BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • Al doilea val de infecţii cu coronavirus, improbabil în Danemarca – una dintre primele ţări care au impus restricţiile de circulaţie

    Numărul cazurilor cu coronavirus a crescut în Germania pe măsură ce restricţiile de circulaţie au fost ridicate, stârnind frici în legătură cu un al doilea val de infecţii odată ce ţările încep să relaxeze măsurile de distanţare socială, scrie BBC.

    Danemarca a fost una dintre primele ţări europene care au adoptat măsurile impuse de starea de carantină şi a fost una dintre primele state care au renunţat la restricţii. Elevii din şcoala primară s-au reîntors la şcoală de pe 15 aprilie, saloanele de coafură fiind deschise a doua zi.

    Acum, ţara a început să redeschidă restaurantele şi mall-urile şi a aplicat măsuri de identificare şi monitorizare a celor infectaţi.

    Epidemiologul-şef Kare Molbak a declarat că rata de infecţii va rămâne mică după ridicarea restricţiilor şi nu crede că ţara va întâmpina un al doilea val de infecţii.

    „Nicio ţară nu a fost lovită momentan de al doilea val. Unele ţări au avut ritmuri de infecţie care au urcat şi au coborât în mod constant. Dar nu informaţiile pe care le deţinem până în prezent, este total improbabil să vedem un al doilea val”, a spus Molbak.

     

  • Când vom putea să călătorim din nou în Europa? Ce spun experţii

    Încet şi cu grijă, procesul relaxării măsurilor de distanţare socială a început de-a lungul Europei, fiecare ţară având propriul ritm în care abordează ridicarea restricţiilor, scrie Forbes.

    De vreme ce ţările continentului raportează tot mai puţine cazuri cu coronavirus, guvernele ridică unele interdicţii, deschizând parţial şcolile şi permiţând redeschiderea unor business-uri din spaţiul public.

    Italia, Spania, Germania, Austria, Danemarca, Norvegia, Polonia, Republica Cehă, Luxemburg şi Islanda, unde numărul de infecţii a început să scadă, fac parte din primul val de ţări care au început să îşi relaxeze măsurile stricte de distanţare socială, anunţând între timp o serie de măsuri create pentru a resuscita economia.

    „Dacă redeschidem prea devreme, există riscul ca numărul de infecţii să crească prea mult şi să aplicăm din nou restricţiile”, a declarat premierul danez Mette Frederiksen.

    Acelaşi avertisment a venit şi din partea şefului Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, care a explicat că viaţa nu va reveni la normal până nu vom avea un vaccin.

    În ceea ce priveşte călătoriile, Comisia Europeană a fost explicat extrem de clar: „Aş sfătui pe toată lumea să aştepte până să îşi facă planuri de vacanţă. În momentul actual, nimeni nu da o prognoză de încredere pentru lunile iulie şi august.”

    În timp ce există un consens în ceea ce priveşte reluarea graduală a activităţilor şi obiceiurilor de zi cu zi, guvernele nu pot cădea de acord ce categorii de vârstă şi industrii ar trebui să se bucure primele de ridicarea restricţiilor.

    Experţii sunt de părere că cererea de zboruri va avea nevoie de 18 până la 24 de luni până să se întoarcă la nivelurile de dinainte de pandemie. Între timp, liniile aeriene vor implementa o serie de proceduri de identificare a persoanelor care sunt bolnave.

    „Mulţi oameni nu se vor simţi în siguranţă când vor urca într-un avion aglomerat… cel puţin până vor şti că numărul de decese cauzate de virus este aproape de zero în regiunea de unde pleacă sau până vom avea un vaccin”, a declarat Robert Reich, profesor în cadrul Universităţii Berkeley, potrivit CNBC.

     

  • Ce se întâmplă cu economia României? Scădere de 6% în 2020 şi revenire de 4,2% în 2021. Deficitul bugetar ajunge la 11,4% în 2021, cel mai mare din UE

    Comisia Europeană a publicat estimările revizuite pentru anul 2020 şi prevede o cădere a PIB-ului real de 6% în 2020 pentru România, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.

    Spre comparaţie, Polonia urmează să înregistreze o cădere de 4,3%, urmată de o revenire aproape egală în 2021, de 5,1%, în timp ce Ungaria scade cu 7% în 2020 şi creşte cu 6% în 2021, conform estimărilor Comisiei Europene.

    În România inflaţia este estimată la 2,5% pentru 2020 şi 3,1% pentru 2021. În acelaşi timp, şomajul ar urma să crească la 6,5% în acest an şi să rămână la un nivel de 5,4% în 2021.

    În privinţa deficitului bugetar, situaţia României este una periculoasă, întrcât Comisia Europeană estimează un deficit de 9,2% pentru 2020, care va evolua într-un deficit de 11,4% în 2021 – când va rămâne cel mai mare din toată Uniunea Europeană.

    Deficitul bugetar creşte masiv anul acesta şi pentru Spania, la 10,1%, sau Italia, cu 11,1%, însă în 2021 CE previzionează că acestea vor reduce deficitul la 6,7%, respectiv 5,6%.

    La nivelul Uniunii Europene, scăderea pentru 2020 ajunge la 7,4%, fiind urmată de o revenire de 6,1%. Şomajul la nivelul blocului european ar putea creşte până la 9% în acest an.

    Cum vede Comisia Europeană România

    Consumul privat ar urma să scadă în România cu 6,2% în 2020, faţă de 2019, ceea ce încheie ciclul de creştere economică, întrucât consumul a fost principalul factor de creştere din ultimii ani.

    Mai mult, CE notează că incertitudinea afectează deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete vor contribui totuşi pozitiv la creştere.

    Nivelul inflaţiei este în scădere în principal din cauza scăderilor înregistrate în piaţa petrolului.

    Deficitul bugetar poate ajunge cel mai mare din Uniunea Europeană, întrucât măsurile fiscale necesare pentru a combate efectele crizei economice vin peste derapaje fiscale anterioare.

    Proiecţia deficitului bugetar ia în calcul majorarea pensiilor cu 15% în septembrie 2019 şi cea de 40% programată pentru septembrie 2020.

    Măsurile necesare pentru a combate efectele sanitare şi economice ale Covid-19 se ridică la 1,3% din PIB, din care echivalentul a 0,4% din PIB e finanţat din fondurile europene.

  • Ce spun autorităţile franceze despre ieşirea din starea de carantină: „Ridicarea restricţiilor fără o strategie bine definită va duce la o revenire masivă a virusului, de vreme ce imunitatea populaţiei este foarte mică, între 1% şi 6% ”

    Franţa are nevoie urgentă de o strategie după ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie pentru a evita un al doilea val de infecţii cu coronavirus şi suprasolicitarea sistemului public de sănătate, potrivit unui raport citat de Euronews.

    Studiul, publicat de Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale din Paris, atrage atenţia asupra faptului că testele de identificare a persoanelor infectate cu coronavirus trebuie să continue după ce vor fi ridicate restricţiile de circulaţie la sfârşitul lui mai sau la începutul lui iunie.

    În plus, ridicarea stării de carantină în Franţa fără a continua testarea persoanelor suspecte de COVID-19 poate genera un al doilea val de infecţii, caz în care unităţile de terapie intensivă ar avea nevoie de 40 de ori mai multe paturi decât stocurile actuale.

    Ca rezultat al distanţării sociale, contactul dintre francezi s-a redus cu 80%, reiese din raport. Procentul este mai mare decât cel înregistrat în Marea Britanie, dar mai mic decât procentul înregistrat în Wuhan (86%), primul epicentru al pandemiei. În Shanghai, contactul dintre oameni s-a redus cu circa 89%.

    În timp ce măsurile aplicate de autorităţile franceze au dus la o reducere masivă a numărului de cazuri cu coronavirus, restricţiile trebuie să continue până la finalul lunii iunie, potrivit raportului.

    Astfel, autorităţile ar putea să caute în mod constant cazurile noi, ar efectua teste în masă şi ar izola persoanele care testează pozitiv pentru coronavirus, ceea ce ar permite în timp reîntoarcerea oamenilor la muncă.

    „Ridicarea măsurilor fără o strategie bine definită va duce la o revenire masivă a virusului, de vreme ce imunitatea populaţiei este foarte mică, între 1% şi 6%”, conform raportului.

    „Controlul epidemiei fără suprasolicitarea sistemului de sănătate impune cuplarea măsurilor de distanţare socială cu testarea în masă a indivizilor şi izolarea celor infectaţi.”

    Însă chiar şi în aceste cazuri, şcolile trebuie să rămână în continuare închise şi persoanele vârstnice trebuie să rămână izolate, distanţarea socială urmând să rămână o normă pentru 2020.

    Din raport mai reiese faptul că pandemia ne poate schimba permanent alte aspecte ale vieţii: munca la distanţă, extrem de rară în Europa înainte de naşterea virusului, ar putea deveni o normă pentru un număr mare de oameni după ce se va termina criza.

     

  • Prima ţară din Europa care ar putea ridica restricţiile impuse în urma crizei Covid-19

    Austria ar putea deveni una dintre primele ţări din regiune care slăbesc restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19. Guvernul analizează ultimele date pentru a vedea dacă s-ar putea relua activităţile publice, scrie Bloomberg.

    Guvernul condus de Sebastian Kurz va analiza datele privind numărul cazurilor de infecţie cu noul coronavirus şi urmează să aplice un plan de relansarea treptată a economiei, a anunţat, vineri, cancelarul austriac.

    „Să nu ne grăbim să tragem, însă, concluzii doar pentru că există unele semnale pozitive. Dar vă pot promite că, dacă datele ne permit, vom face tot ce putem pentru a reveni la normalitate pas cu pas”, le-a spus Kurz parlamentarilor austrieci.

    În două săptămâni de la confirmarea primelor cazuri de infecţie cu noul coronavirus, în Austria au fost confirmate 11.506 de persoane pozitive pentru COVID-19 şi 168 de decese. În ultimele 24 de ore au fost 377 de noi cazuri de îmbolnăviri şi 10 decese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

     

     

     

     

  • Gustul amar al crizei COVID-19. America este lovită de una dintre cele mai grele probleme pe care a avut-o în ultimii 50 de ani. 3,3 milioane de persoane au depus actele pentru şomaj

    Peste 3 milioane de oameni au depus actele pentru beneficii de şomaj săptămâna trecută în USA, mult peste aşteptări, întrucât pandemia a închis businessuri, oraşe şi state întregi, potrivit FT.

    Potrivit datelor publicate de Departamentul Muncii, acest nivel este cel mai ridicat din ultimii 50 de ani

    Numărul cererilor de şomaj a crescut brusc la 3,28 milioane cereri, de la 282.000 cereri în săptămâna anterioară – ceea ce arată dimensiunea şocurilor economice generate de pandemia de COVID-19, din cauza închiderii businessurilor pe fondul carantinei.

    Aşteptările au variat, astfel încât consensul analiştilor Bloomberg arăta că se va situa la 1,7 milioane de cereri, în timp ce Institutul pentru Politici Economice se aştepta la 3,4 milioane.

     

     

     

     

     

     

  • Adevărul despre „multitasking”. Poate un angajat să facă mai multe lucruri bine în acelaşi timp sau nu?

    „Multitaskingul este, în opinia mea, un mit. Nu poţi cu adevărat să te afli în acelaşi timp în acelaşi loc, oferind de nota 10 livrabilele diferite mereu”, spune tranşant Lavinia Ţânculescu, într-un interviu  Business MAGAZIN. Ea este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică. Din punctul de vedere al specialistului, posibilitatea de a face mai multe lucruri bine simultan este un mit, lucru demonstrat chiar ştiinţific. „Nu este posibil ca creierul uman să genereze mai multe tipuri de acţiuni în acelaşi timp cu acelaşi grad de eficienţă. Poţi să le faci, dar le faci pe toate prost sau mediocru. Din motivul acesta este esenţial să acorzi timpul şi spaţiul necesare fiecărei acţiuni în parte”, subliniază ea.


    În rândul activităţilor Laviniei Ţânculescu se numără şi lucrul cu  angajaţi din organizaţii mari în procese de coaching şi spune că unul dintre lucrurile pe care le-a observat în lucrul cu manageri, cu şefi de echipă, dar şi cu angajaţi care nu au managementul echipei în responsabilitate este că majoritatea oamenilor nu înţeleg ce înseamnă prioritizarea şi nu ştiu cum să îşi organizeze ziua. „Eu am fost contestată de câteva ori că sunt împotrivă – fiind şi cadru universitar – ca studenţii să mănânce în timpul orei; asta nu pentru că ar fi o chestiune de politeţe sau de bun simţ, ci pentru că organismul lor investeşte atenţie în actul digestiei şi nu atenţie la ore, la informaţia schimbată”, subliniază specialistul.
    Prin urmare, nici mâncatul în faţa laptopului, pe care mulţi dintre angajaţii companiilor constrânşi de un volum de muncă din ce în ce mai mare îl adoptă, nu este prielnic angajatului, dar nici organizaţiei în care acesta lucrează. „Dacă vrei să le faci pe amândouă greşit sau într-un mod nepotrivit, poţi să le faci.” Totuşi, Lavinia Ţânculescu, care se autodeclară susţinătoarea  timpului şi spaţiului alocate exclusiv unei sarcini, subliniază: „Garantez că dacă cineva dedică în mod special timp unei sarcini şi nu se mai gândeşte în altă parte, aceeaşi sarcină iese şi mai repede, şi mai bine decât dacă ai fi făcut două-trei-patru-cinci-şase lucruri în acelaşi timp”.
    Specialistul mai aminteşte că în mod istoric, din vremuri preistorice, femeile au fost mai predispuse la a face multitasking: trebuia să aibă în acelaşi timp grijă de copii, de curăţenia în casă, de mâncare, iar bărbaţii aveau un singur scop: să vâneze, să aducă hrana acasă.  „Ei sunt mai degrabă unitasking şi istoric vorbind.” Chiar dacă s-au mai schimbat lucrurile şi tehnologia ajută, subliniază ea, „creierul uman nu s-a schimbat prea mult de la omul cavernelor până la omul acesta contemporan, se diferenţiază cu până la 1% din perspectivă genetică”.
    Şi totuşi, ce să facem ca să ne concentrăm 100% pe ceea ce facem?
    „În primul rând trebuie să ai o conştiinţă a prezentului, a acestui a fi acolo, concept despre care se vorbeşte acum sub denumirea de mindfulness: a fi aici cu minimum de efort.” Iar când colegii de open space ne întrerup din sarcinile pe care ne concentrăm în acele momente, un refuz politicos este ideal într-o astfel de situaţie: „Îi poţi spune unui coleg: Nu pot, vin în 5 minute – fiecare înţelege că un alt coleg poate fi ocupat; pe de altă parte, evident că şi abuzul de o astfel de scuză nu este cel mai potrivit lucru”. Ea le sugerează angajaţilor să îşi planifice ziua de lucru într-un mod realist. „Ce spun întotdeauna, mai ales angajaţilor cu care derulez programe de coaching, este să îşi planifice maximum 5 ore şi jumătate de muncă – 6 ore în agenda zilnică, nu 8 ore.” Ea citează un studiu realizat la nivel mondial din care ar reieşi că angajaţii lucrează efectiv, în medie, 2 ore şi 15 minute: „Nu este bine pentru angajator, dar acesta este şi un rezultat al faptului că angajaţii sunt obosiţi, nu se pot concentra – când spun efectiv, nu mă refer la momentele de reîntoarcere la sarcina respectivă, ci la munca efectivă – dincolo de faptul că s-ar putea ca în anumite geografii să se lucreze mai puţin”. 
    Sfatul principal legat de organizarea timpului este o programare realistă a agendei zilnice: „Dacă vrei să fii eficient cu adevărat, fă-ţi programul astfel încât să nu ai mai mult de două sarcini majore pe zi, două proiecte importante la care lucrezi – să nu îţi faci planificarea de la oră la oră, să îţi laşi anumite intervale de timp libere pentru că nu se ştie niciodată ce poate interveni – inclusiv faptul că s-ar putea să ai un blocaj, să nu poţi să te concentrezi”. Astfel, specialistul sugerează o organizare a întâlnirilor cu cel puţin 15-20 minute pauză între ele, astfel încât să poţi măcar să respiri. „Câteodată şi ieşirea din cadru, schimbarea perspectivei ajută; atenţia unui adult se defocalizează după 40 de minute, ceea ce înseamnă că ar trebui să te ridici, să faci câţiva paşi, să te întorci ca să fii eficientă pentru următoarea sarcină.”
    De cele mai multe ori, subliniază Ţânculescu, pauza de cafea, pauza de ţigară, pauza în general este de dorit: „Când spun pauză, mă refer la uz, nu la abuz, pentru că sunt mulţi angajatori care se plâng de faptul că există angajaţi care mai mult stau pe afară decât sunt la birou”.
    Tânculescu oferă şi exemplul unei cunoştinţe care lucra într-o mare companie de consultanţă şi audit, în care în sezonul ocupat angajaţii lucrau foarte mult şi erau deseori obosiţi, dar care nu renunţau niciodată la pauza de prânz: „În mod absolut ritualic aş putea spune şi demn de urmat, se ridica la ora 12 de la birou şi se întorcea la ora 13. Îşi ţinea întotdeauna pauza de masă. Era una dintre cele mai eficiente angajate, nu avea timpi morţi, dar avea această decenţă în raportarea la sarcini. Este esenţial să te raportezi în mod productiv la sarcini, dar eşti absolut inconştient să te raportezi în mod abuziv la sarcini”.
    Oamenii care au un grad ridicat de conştiinţă de sine şi care iau pauze sau pleacă de la birou atunci când nu se simt bine sunt oamenii bine conectaţi cu propriul corp şi poate şi cei mai eficienţi. Pe de altă parte, există însă şi acele persoane care şi abuzează de aceste opţiuni, precum şi de anumite beneficii pe care un angajator le pune la dispoziţie. „Există într-adevăr şi angajaţi toxici care fac abuz de o serie de beneficii puse în sprijinul lor – multe companii le pun la dispoziţia angajaţilor tot felul de jocuri – sau spaţii de recreere – pentru recreere de câteva minute, nu de ore în şir.” Acestea însă pot genera efectul opus, o recreere de câteva ore într-un spaţiu de relaxare dintr-un birou modern va îngreuna munca angajatului: „Dacă te recreezi în felul acesta timp de o oră, două, trei, nu vei mai reuşi să intrii sau vei reintra foarte greu în starea de om al muncii”.
    Din acest motiv, ea spune că are o abordare considerată poate neconvenţională de unii specialişti din domeniul resurselor umane referitoare la toate mijloacele de relaxare noi puse la dispoziţia angajaţilor de către angajatori: „Întrebam: ce caută hamacele la voi în birou? Hamacul te conduce înspre o stare de plăcere totală a copilului mic care este ţinut în braţe. Cui i-ar mai fi uşor să se ridice de acolo? Nu ţi-e uşor, te ridici, eşti mai degrabă obosit fiindcă îţi ieşi din ritm. Aceasta consumă energie foarte mare”.
    Consideră că este puţin probabil ca un astfel de angajat să fie în continuare productiv, conştient: „Noi vrem angajaţi conştienţi, care îşi gestionează propria muncă. Putem să folosim metafora balerinei halterofile: ori e balerină, ori e o persoană care ridică haltere”.
    Pe de altă parte, angajatorii consideră că ar avea angajaţi mai relaxaţi dacă le-ar delimita mai bine atribuţiile: „Un angajat ar fi mai liniştit, mai calm, dacă ar avea sarcini clare de muncă – momente de feedback mai dese, interacţiuni constructive şi punctuale, nu şedinţe interminabile, de 3-4 ore, de câte 15 participanţi, unde nimeni nu mai ştie cine participă şi toată lumea are în faţă un laptop şi fenomenul acesta al inerţiei se întâmplă de faţă cu toţi participanţii”. Chiar dacă  noi avem sentimentul că suntem productivi fiindcă stăm în şedinţe de dimineaţa până seara, de fapt nu este aşa. „A abuza de un anumit tip de interacţiune, cum ar fi şedinţa, te face să fii neproductiv”.
    De asemenea, consideră că pentru a avea angajaţi mai liniştiţi angajatorii trebuie să le ofere posibilitatea să îşi modeleze sarcinile postului de muncă, să nu aibă acelaşi tip de sarcină – acesta fiind de altfel unul dintre motivele prin care se poate ajunge la burnout. „Burnoutul are trei dimensiuni: epuizare psihică, cinism, ineficienţă profesională, nu mai este vorba doar despre un anumit nivel de stres – toate acestea conduc la manageri care nu îşi mai pregătesc angajaţii, colegi care sunt răi unii cu alţii. Pentru că în situaţia asta suntem – şi mulţi dintre ei nici nu realizează că trebuie să spună stop sau să ceară un ajutor .”
    Ce să facă angajaţii pentru o viaţă mai bună la birou? Lavinia Ţânculescu răspunde cât se poate de direct: „Să se adapteze sau să plece. A te adapta înseamnă foarte mult înseamnă să fii capabil să îţi creezi sau să aderi la o serie de mecanisme de gestiune a factorilor stresori din jur”, concluzionează ea.

    Lavinia Ţânculescu este doctor în psihologie, membru al Asociaţiei de Psihologie Industrială şi Organizaţională, tutore pentru cursul de diagnoză organizaţională, consultant organizaţional, lector universitar şi psihanalist de formare analitică.

  • O piaţă care creşte şi tot creşte

    „Comparativ cu ţările din Asia, precum India şi Filipine, cu care concurăm pe activităţile primare din outsourcing – relaţii cu clienţii şi suport tehnic de bază (n. red.) – şi unde sistemul educaţional este bun ca şi la noi, românii se diferenţiază fiindcă sunt mult mai proactivi – vin cu idei noi şi ştiu ce pot face în plus, pe lângă procedura standard dintr-o anumită situaţie, astfel încât să rezolve problema clientului sau să îmbunătăţească relaţia cu acesta”, a explicat pentru Business MAGAZIN Vladimir Sterescu, country manager al Computer Generated Solutions (CGS) România.

    Subsidiara locală a companiei americane CGS – unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing de pe piaţa autohtonă – a fost înfiinţată în urmă cu 17 ani, portofoliul de servicii de externalizare oferit devenind de atunci tot mai complex.
    „În 2003, când am început aici în România, ofeream doar servicii de tip customer service (relaţii cu clienţii – n.red.), help desk, suport tehnic de nivel 1, colectare de creanţe şi telesales. Apoi am adăugat suport tehnic de nivel 2 şi activităţi financiare – emiţi facturi, le trimiţi, primeşti banii, ai acces în contul clientului ş.a.m.d., după care au urmat şi serviciile de suport tehnic de nivel 3 şi tot aşa”, a precizat el.

    Ca atare, din cei 4.000 de oameni care lucrează în prezent pentru CGS în România, aproape jumătate se ocupă de activităţile primare în outsourcing, iar restul sunt specializaţi în activităţile mai complexe. Spre exemplu, angajaţii CGS România care lucrează în departamentul de servicii financiare sunt absolvenţi de ASE şi/sau au experienţă în domeniul bancar. Echipa s-a format acum cinci ani, în prezent ajungând la 600 de persoane.

    „Clienţii vor la pachet serviciile primare de externalizare şi cele complexe. În ceea ce priveşte productivitatea angajaţilor, aceasta este mult mai mare la noi în România faţă de ţările din Asia spre exemplu. Românii pot rezolva mai multe taskuri pe oră decât cei din Asia. Astfel, calculul de cost per minut/acţiune devine similar sau chiar mai mic”, a menţionat Vladimir Sterescu. În plus, cel puţin pe serviciile de voce, americanii nu mai vor să audă accentul asiatic, preferându-l pe cel din Europa.

    Evoluţia pieţei de outsourcing – de la scădere de costuri la eficientizarea businessului
    În perioada 1980-1990, când fenomenul de outsourcing lua amploare la nivel global, acesta reprezenta în primul rând un model prin care companiile mari urmăreau să îşi scadă costurile, însă acum externalizarea proceselor de business este un mod de a eficientiza businessul, oferind acces la forţă de muncă specializată şi flexibilă.

    În prezent, pe piaţa locală de business process outsourcing (BPO) activează aproximativ 25.000 de angajaţi, număr aflat în continuă creştere de la an la an. CGS România estimează că doar au fost realizate circa 2.000 – 2.500 de recrutări pe segmentul BPO. În consecinţă, şi salariile din industrie au crescut, câştigul mediu net pentru un angajat din sectorul de outsourcing situându-se la aproximativ 2.800 de lei, la care se adaugă şi o serie de beneficii precum bonuri de masă sau asigurări de sănătate ş.a.m.d. În ceea ce priveşte retenţia personalului din industrie – o provocare în ultimii ani – şeful CGS România a precizat că anul trecut a adus şi o scădere a fluctuaţiei cu mult sub media altor ţări cu tradiţie în outsourcing. Astfel, în acest moment, în România rata de rotaţie a personalului este de circa 35% pe an, în timp ce în ţări precum SUA, Filipine sau India ajunge la procente cuprinse între 80% şi chiar 110%.

    „Dacă în urmă cu 15 ani România nu exista pe harta internaţională a outsourcingului, iar acum cinci ani se regăsea încă pe lista celor mai ieftine ţări în ceea ce priveşte externalizarea proceselor de business, astăzi lucrurile arată diferit. Piaţa locală este preferată de către companiile multinaţionale, mai ales datorită nivelului crescut de educaţie a angajaţilor din industrie şi posibilităţii acestora de a susţine proiecte complexe”, a subliniat el.

    Cel mai mare jucător de pe piaţa de outsourcing din regiunea Europei de Est este Polonia, care a reuşit să ajungă la acest nivel datorită proximităţii faţă de ţările din vest. „Polonia era pe harta outsourcingului deja în 2003, iar România nu era. În Polonia sunt mai multe oraşe mari, circa 7-8, care au o populaţie crescută şi unde s-au dezvoltat ca atare şi multe centre de outsourcing. În ceea ce priveşte costurile, acestea sunt duble faţă de cele din România, iar acolo este de asemenea foarte greu să mai crească industria de outsourcing, fiindcă şi cea software s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, concurând piaţa BPO”, a spus Vladimir Sterescu.

    Centre importante de outsourcing în regiune mai sunt în Cehia, la Praga, unde însă profilul industriei de outsourcing este de a angaja vorbitori nativi ai limbilor străine pe care le au în portofoliu. Astfel, ei nu angajează doar cehi, ci şi foarte mulţi tineri din vestul Europei care vin la studii acolo şi lucrează în timpul facultăţii sau se relochează cu totul după absolvire.

    „Mai este Slovacia, unde s-au făcut câteva centre mari ale giganţilor din IT la Bratislava, însă oraşul este mic şi nu mai este loc de creştere de mai mulţi ani. Iar Bulgaria este de asemenea saturată din punctul de vedere al capacităţii de a angaja oameni noi”, a punctat el, adăugând că în România mai este însă loc mult de creştere pe piaţa serviciilor de BPO, în condiţiile în care însuşi Bucureştiul, precum şi alte oraşe din ţară – Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Sibiu – mai pot oferi încă volume. „Bucureştiul a fost din nou campion anul trecut, la fel ca şi în 2018. Şi va continua să fie şi în următorii ani”, a spus Sterescu.

    CGS Constanţa, cel mai nou
    pariu al americanilor pe piaţa
    din România
    Odată cu diversificarea portofoliului de servicii oferite, CGS România şi-a mărit şi echipa, deschizând centre şi în afara Bucureştiului. Astfel, compania americană are în prezent şapte centre în România – Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu-Jiu, Miercurea Ciuc, Galaţi şi Constanţa.
    Centrul din Constanţa este de altfel cel mai nou pariu al CGS în România, compania americană ocolind până acum oraşul de la mare, din cauza sezonalităţii pe piaţa forţei de muncă. „Industria de outsourcing a ocolit până acum Constanţa pentru că ne-a fost frică că vara angajaţii vor pleca să lucreze în turism. Acum însă nu se mai angajează doar constănţeni în turism, iar salariile din outsourcing au crescut – faţă de acum trei ani s-au dublat, faţă de acum cinci ani sunt de trei ori mai mari, iar comparativ cu acum zece ani sunt de 5-6 ori mai mari”, a explicat el.
    Centrul CGS din Constanţa este axat pe livrarea de servicii de externalizare în limba engleză, persoanele angajate până acum fiind ingineri. Acum, în centrul CGS din Constanţa lucrează aproximativ 50 de persoane, iar până la finalul acestui an echipa se va mări la 100 de oameni. În prezent, pentru un vorbitor de limba engleză din domeniul de outsourcing salariul net se situează la aceeaşi valoare ca media din industrie, de 2.800 lei pe lună, la care se adaugă spre exemplu sporul de noapte sau comisioane de vânzări.
    „În cadrul CGS, toţi angajaţii au o parte variabilă a salariului – un procent care începe de la 5% şi ajunge până la 20-30%”, a punctat Sterescu. El a adăugat că este foarte greu să angajezi pe acelaşi tipar în acelaşi oraş pe termen lung, mai ales persoane care sunt dispuse să lucreze noaptea, pe fusul orar american. „Când mizezi pe creştere în acelaşi oraş, pui presiune pe piaţa muncii, mai ales în alte oraşe din ţară care au circa 250.000 de locuitori, faţă de 3-4 milioane de locuitori în Capitală. Misiunea noastră a fost să ne extindem uşor-uşor în ţară, în jurul Bucureştiului.” În industria de outsourcing, cele mai multe proiecte vin din zonele telecom, IT şi software, dar şi din retail, asigurări şi domeniul bancar, la fel fiind şi în cazul CGS. „Anul trecut cele mai multe contracte au venit din industria telecom”, a precizat şeful CGS România.
    Majoritatea clienţilor CGS România sunt din SUA, peste 55% din cei 4.000 de angajaţi ai companiei americane pe plan local fiind vorbitori de limba engleză. „Procentul se va mări către 60-65%. În rest, sunt vorbitori de limba germană, franceză, italiană şi spaniolă, însă volumele europene sunt mai mici decâte cele din SUA”, a menţionat el.

    Afaceri în continuă creştere
    Anul trecut, afacerile locale ale americanilor de la CGS s-au situat la la aproximativ 276 mil. lei, în creştere cu 12% comparativ cu 2018, avansul fiind generat de extinderea activităţii pe segmentele financiar, suport tehnic, dar şi pe zona de telesales şi channel enablement, ca urmare a atragerii în portofoliu a unor proiecte de complexitate ridicată. Pentru 2020, CGS România şi-a bugetat o creştere de peste 10%, atât a businessului, cât şi a numărului de angajaţi. Astfel, subsidiara locală a CGS va ajunge la finalul acestui an la afaceri de peste 300 milioane lei şi la o echipă de circa 4.400 de persoane.
    „Am semnat foarte multe contracte în 2019, majoritar fiind tot businessul venit din SUA. Un contract din SUA generează circa 200-300 de joburi. Vom continua să angajăm preponderent vorbitori de limba engleză şi în principal în Bucureşti. Cu contractele pe care le avem semnate până acum, ar trebui să creştem per total cu 400-500 de persoane net anul acesta. Dacă vom mai încheia noi contracte, vom face mai multe recrutări”, a afirmat Vladimir Sterescu.
    În prezent, businessul CGS România generat de companii locale este minoritar, însă în creştere, 500 de angajaţi fiind dedicaţi clienţilor autohtoni, care activează în principal în domeniile telecom, IT, comerţ online şi bancar. „Ne dorim să ne extindem în continuare local, vrem să atragem companiile de utilităţi, pentru că ele au volume mari, şi reţele de clinici medicale private. Încercăm să educăm statul, nu neapărat zona de utilităţi. Sunt o grămadă de spitale în România, spre exemplu”, a menţionat şeful CGS România.
    Clienţii locali ai companiei americane cer în principal serviciile de bază pentru outsourcing. „Companiile din România sunt la stadiul în care activităţile mai complexe sunt încă păstrate intern. Îţi trebuie un anumit nivel de maturitate pentru a putea externaliza şi activităţile mai complexe. Pentru multinaţionalele care activează şi pe plan local, lucurile sunt mai simple, fiindcă bugetele lor sunt construite pentru a externaliza”, a explicat el.
    Per total, întreaga piaţă de BPO din România va creşte anul acesta, atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul proiectelor realizate la nivel local. Astfel, pentru anul 2020, reprezentanţii companiei estimează un avans de aproape 10% al valorii pieţei de profil. În plus, ei anticipează că, treptat, companiile mijlocii vor accesa tot mai mult servicii de outsourcing, înţelegând valoarea adăugată pe care o poate aduce externalizarea.

  • VIDEO. Contrabanda cu ţigări în 2020: Un român a fost prins când aducea ţigări cu drona din Ucraina. Captura se ridică la peste 150.000 lei

    Un român care făcea contrabandă cu ţigări la graniţa cu Ucraina cu ajutorul unor drone a fost prins, duminică, de Poliţia de Frontieră.

    Astfel, poliţiştii de frontieră din Sighetu Marmaţiei au descoperit şi confiscat peste 13.000 de pachete cu ţigări care au fost transportate cu ajutorul a două drone.

    „Duminică, 09 februarie a.c., în jurul orei 02.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Halmeu – I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei, aflaţi în misiune de supraveghere a frontierei de stat, au observat pe direcţia localităţii Dabolţ, judeţul Satu Mare, două aparate de zbor de mici dimensiuni, posibil drone, care au traversat frontiera din Ucraina în România”, transmite Poliţia de frontieră.

    În urma verificărilor autorităţile au descoperit că cel care intermedia contrabanda este un cetăţean român, în vârstă de 44 de ani, cu domiciliul în judeţul Satu Mare. Captura totală a autorităţilor se ridică la 155.300 lei.

    „Pe timpul cercetărilor, bărbatul a declarat că mai deţine o cantitate de ţigări la domiciliu, fapt pentru care, cu acordul acestuia, poliţiştii de frontieră au intrat în curtea imobilului şi au descoperit o autoutilitară marca Citroen încărcată cu colete cu ţigări”, susţin poliţiştii.