem cifre tot mai mari în statistica emigrării.

    Cât de greu îi este unui manager de spital să fie primul care îşi cere scuze şi îşi dă demisia? Cât de greu îi este unui director de şcoală să facă acelaşi lucru?.

    La Urziceni, managerul de spital spune că nu a greşit cu nimic, iar primarul anunţă că a suspendat din funcţie managerul de spital. Nu îmi este clar dacă “suspendat” din funcţie înseamnă că directorul pleacă acasă fără să mai fie plătit? Nu e demitere, e suspendare. O altă găselniţă a statului până trece furtuna.

    Jocul de cărţi, Solitaire-ul adus în discuţie de primul ministru Marcel Ciolacu ieri, când a vorbit despre unii dintre funcţionarii statului, pare să ofere cel mai bun răspuns la întrebarea De ce ai ales să pleci din ţară?

    Nu vreau să joc nici Solitaire, nici poker şi nici “ghici ce carte urmează” cu viitorul meu.  Fără sănătate, fără educaţie, România riscă să ajungă pustiu. Deja sunt zone în care pustiul se instalează.

    Vom număra suprafeţe întregi de teren gol unde nimic nu se mai leagă. Şi vom aloca miliarde de lei să le repopulăm. Dar până atunci bugetăm miliarde de lei pe posturi fără oameni.

     

  • (P) ROMÂNII ŞTIU SECRETUL UNUI CHIPS GUSTOS: CARTOFII DE CALITATE

    CARE-I SECRETUL UNUI CHIPS GUSTOS?

    Conform unui studiu* realizat pentru Lay’s România, 78% dintre români cred că gustul unui chips este influenţat de calitatea cartofilor folosiţi, iar 88% dintre ei consideră că felul în care acei cartofi au fost crescuţi denotă dacă sunt de calitate sau nu.

    Interesul pentru calitatea snackurilor preferate e într-o continuă creştere; 74% dintre cei intervievaţi se consideră curioşi în legătură cu provenienţa cartofilor, iar 68% se declară foarte interesaţi de calitatea cartofilor care devin chipsuri.

    Deşi părerile despre ce influenţează gustul sunt împărţite între condimentele folosite (57%), şi metoda preparării (49%), îngrijorarea principală vizavi de producţia chipsurilor ţine de calitatea cartofilor (68%).

    Acestea şi alte adevăruri despre cum văd românii relaţia chips-cartof, în rezumatul studiului de mai jos.

    Studiul a vizat un grup de 500 de români, reprezentativ din punct de vedere demografic la nivel naţional.

    Lay’s România foloseşte doar cartofi de calitate, crescuţi sustenabil în ferme care respectă principiile Programului de Sustenabilitate în Agricultură al PepsiCo. Acest program este implementat la nivel global şi cu ajutorul lui, putem răspunde multiplelor provocări pe care le ridică viitorul agriculturii, într-un mod durabil şi responsabil, inclusiv în România.

    Programul de Sustenabilitate în Agricultură al PepsiCo presupune multiple bune practici de conservare a mediului şi dezvoltare a comunităţilor locale. Este un program complex care încurajează în primul rând  fermierii să folosească apa în mod responsabil şi stabileşte, de asemenea, metode de conservare a proprietăţilor solului. Nu în ultimul rând, Programul de Sustenabilitate în Agricultură ne ajută să construim un viitor mai bun pentru comunităţile locale, garantând bunăstarea fermierilor precum şi un mediu de lucru mai sănătos si mai sigur pentru fiecare angajat în parte.

    Mai multe detalii despre cum funcţionează Programul de Sustenabilitate în Agricultură al PepsiCo şi cum ajută inclusiv fermierii locali puteţi vedea în video-urile următoare.

     

    SECRETUL UNUI CHIPS GUSTOS E UN CARTOF-BINE CRESCUT

    Noua campanie Lay’s abordează acest pseudo-secret şi pune în lumina reflectoarelor un adevăr care poate fi uşor de intuit: când ai un cartof bun, chipsurile nu au cum să fie altfel decât delicioase.

    Aducem în faţă metodele de agricultură sustenabilă pe care fermierii cu care colaborăm le aplică, multiplele verificări pentru controlul calităţii şi cel mai important: dragostea şi dedicarea nelipsite din procesul de producţie, pentru a arăta ceea ce-i interesează pe toţi: ce se ascunde în spatele chipsurilor noastre preferate. Întotdeauna răspunsul va fi: un cartof de calitate.

    *Studiu realizat de Data Intelligence Leo Burnett pentru Lay’s România.

    Despre PepsiCo

    Produsele PepsiCo sunt savurate de consumatori din peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume, de un miliard de ori pe zi. PepsiCo a generat o cifră de afaceri de peste 86 de miliarde dolari în 2022, adusă de un portofoliu de alimente şi băuturi care include Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker şi SodaStream. Portofoliul PepsiCo este alcătuit dintr-o gamă variată de produse alimentare şi băuturi savuroase, incluzând numeroase branduri iconice ce generează fiecare, anual, peste 1 miliard de dolari în vânzări de retail.

    Principiile PepsiCo sunt în linie cu viziunea noastră de a fi lider global în industria alimentară şi de băuturi răcoritoare conform conceptului Winning with PepsiCo Positive (pep+). pep+ este transformarea noastră strategică completă, care pune sustenabilitatea şi capitalul uman în centrul modului în care vom crea valoare şi creştere, prin operarea în limitele planetare şi inspirând schimbări pozitive pentru planetă şi oameni. Pentru mai multe informaţii accesaţi www.pepsico.com şi urmăriţi canalele Twitter, Instagram, Facebook, şi LinkedIn @PepsiCo.