Tag: româncă

  • “Stai, mă, în teren, proasta naibii!” Moment INCREDIBIL la meciul Simonei Halep cu Alison Riske

    Trecuseră 42 de zile de la ultimul succes al Simonei Halep. A venit sâmbătă, cu Alison Riske, în primul tur la Beijing. Meciul n-a fost însă deloc uşor pentru Simona. Sportiva de 26 de ani a câştigat primul set, dar l-a pierdut pe al doilea. Halep a lăsat de înţeles că nu stă foarte bine cu încrederea şi tensiunea s-a simţit în jocul ei.

    De altfel, la ultimul game din setul doi, câştigat de Alison Riske, a avut o nouă izbucnire nervoasă. Microfoanele care au surprins ambianţa au captat un ”Mă, stai mă, in teren, proasta naibii! Stai în teren şi joacă!” Este cea de-a doua reacţie de acest gen a Simone, în doar patru zile.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Moştenirea incredibilă pe care Hugh Hefner, ”tăticul” Playboy, a lăsat-o după ce a murit! O gimnastă româncă este şi ea pe listă

     Omul care bea 36 de sticle de Pepsi pe zi şi a scris istorie cu revista lansată în 1953, cu o fotografie nud a lui Marilyn Monroe culeasă din arhive, a atins şi lumea sportului. Marele ‘trofeu’ al revistei lui Hefner a fost Katarina Witt, cea care a renunţat la haine şi a apărut pe coperta numărului din decembrie 1998, la zece ani distanţă după ce câştigase, la Calgary, a doua medalie de aur la patinaj artistic.
     
    Decembrie 1998 – momentul Katarina Witt, patinatoare
     
    Katarina Witt a pozat pentru Playboy la 33 de ani. Cvadruplă campioană mondială şi sextuplă regină continentală, Witt a făcut pasul spre patinajul profesionist în 1988, dar în 1994 a revenit în competiţiile amatorilor, pentru a participa la Jocurile Olimpice de la Lillehammer. Witt a fost o prezenţă excentrică pe patinoar. În 1988, Federaţia Internaţională de patinaj artistic a luat decizia de a introduce o regulă cunoscută drept “regula Katarina”, care le obliga pe patinatoare să poarte fustă sau rochie care să acopere şoldurile şi fundul. Totul după ce sportiva din Germania de Est a apărut pe gheaţă într-un costum cu pene care amintea izbitor de costumele de carnaval de pe Copacabana. Regula a dispărut ulterior, în 2004.
     
  • Povestea româncei care i-a ajutat pe agenţii FBI să-l prindă pe unul dintre cei mai faimoşi mafioţi

     Numele lui John Dilinger a fost pe prima pagină a marilor ziare din anii 1933-1934, fiind considerat unul dintre cei mai mari infractori din perioada ”Marii Depresiuni” americane. S-a născut pe 22 iunie în 1903, în Oak Hill, Indianapolis. La vârsta de 20 de ani, Dillinger a realizat primele infracţiuni.

    După ce este prins de poliţie, bărbatul decide să se înroleze în Marina Militară Americană, de unde dezertează la scurt timp.  Perioada în care devine faimos pentru infracţiunile sale începe pe 10 mai 1933, conform FBI.gov. După aproape opt ani şi jumătate petrecuţi în închisoare, Dillinger este eliberat, iar la scurt timp decide să jefuiască o bancă din Bluffton, Ohio. Pe 22 septembrie este capturat şi plasat într-o celulă din Lima, Ohio, unde îşi aşteaptă procesul. În timpul percheziţiilor, asupra lui Dillinger sunt descoperite planuri ale unei evadări din închisore, însă acesta neagă acuzaţiile. La patru zile după eveniment, cu ajutorul aceloraşi planuri, opt dintre prietenii lui Dillinger evadează din închisoarea de stat din Indiana utilizând pistoale şi puşti. În timpul evadării, doi gardieni au fost ucişi.  Pe 12 octombrie, trei dintre prizonieri ajung la închisoarea din Lima unde cer eliberarea lui Dillinger. Aceştia îl ucid pe gardian şi îl eliberează pe Dillinger.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea româncei care i-a ajutat pe agenţii FBI să-l prindă pe unul dintre cei mai faimoşi mafioţi

     Numele lui John Dilinger a fost pe prima pagină a marilor ziare din anii 1933-1934, fiind considerat unul dintre cei mai mari infractori din perioada ”Marii Depresiuni” americane. S-a născut pe 22 iunie în 1903, în Oak Hill, Indianapolis. La vârsta de 20 de ani, Dillinger a realizat primele infracţiuni.

    După ce este prins de poliţie, bărbatul decide să se înroleze în Marina Militară Americană, de unde dezertează la scurt timp.  Perioada în care devine faimos pentru infracţiunile sale începe pe 10 mai 1933, conform FBI.gov. După aproape opt ani şi jumătate petrecuţi în închisoare, Dillinger este eliberat, iar la scurt timp decide să jefuiască o bancă din Bluffton, Ohio. Pe 22 septembrie este capturat şi plasat într-o celulă din Lima, Ohio, unde îşi aşteaptă procesul. În timpul percheziţiilor, asupra lui Dillinger sunt descoperite planuri ale unei evadări din închisore, însă acesta neagă acuzaţiile. La patru zile după eveniment, cu ajutorul aceloraşi planuri, opt dintre prietenii lui Dillinger evadează din închisoarea de stat din Indiana utilizând pistoale şi puşti. În timpul evadării, doi gardieni au fost ucişi.  Pe 12 octombrie, trei dintre prizonieri ajung la închisoarea din Lima unde cer eliberarea lui Dillinger. Aceştia îl ucid pe gardian şi îl eliberează pe Dillinger.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românca de etnie romă care candidează pentru un loc în Senatul Franţei

    Anina Ciuciu, în vârstă de 27 de ani, este absolventă a Universităţii Sorbona şi poate profesa dreptul. În prezent, românca se află într-un internship la organizaţia neguvernamentală Amnesty International din Londra.

    Românca s-a născut pe străzile din Craiova, într-o familie de romi care, confruntându-se cu discriminarea şi cu şomajul, a decis să părăsească ţara când Anina avea şapte ani. A ajuns mai întâi într-o tabără de refugiaţi din Italia, apoi în Franţa. O profesoară din Paris a împiedicat evacuarea familiei Ciuciu şi a contribuit la educarea copiilor.

    Anina locuieşte în Arondismentul 20 din Paris, dar îşi petrece foarte mult timp în departamentul Seine-Saint-Denis, aflat la nord de capitală. Acolo se află două organizaţii pentru ajutorarea persoanelor de etnie romă, “La Voix des Roms” (Vocea romilor) şi “Le Mouvement du 16 mai” (Mişcarea 16 mai).

    “Genocidul asupra romilor a fost punctul de maximum al rasismului, care sper că nu se va repeta. Dar este important să vorbim despre trecut şi să fim vigilenţi pentru că, aproape în toată Europa, vedem instrumente de discriminare şi excludere asemănătoare cu cele din acea epocă”, a declarat Anina Ciuciu.

    Românca a primit o ofertă de a candida pe listele pentru Senatul francez din partea Verzilor, o formaţiune ecologistă social-democrată, dar nu a fost convinsă la început.

    “Nu am crezut în politică, mai ales ca un mijloc de a face schimbări. Şi am avut o experienţă iniţială deloc plăcută. Dar în discuţiile cu activiştii, am văzut entuziasmul lor la ideea acestei candidaturi. Pentru ei, reprezenta potenţialul ca eu să devin vocea lor. În plus, în cartierele clasei muncitoare şi în mahalale, am văzut speranţa pe care o primesc oamenii care suferă şi oamenii care îşi pierd interesul pentru politică”, a spus Anina Ciuciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este şi cum arată Alina Maria Binder, logodnica prinţului Nicolae

    Alina-Maria Binder (29 de ani) şi Nicolae Medforth-Mills (32 de ani) se vor căsători în vara anului viitor, după ce nepotul Regelui Mihai a făcut cererea în căsătorie în urmă cu o lună, în timpul vacanţei petrecute împreună în Cornwall, iar fostul suveran i-a dat binecuvântarea.

    Potrivit contului său de Facebook, tânăra este pasionată de aviaţie, urmează un curs pentru a putea obţine un atestat de copilot şi a lucrat la o companie de transport Miiles. 

    Alina-Maria Binder a făcut Şcoala de Muzică şi Arte Plastice din Bucureşti şi a terminat Colegiul Naţional I.L. Caragiale. Ulterior, a studiat la Academia de Studii Economice (ASE) şi a absolvit un master în Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană la SNSPA. 

  • Povestea româncei care a vândut legume la tarabă în piaţă, iar acum conduce un grup de modă cu peste 400 de magazine în 40 de ţări

    De la 18 ani, Teodora Burz lucrează în industria modei pentru femei şi bărbaţi şi se consideră o norocoasă pentru că face ceea ce îi place. „Pasiunile mele sunt legate de carieră. Preocupările din puţinul meu timp liber ţin tot de zona de fashion”, spune aceasta.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    La începutul anilor 2000 Teodora Burz a pus bazele brandului de haine pentru bărbaţi Ziggo House, iar ulterior a lucrat pentru retaileri internaţionali. De aproape şapte ani este country manager al Orka Holding (care operează magazine sub mărcile Damat, Tween şi D’S) în România şi se ocupă de marketingul şi expansiunea grupului turc la nivel internaţional, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe.

    „Eu nu am avut un mentor sau un model, dar cred că e bine să deschidem apetitul generaţiei Z către oameni care au reuşit, în măsura în care reprezentanţii mediului de afaceri îşi doresc să se implice în orientarea noilor generaţii”, precizează Teodora Burz. În anul care tocmai a trecut spune că a investit atât financiar, cât şi energie şi experienţă, iar pentru 2017 îşi propune o creştere de 30% a businessului pe care îl conduce.

    În timpul liber, când nu se axează tot pe zona fashion, Teodorei Burz îi place să călătorească, iar printre cele mai frumoase momente aminteşte vacanţele din Asia. „Sunt momente unice de care îmi amintesc cu drag şi abia aştept să mă reîntorc acolo. Jaipur (India), Uluwatu (Bali) sau PangKor Laut (Malaiezia) sunt câteva locuri care au o semnificatţe aparte pentru mine.”

  • O nouă româncă face senzaţie în lume. La doar 21 de ani, Cristina Laslo calcă pe urmele celei mai bune jucătoare mondiale din handbal

    De la dansuri populare, a fugit la handbal

    Handbalista de la Cluj a avut o ascensiune fulminantă până la vârsta de 21 de ani, semn că a fost înzestrată şi cu foarte mult talent. După numai 3-4 ani de handbal, ea a fost promovată în lotul mare al Universităţii Cluj. Pănă să ajungă la handbal, Cristina a făcut dansuri populare. Chiar vreo 6 ani, iar trecerea de la o activitate la alta s-a făcut fără ştirea părinţilor.

    ”Prin clasa a 5-a, eram la o oră de sport, când un profesor a asistat la tot <<cursul>>, iar la final l-a selectat pe fratele meu (n.r. Alexandru Laslo, fratele geamăn, component al formaţiei Potaissa Turda) să meargă la handbal. M-am dus cu el, am vrut să văd unde merge, iar timp de o lună chiar m-am antrenat cu băieţii. Tot timpul eram foarte energici, în curtea şcolii jucam de toate, fotbal, baschet, handbal. La început a existat însă şi o mare problemă, noi făceam dansuri populare, chiar de vreo 6-7 ani. Aveam două antrenamente pe săptămână la dansuri, dar când am început la handbal am renunţat în partea cealaltă”, este povestea de început în handbal a Cristinei. 

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • O nouă româncă face senzaţie în lume. La doar 21 de ani, Cristina Laslo calcă pe urmele celei mai bune jucătoare mondiale din handbal

    De la dansuri populare, a fugit la handbal

    Handbalista de la Cluj a avut o ascensiune fulminantă până la vârsta de 21 de ani, semn că a fost înzestrată şi cu foarte mult talent. După numai 3-4 ani de handbal, ea a fost promovată în lotul mare al Universităţii Cluj. Pănă să ajungă la handbal, Cristina a făcut dansuri populare. Chiar vreo 6 ani, iar trecerea de la o activitate la alta s-a făcut fără ştirea părinţilor.

    ”Prin clasa a 5-a, eram la o oră de sport, când un profesor a asistat la tot <<cursul>>, iar la final l-a selectat pe fratele meu (n.r. Alexandru Laslo, fratele geamăn, component al formaţiei Potaissa Turda) să meargă la handbal. M-am dus cu el, am vrut să văd unde merge, iar timp de o lună chiar m-am antrenat cu băieţii. Tot timpul eram foarte energici, în curtea şcolii jucam de toate, fotbal, baschet, handbal. La început a existat însă şi o mare problemă, noi făceam dansuri populare, chiar de vreo 6-7 ani. Aveam două antrenamente pe săptămână la dansuri, dar când am început la handbal am renunţat în partea cealaltă”, este povestea de început în handbal a Cristinei. 

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro