BusinessMagazin

Tag: reusita

  • Lucia Costea, CEO, Secom: „Stabiliţi principiile care vă ghidează şi nu vă abateţi de la ele”

    „În ultimii trei ani sunt mândră că am reuşit să continuăm dezvoltarea sustenabilă a companiei Secom, realizare ce se traduce printr-o creştere anuală constantă cu două cifre a vânzărilor, prin extinderea portofoliului cu produse inovatoare din segmentul suplimente, dar şi cosmetice naturale şi ceaiuri premium, dezvoltarea reţelei proprii de retail – care a ajuns în prezent la 14 magazine – şi, nu în ultimul rând, creşterea echipei”, descrie Lucia Costea evoluţia businessului de suplimente alimentare pe care l-a dezvoltat împreună cu soţul său. Din punctul de vedere al antreprenoarei, în acest moment în România oricine, bărbat sau femeie, care crede în sine, care este hotărât şi perseverent poate avea o carieră de succes, în orice domeniu: „Cred că mulţi dintre factorii care susţin succesul fiecăruia sunt învăţaţi şi nu înnăscuţi. Creştem în fiecare zi ca oameni, acceptând provocările mediului, învăţând lucruri noi, experimentăm adaptând practici pe care le observăm la cei din jurul nostru, indiferent că vorbim de persoane de sex feminin sau masculin”. Echilibrul între carieră şi viaţa personală este un obiectiv pentru Lucia Costea, pentru care spune că face eforturi în mod constant şi conştient şi pe care reuşeşte deseori să îl atingă: „În primii ani în care am pus bazele businessului Secom, am pus viaţa personală în plan secund. În timp însă, am reuşit să construiesc o echipă de încredere pe care să mă pot baza şi, astfel, mi-am recăpătat echilibrul, pe care mă străduiesc să îl păstrez şi astăzi”.

     

    Profilul LUCIEI COSTEA a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Cum a fost inventat unul dintre produsele pe care mulţi dintre voi îl folosesc mai ales în perioada izolării şi care este povestea artizanului acestuia

    Unul dintre cei mai cunoscuţi „doctori” din lume, mai ales în rândul pasionaţilor de gătit, este Dr. Oetker. Inventatorul, farmacistul şi omul de afaceri de origine germană August Oetker a reuşit, cu o simplă reţetă, să îşi transforme numele într-o legendă şi să lase moştenire următoarelor generaţii ale familiei sale un imperiu financiar.

    August Oetker s-a născut pe 6 ianuarie 1862 în Obernkirchen, Germania. În 1891, la vârsta de 29 de ani, el a intrat în lumea afacerilor, cumpărând farmacia Aschoffsche din Bielefeld, unde a fabricat un agent de afânare neperisabil care avea să-i aducă renumele mondial. Deşi, înaintea sa, un chimist britanic, Alfred Bird, descoperise deja praful de copt, produsul lui Oetker, distribuit începând cu 1893 sub numele Backin, a fost bine primit de public, antreprenorul punând astfel bazele companiei Oetker-Gruppe.
    În 1900, antreprenorul a construit prima fabrică a businessului şi până în 1906 reuşise deja să vândă 50 de milioane de pachete de Backin. Oetker a murit pe 10 ianuarie 1918 în Bielefeld. În 1944, după al Doilea Război Mondial, cârma companiei a fost preluată de nepotul său, Rudolf August Oetker, fost ofiţer nazist, înregistrând, în timpul mandatului acestuia, cea mai mare creştere, în special datorită extinderii pe plan internaţional şi a achiziţionării mai multor firme din întreaga lume. Când Rudolf Oetker a renunţat la poziţia de lider, conducerea a fost cedată celei de-a patra generaţie a familiei. August Oetker, strănepotul fondatorului, a condus compania din 1981 până în 2010. Cu el în frunte, businessul şi-a extins activitatea în mai multe domenii, astfel că, în prezent, portofoliul companiei numără peste 300 de companii individuale împărţite în cinci businessuri diferite, cu activitate în industria alimentară, a băuturilor răcoritoare şi alcoolice, hotelieră şi a serviciilor financiare. Pe plan internaţional, grupul este prezent în Europa (Franţa, Italia, Olanda, Marea Britanie, Polonia, Franţa, Ungaria, România, Rusia, Cehia, Slovacia), dar şi în Turcia, Canada, Statele Unite, Brazilia, Tunisia, Africa de Sud, India, China, Malaezia şi Australia, având o echipă de peste 5.800 de angajaţi.
    În piaţa locală, compania a intrat în anul 1998, prin preluarea firmei Regal Corporation. În 2002 a deschis o unitate de producţie în judeţul Argeş, iar cinci ani mai târziu a achiziţionat şi compania Inedit Food. În 2018, businessul a înregistrat, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, o cifră de afaceri de peste 267 de milioane de lei şi un profit net de 23,7 milioane, având un număr mediu de 500 de angajaţi.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, August Oetker are în prezent o avere de 2,3 miliarde de dolari şi deţine 12,5% din acţiunile conglomeratului cu vânzări anuale de 8 miliarde de dolari. În 2010, acesta i-a cedat frâiele companiei fratelui său, Richard Oetker, care deţine funcţia de CEO şi acelaşi procent din acţiuni în companie, precum şi o avere de 2,3 miliarde de dolari. 

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • Cum a reuşit Pepsi să deţină a şasea cea mai flotă militară a lumii: distrugătoare, submarine, fregate şi crucişetoare

    În 1959, preşedintele american Dwight Eisenhower dorea să le arate cetăţenilor Uniunii Sovietice beneficiile capitalismului şi, pentru a-i prezenta beneficiile, guvernul Statelor Unite a aranjat în Moscova o „demonstraţie americană”, trimiţându-l pe vicepreşedintele de atunci – Richard Nixon – la deschidere. Însă lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată, scrie Business Insider.

    Nixon şi liderul sovietic Hruşciov au intrat într-o polemică de tipul capitalism vs. comunism. Conversaţia s-a aprins atât de tare încât vicepreşedintele Pepsi de la acea vreme i-a oferit liderului sovietic un pahar din faimoasa băutură, într-o încercare de a calma spiritele.

    Ani mai târziu, cetăţenii sovietici au dorit ca Uniunea să încheie un parteneriat permanent cu Pepsi. Însă problemele au continuat să apară, de vreme cu nu puteau plăti pentru băutură cu ruble sovietice.

    Aşa că ţara a decis să cumpere Pepsi folosind o monedă universală: votca.

    La sfârşitul anilor 1980, parteneriatul iniţial al Uniunii Sovietice cu Pepsi era pe punctul de a expira, iar, de această dată, votca mai putea să acopere costurile.

    Aşa că ruşii au făcut ceea ce ar fi făcut orice ţară în vremuri disperate: au cumpărat cantităţi impresionante de Pepsi cu o flotă întreagă de nave şi submarine. Noul acord includea 17 submarine, un crucişător, o fregată şi un distrugător.

    Costul total al flotei s-a ridicat la 3 miliarde de dolari, întreaga sumă fiind plătită în sticle de Pepsi.

    Astfel, schimbul a făcut din Pepsi a şasea cea mai mare putere militară a lumii, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp, înainte să vândă flota unei companii suedeze în schimbul unor materiale reciclate.

  • Start-up-ul local care a dezvoltat o platformă online pentru servicii medicale şi vrea să devină un „Google medical”

    „Povestea Feeel a început în urmă cu cinci ani, când mă chinuiam să înţeleg cum funcţionează partea de feedback pacient şi am creat platforma calitatespitale.ro, care ulterior a devenit Feeel.health. Am creat platforma calitatespitale.ro cu 600 de lei – bani pe care i-am dat unui student pentru a-mi programa platforma. Acesta este şi astăzi în echipa Feeel”, a relatat Horea Timiş, cofondatorul Feeel.health, la emisiunea ZF IT Generation. Platforma calitatespitale.ro s-a dezvoltat treptat, iar investiţia a crescut la 5.000 de euro.
    „Apoi am primit o finanţare de 30.000 de euro, iar după ce am mai creat noi businessuri cu date, am ajuns la finanţări de 90.000 de euro. Iar anul trecut am obţinut o investiţie de 200.000 de euro de la ROCA X. La început, proiectul a fost evaluat la un milion, iar după ultima finanţare valoarea a crescut la 3 milioane de euro şi urmează să crească în continuare”, a completat el.
    Ce face însă platforma Feeel.health? Platforma reuneşte o serie de date din domeniul medical, de la baze de date cu spitale, clinici medicale şi farmacii, la baze de date cu medici de la nivelul întregii Europe. Astfel, spre exemplu, atunci când un român se află în străinătate, poate căuta direct în limba română un spital sau o farmacie, şi viceversa – atunci când un străin se află în România poate găsi uşor o farmacie sau o clinică medicală fără a fi necesar să ştie limba română. 
    „Practic suntem un Google medical gratuit care va avea o creştere procentuală de la an la an a gradului de folosire fiindcă la ora actuală cetăţeanul din Franţa nu ştie că are şansa aceasta. Anul acesta şi anul viitor vom face cunoscut produsul beneficiarilor la nivel european”, a explicat Horea Timiş.
    În prezent, baza de date Feeel.health reuneşte circa 11.000 de spitale din Europa, iar numărul va creşte treptat. În background lucrăm acum şi la zona Americii. Avem circa 400.000 de medici şi aproximativ 100.000 de clinici, stomatologi, şi încă vreo 50.000 de farmacii în platformă acum. Este o bază de date care la anul va ajunge la 90% din capacitatea UE”, a punctat el. „Construim baza de date ţară cu ţară. Sunt bazele de date publice – tot ce există în baza de date, medici, clinici, farmacii, sunt entităţi comerciale. Proprietarii acestor societăţi comerciale – furnizori de servicii de sănătate – pot să-şi creeze un cont, să şi-l modifice sau să şi-l şteargă. Deci proprietarul contului este deplin proprietar al datelor.”
    Modelul actual de business al Feeel.health se bazează pe oferirea informaţiilor în mod gratuit până la un punct, start-up-ul urmând apoi să furnizeze anumite servicii şi date contra cost. „Am pornit pe modelul de business că totul este gratuit – tot ceea ce se foloseşte este gratuit până la un anumit nivel, dar 99% oferim expunere largă furnizorilor de servicii de sănătate pe care i-am enumerat (spitale, medici, stomatologi, farmacii cât şi pacienţi)”, a precizat el.
    Pe lângă funcţia de motor de căutare în domeniul medical, platforma Feeel.health va permite de asemenea colaborarea doctorilor la distanţă pe diferite cazuri. De asemenea, pacienţii îşi vor putea crea dosarul medical direct în cloud pentru a-şi putea accesa analizele şi investigaţiile medicale de oriunde şi oricând. „Fiecare cetăţean european are un cont de pacient în care oferim pentru prima dată un portofel electronic pentru dosarul medical. Toţi utilizatorii au analize, ecografii care sunt fie pe e-mail, fie acasă într-un birou şi niciodată nu le ai când ai o problemă şi nu ai un medic. Noi am creat acest dosar electronic personal. Acolo salvezi totul – radiografii, reţete, urmează să lucrăm şi de anul viitor va fi partea de partajare către medici cu acordul pacienţilor în mai multe moduri, respectând normele GDPR”, a menţionat cofondatorul Feeel.health. Astfel, utilizatorii vor putea face poze inclusiv reţetelor, iar din trei clicuri le vor putea încărca în platformă. 
    „Spaţiul este nelimitat, oferim acest lucru gratuit tuturor oamenilor. Sistemul nostru nu pică aşa cum pică sistemul naţional de IT din sănătate, care din săptămână în săptămână se blochează. Noi folosim tehnologie Amazon, folosim sisteme de criptare AWS şi toate tehnologiile la nivelul acesta de platformă cu resurse destul de mari.”
    Deocamdată, platforma Feeel.health este disponibilă doar ca aplicaţie web, însă la finalul anului start-up-ul va lansa şi aplicaţia mobilă dedicată. „Aplicaţia mobilă va veni cu un nou element foarte important, este partea de biodate, care se trimit direct în contul tău de pacient. Contul de pacient are un scop: acesta este prevenţia. Pe lângă acest dosar electronic mai poţi să îţi calculezi şi indicele ponderal, poţi să faci o analiză a stilului de viaţă, poţi să faci o analiză a riscului cardiovascular. Avem un modul de prevenţie care te îndeamnă să mergi o dată pe an la medicul de familie, să îţi programezi acest lucru. O dată pe an trebuie să mergi la stomatolog, o dată pe an trebuie să mergi la analize de laborator, fiindcă dacă faci lucrul acesta, tu faci prevenţie”, a explicat cofondatorul Feeel.health. 

    Proiect: Planable
    Ce face? Soluţie de colaborare pentru echipele de social media
    Venituri 2019: aproximativ 500.000 de euro
    Invitat: Xenia Muntean, CEO şi cofondator al Planable

    Proiect: Vivico.ro
    Ce face? Platformă online de design interior
    Investiţia iniţială: 10.000 de euro
    Necesar de finanţare: 35.000 de euro
    Invitat: Raluca Cătinaş, architect şi cofondator al Vivico.ro

    Proiect: SoftLead
    Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Necesar de finanţare: 300.000-500.000 de euro
    Venituri totale 2019: 165.000 de euro
    Invitat: Alexandra Roată, managing partner în cadrul SoftLead

    Proiect: Brainy.ro
    Ce face? Platformă online pentru educarea copiilor în moduri alternative
    Invitaţi: Ana Petrescu, cofondator Brainy, şi Teodora Nemţanu, membru în echipa Brainy

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Partea murdară a energiei curate

    În timp ce combustibilii clasici precum petrolul poluează prin ardere, sursele de energie regenerabilă generează la rândul lor deşeuri care trebuie colectate, sortate şi procesate pentru a realiza într-adevăr o tranziţie energetică curată. Spre exemplu, în producţia panourilor solare şi a turbinelor eoliene sunt necesare resurse naturale precum minerale rare, care trebuie extrase din sol. Potrivit datelor organizaţiei Clear Energy Alliance, China deţine 95% din piaţa extracţiei de minerale rare necesare în producţia acestor elemente, iar modul în care operează chinezii generază lacuri întregi de lichid toxic sau chiar radioactiv.

    În acelaşi timp, fermele eoliene afectează ecosistemul, care nu este obişnuit cu prezenţa turbinelor gigant. Doar turbinele eoliene omoară circa 600.000 de păsări pe an şi aproximativ un milion de lilieci – care sunt esenţiali în ecosistem pentru că sunt necesari în procesul de polenizare. Mai mult, sursele de energie regenerabilă ocupă mai mult teren. Informaţiile publicate de Administraţia pentru Informaţii din Energie, un braţ al biroului de statistică din SUA, arată că gazul şi cărbunele au nevoie de 5 hectare per MW produs, în timp ce pentru energia solară este nevoie de 20 de hectare per MW produs, sau chiar 30 de hectare per MW produs în cazul energiei eoliene.

    Cu siguranţă, sursele de energie regenerabilă poluează mai puţin decât combustibilii fosili, însă recunoaşterea impactului real pe care îl au acestea pentru mediu va face ca dialogul public să fie mai eficient şi mai aplicat pe realitatea pieţei.  

    România şi-a luat angajamentul că se vor instala în ţară capacităţi adiţionale de producere de energie din surse regenerabile de 6,9 GW până în 2030, ceea ce aduce mai multe oportunităţi economice pentru companiile din piaţă. Pentru un exemplu al deşeurilor periculoase generate de energia regenerabilă, compania românească de consultanţă de mediu Blumenfield menţionează un parc eolian pe care l-a observat şi analizat. „Un studiu de caz pe care îl avem este un parc eolian cu o capacitate de 84 MW, generată de aproximativ 100 de turbine eoliene. Trebuie să avem în vedere faptul că aceste turbine sunt echipamente care necesită mentenanţă.

    Din aceste activităţi de mentenanţă sunt generate aproximativ 1.400 de tone de deşeuri periculoase pe parcursul unui an de funcţionare, în mare parte uleiuri şi antigel. Nu am dat întâmplător acest exemplu. În România la această oră avem undeva la 3.000 MW putere instalată în centrale eoliene, iar dacă multiplicăm exemplul pe întreaga putere vedem ce cantităţi de deşeuri pot fi generate de aceste parcuri”, a povestit Gabriela Stanciu, director general al companiei Blumenfield. Compania a realizat un studiu de caz şi asupra unei sonde de explorare din Marea Neagră, analizând deşeurile generate de aceasta şi potenţiala reutilizare a acestora.

    „Un studiu de caz îl avem dintr-o sondă de exploare de gaze din Marea Neagră. Este un proiect care s-a desfăşurat pe o perioadă de 50 de zile. Doar din activitatea aceasta de foraj, de explorare, au fost generate aproximativ 420 de tone de deşeuri, din care 84% sunt deşeuri periculoase – nămol de foraj, noroaie de foraj cu conţinut de hidrocarburi. Pe baza caracterizării acestor deşeuri am reuşit să găsim soluţii pentru valorificarea acestora. Una dintre soluţii o reprezintă chiar industria materialelor de construcţii”, a explicat reprezentanta Blumenfield. Ea a dat ca exemplu fabricile de ciment în care se produce clincherul (n.red.: produs obţinut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime şi prin transformarea ei într-o masă compactă şi dură). „Aceste soluţii chiar există în România. În Constanţa avem o astfel de instalaţie de producere a cimentului şi în ţară mai sunt câteva.”

    Blumenfield atrage atenţia asupra importanţei pe care o are analiza deşeurilor pentru a putea identifica oportunităţile economice care reies din această piaţă. „A şti exact ce tip de deşeu generezi în activitate este un lucru care ţine de responsabilitatea fiecăruia, pentru că până la urmă trebuie să ne gândim la un management performant pentru ce înseamnă gestionarea deşeurilor. Cunoscând exact categoria de deşeu pe care o generezi, poţi găsi soluţii optime pentru tratarea acestuia, pentru valorificarea sa mai departe”, spune ea.

    Dar şi odată identificate soluţiile, mai există o problemă, apetitul relativ mic pentru a investi în scoaterea acestora din laborator şi integrarea în procese de masă. „Cel mai dificil aspect este transferul de cunoştinţe şi tehnologie. Poţi să identifici soluţii în laborator, dar să nu găseşti investitorul care să ducă soluţia mai departe în zona economică şi spre beneficiul companiilor din sectorul energetic”, a mai spus Gabriela Stanciu. Blumenfield, companie cu capital 100% românesc, susţine că în România există astăzi peste 200 de situri contaminate şi circa 1.100 de situri potenţial contaminate cu deşeuri ca rezultat al activităţii industriale.

    Potrivit specialiştilor citaţi, statul român poate realiza o hartă la nivel naţional a siturilor contaminate, care să ia în calcul de la început conţinutul deşeurilor pe care fiecare industrie le generează şi modul în care acestea pot fi valorificate. Eforturile de a îndrepta economia spre neutralitatea climatică trebuie încurajate printr-un astfel de cadru. În prezent, autorităţile dezvoltă un astfel de proiect care se poate concretiza într-o hartă a deşeurilor din piaţa locală.

    „Acum se desfăşoară o acţiune a Ministerului Mediului privind tot ce înseamnă agenţii economici care desfăşoară activităţi cu potenţial impact. Scopul este ca aceştia să-şi facă o caracterizare a deşeurilor generate din activitate. Indiferent că vorbim despre industria extractivă de resurse minerale sau chiar industria energetică, toate aceste companii trebuie să îşi caracterizeze foarte clar deşeurile pentru a face această hartă.” În prezent, proiectul Green Deal – pactul european care promite neutralitate climatică până în 2050 – este pus astăzi în dezbatere publică. Politicile europene impun României un anumit nivel de emisii, însă specialiştii din piaţa locală atrag atenţia că emisiile României sunt sub media europeană.

    „Nu se vorbeşte deloc despre acest lucru. România este o ţară care produce 3,8 tone de emisii de CO2 per capita, în timp ce media europeană este de 4,8 tone. Germania produce aproape de nivelul de 10 tone, Marea Britanie aproape 9 tone, iar Ungaria 5,5 tone per capita. Deci România este în momentul de faţă printre ţările care contribuie la scăderea mediei globale de emisii de CO2”, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală, responsabil de industria gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice. Nicolescu, fost ministru al energiei în guvernul Ponta, a spus că România este printre ţările care nu şi-au încălcat până acum niciun angajament internaţional în ceea ce priveşte schimbările climatice, în timp ce alte economii dezvoltate rămân în urmă pe ţintele pentru 2020.

    „România este printre ţările care îşi vor respecta ţintele Uniunii Europene pentru 2020. Pare un lucru simplu, dar dacă vreţi exemplu de o ţară care nu şi le va respecta avem Olanda – ţara morilor de vânt – care nu îşi poate respecta ţinta privind promovarea energiei regenerabile pentru anul acesta. Acestea sunt realităţi, sunt date care nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care ne arată unde nea poziţionăm la nivel internaţional. Nu suntem noi cei mai prietenoşi cu mediul, dar din punctul de vedere al emisiilor contribuim la scăderea mediei internaţionale şi nu la creşterea ei”, a declarat Nicolescu.

    Petrolul, încă principala sursă de energie din lume
    Combustibilii fosili conduc lumea în continuare încă de la ultima revoluţie industrială. Cu un procent de 37%, petrolul reprezintă încă cea mai utilizată sursă de energie la nivel global, potrivit datelor agregate la finalul anului 2019 de Clear Energy Alliance. Gazul natural reprezintă un procent de 29%, în timp ce cărbunele are 15%, energia nucleară 9%, iar sursele de energie regenerabilă 10% – dintre care circa 7,4% reprezintă energie hidro, biomasă şi geotermală, iar energia solară şi eoliană contribuie cu 2,6%. 

  • Povestea unui american pasionat de fitness care a ajuns milionar la 27 de ani: „E mult mai uşor să faci bani decât să economiseşti”

    Tanner Chidester, un milionar din Statele Unite, şi-a construit două afaceri de şapte cifre – Fir Warrior şi Elite CEOs – înainte să împlinească 30 de ani, scrie CNBC.

    „Drumul încet spre prosperitate stă în economii. La sfârşitul zilei, e mult mai uşor să faci bani decât să economiseşti”, spune Chidester.

    Milionarul a fost pasionat de fitness de când era mic, aşa că a decis să îşi creeze un sistem personalizat de fitness şi nutriţie pentru clienţi – Fit Warrior. Astfel, la 22 de ani, a renunţat la facultate în ultimul an şi a început să pună bazele programului.

    „Impune-ţi ţeluri non-negociabile. Dacă ţelul tău este să devii milionar în zece ani, descoperă câţi bani trebuie să câştigi într-un an, o lună sau o săptămână pentru a putea ajunge acolo. Când pui totul atât de simplu pe hârtie, nu mai pare atât de înfricoşător. Majoritatea oamenilor îţi impun ţeluri măreţe, însă nu cunosc cifrele şi statisticile care îi pot ajuta să îşi atingă obiectivele, aşa că totul devine insondabil şi copleşitor”

    În primii doi ani, a încasat doar 2.000 de dolari, lucrând între timp la un restaurant pentru a fi în stare să îşi plătească facturile. A început să aibă rezultate abia după ce a terminat cursurile unui program despre cum îţi poţi construi un business online.

    „Atunci am învăţat că oamenii pot plăti până la 1.500 de dolari pentru un serviciu, în timp ce eu îmi vindeam programul de fitness pentru doar 40 de dolari.”

    Odată ce a început să crească preţurile programului de antrenament, a început să înţeleagă potenţialul ideii pe care o avusese, câştigând 10.000 de dolari în prima săptămână. Ulterior, a ajuns să câştige între 30.000 şi 50.000 de dolari pe lună, iar până la 27 de ani atinsese deja 1 milion de dolari.

    În plus, a lansat o nouă companie, Elite CEOs, prin care oferă un program de business training pentru oamenii de afaceri.

    „Oamenii se luptă cu faptul că nu îşi pot vinde produsul la un preţ suficient de mare pentru a-şi schimba situaţia financiară. Dacă ai un produs sau un serviciu de 100 de dolari, va trebui să vinzi o tonă de unităţi pentru a te putea descurca. Dar dacă vinzi un serviciu pentru 1.500 de dolari, nu va trebui decât să vinzi patru sau cinci pe lună şi vei atinge şase cifre pe an”, spune Chidester.

     

  • Cum a reuşit un copil crescut la orfelinat să construiască de la zero mai multe afaceri de succes

    Mariusz Świtalski s-a născut pe 19 mai 1962 în Polonia. Copilăria şi-a petrecut-o într-o serie de orfelinate, în cea mai mare parte locuind într-un adăpost condus de măicuţe, în Szamotuły. Antreprenorul a absolvit o şcoală profesională de instalatori cu durată de doi ani, iar în anii ’80 s-a ocupat cu încheierea tranzacţiilor la târgul de la Poznań, mai apoi specializându-se în producţia cafelei şi în distribuţia de componente hardware.
    În 1987 a intrat în lumea antreprenoriatului, fondând Elektromis, o întreprindere care importa produse de cofetărie, bere, băuturi spirtoase şi echipamente radio şi TV. În numai doi ani compania se transformase dejaîntr-un business uriaş.

    În 1992 Elektromis ajunsese la 50 de depozite în toată Polonia şi avea un profit de 168 de milioane de zloţi polonezi. Un an mai târziu Świtalski a transformat Elektromis în Eurocash, care a devenit cel mai mare lanţ de comerţ cu ridicata din Polonia. În 1995 a vândut compania retailerului Jerónimo Martins. În acelaşi an, a fondat discounterul Biedronka, achiziţionat în 1998 de către aceeaşi companie, la data tranzacţiei businessul având deja 243 de sucursale.

    Antreprenorul a fost, de asemenea, proprietarul săptămânalului „Miliarder” şi a pus umărul la înfiinţarea publicaţiei „Nie”, fondată de Jerzy Urban. A fondat totodată banca Posnania, care a fost însă închisă în 1995. În 1998, Świtalski a fondat lanţul de magazine de cartier Żabka, ale cărui acţiuni au fost cumpărate în 2000 de fondul AIG. În 2011, a lansat fondul de investiţii în imobiliare Sowiniec FIZ. Antreprenorul deţine un teren între Puszczykowo, lângă Poznań şi Sowiniec, iar la sfârşitul anilor ’90 a cumpărat şi loturi în Poznań, în imobilul de locuinţe Naramowice. În 2013, a creat magazinul de discount Czerwony Torebka, însă în aprilie 2015 conducerea companiei a decis lichidarea afacerii. În vara aceluiaşi an toate magazinele au fost închise, iar businessul şi-a încetat activitatea. Tot în 2015 Mariusz Świtalski a fost numit al 40-lea cel mai bogat om din Polonia de către publicaţia „Wprost”.

    Astăzi, lanţul de magazine Żabka deţine un număr de peste 6.000 de unităţi proprii şi circa 4.200 de unităţi în sistem de franciză, înregistrând zilnic circa 2,2 milioane de clienţi, potrivit datelor publicate pe site-ul companiei. Platforma owler.com indică faptul că businessul are venituri anuale de circa 370 de milioane de dolari.

    Compania Eurocash a înregistrat în 2017 venituri de peste 5 milioane de euro şi în prezent are un portofoliu de peste 1.500 de branduri şi 11.000 de produse de la 600 de furnizori, iar compania Biedronka, care în 2017 a înregistrat venituri de circa 11 miliarde de dolari, este în prezent cea mai mare reţea de retail din Polonia, cu 2.932 de magazine situate în peste 1.100 de oraşe şi aproximativ 2.800 de angajaţi. 

  • Cum a reuşit WhatsApp să atingă două miliarde de utilizatori

    WhatsApp, cea mai populară aplicaţie de messaging, a atins un număr de două miliarde de utilizatori, în condiţiile în care platforma deţinută de Facebook înregistra 1,5 miliarde de utilizatori în urmă cu doar doi ani, potrivit BBC.

    Astfel, WhatsApp devine doar a doua aplicaţie care atinge această bornă după Facebook, care are în prezent 2,5 miliarde de utilizatori. La sfârşitul lunii ianuarie, Facebook declara că a înregistrat 2,26 miliarde de useri zilnici de-a lungul aplicaţiilor Facebook, Messenger, Instagram şi WhatsApp, faţă de 2,2 miliarde în ultimul trimestru din 2019. Per total, cele enumerate însumează un total de 2,89 miliarde de utilizatori lunari, cu 9% mai mult faţă de anul trecut.

    WhatsApp, fondată în urmă cu 11 ani şi cumpărată de Facebook pentru 19 miliarde de dolari în 2014, a declarat că plănuieşte să îşi continue angajamentul luat vis-a-vis de furnizarea criptărilor end-to-end la nivel global – o funcţie esenţială lăudată de experţi în securitate, dar contestată de un număr mare de guverne.

    „O criptare puternică acţionează ca un ceas digital indestructibil care ţine în siguranţă informaţiile pe care le trimiţi prin intermediul WhatsApp şi te ajută să îţi protejezi telefonul de hackeri şi infractori. Mesajele sunt ţinute exclusiv pe telefonul tău, iar nimeni nu îţi poate citi mesajele sau asculta apelurile, nici măcar noi”, a scris WhatsApp într-o postare pe blogul companiei.

    Printre ţările care încearcă să forţeze WhatsApp să renunţe la criptare se numără Statele Unite, Australia şi India, care reprezintă cea mai mare piaţă a aplicaţiei, cu 400 de milioane de utilizatori. Borna de două miliarde de utilizatori este un pas imens în faţă pentru WhatsApp, de vreme ce aplicaţia a atins acest nivel de popularitate fără să se marketeze în pieţe în curs de dezvoltare, precum India.

    Un număr de startup-uri din pieţe in curs de dezvoltare încearcă să îşi construiască business-uri în jurul WhatsApp. Vahan, un startup din India, foloseşte WhatsApp pentru a ajuta startup-urile de food delivery să îşi găsească personal. Digi-Prex, tot din India, conduce o farmacie online pe bază de abonament concentrată asupra pacienţilor cu boli cronice. Pacienţii îşi împărtăşesc prescripţiile prin WhatsApp, iar angajaţii Digi-Prex le trimit medicamentele într-o serie de cicluri recurente.

    Aplicaţia a cunoscut un număr însemnat de controverse. În 2018, India a acuzat compania că ar fi permis unui video în care sunt prezentaţi mai mulţi răpitori de copii să circule masiv în interiorul platformei, fapt ce a rezultat într-o serie de crime.

    Anul trecut, NSO Group, o companie de securitate din Israel, a lansat mai multe atacuri cibernetice către WhatsApp, infectând astfel mii de telefoane mobile. Facebook a dat în judecată firma la sfârşitul anului.

    Într-un interviu publicat în Wall Street Journal, Will Cathcart, CEO-ul WhatsApp, a declarat că „atenţia companiei asupra criptării şi comunicaţiilor private a fost «modelul ideal» pentru messaging, în ciuda complicaţiilor comerciale şi de reglementare”.