BusinessMagazin

Tag: retea

  • O nouă reţea medicală pe piaţa locală, lansează primele două clinici din Bucureşt

    Medima Health, reţeaua românească de centre de imagistică şi radiologie prin scanare RMN/CT, diagnostic oncologic şi teleradiologie, lansează primele două clinici din Bucureşti. Localizate în Calea Giuleşti şi Şoseaua Virtuţii, centrele sunt dotate cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi aplicaţii specializate pentru investigarea avansată a afecţiunilor din sferele cardiovasculară, oncologică, urologică şi neurologică, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat. Investiţia totală în cele 2 centre este de 3 milioane de euro.

    În plus, pentru prima jumătate a anului 2021, compania are un buget de investiţii de 10 milioane de euro direcţionaţi către extinderea la nivel naţional prin deschiderea a patru noi clinici de imagistică şi radiologie în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu Mureş. Toate centrele vor fi dotate cu echipamente CT/RMN. De asemenea, clinicile din Sibiu şi Târgu Mureş vor beneficia de echipamente RMN 3 Tesla şi analize de tip PET/CT, care permit medicilor oncologi diagnosticarea precoce a tumorilor canceroase, localizarea, stadializarea şi, în baza acestor informaţii, stabilirea celor mai eficiente metode de tratament. 

    „Viziunea noastră este să avem un rol important în prevenţia şi diagnosticarea precoce a afecţiunilor complexe şi să putem oferi servicii performante de imagistică unui număr cât mai mare de pacienţi”, spune Vlad Ardeleanu, CEO Medima Health.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, echipamentele folosite în cadrul centrelor Medima permit o scanare de înaltă performanţă a oricărei regiuni anatomice a corpului, cu doze reduse de iradiere (în cazul CT), în vederea obţinerii unui diagnostic de precizie. 
    „Centrele Medima dispun de aplicaţii speciale prin care pacienţii pot beneficia de unele dintre cele mai avansate investigaţii în imagistica modernă, precum RMN cardiac, RMN de prostată multiparametric, spectroscopie, tractografie şi perfuzie cerebrală. Aceste examinări sunt extrem de utile în diagnosticarea şi evaluarea afecţiunilor cardiovasculare (miocardită, infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, tumori etc.), urologice (cancerul de prostată) sau neurologice (accident vascular cerebral, traume, tumori, scleroză, malformaţii cerebrale etc.)”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Director Executiv Medical al Medima.
    Echipa Medima este formată din 9 medici, iar funcţia de director medical a fost preluată de Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională.

  • Reţeaua dm drogherie markt anunţă rezultatele financiare pentru acest an. „Lucrăm la pregătirea unui magazin online”

    Lanţul de drogherii dm drogerie markt a marcat, la 30 septembrie, finalul anului financiar, un an „plin de provocări”, în care, pe sectorul de retail, „se poate observa o schimbare a obiceiurilor de cumpărare prin limitarea timpului petrecut la cumpărături şi reducerea frecvenţei de vizite în magazine”, spun reprezentanţii businessului.

    Dacă anul trecut compania cu 976 de angajaţi a înregistrat o cifră de afaceri  de peste 498 milioane lei, anul acesta veniturile businessului au crescut cu 5,54%, la o cifră de afaceri de 525 milioane lei. De la începutul anului, reţeaua dm s-a exins cu nouă magazine, în Brăila, Bucureşti, Baloteşti, Iaşi, Oradea, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş şi Timişoara, ajungând la un portofoliu de 113 unităţi.

    „Am continuat politica de expansiune începută în urmă cu câţiva ani, chiar dacă, la nivel mondial ne confruntăm cu o situaţie atipică, plină de provocări. […] Am introdus şi serviciul de livrare la domiciliu, pentru a veni şi mai mult în întâmpinarea nevoilor clienţilor noştri. În perioada următoare, vom continua politica de expansiune, dar vom face demersuri constante şi înspre digitalizarea serviciilor pe care le oferim”, afirmă Cristian Crişan, administrator dm drogerie markt. Compania lucrează totodată la pregătirea unui magazin online. 

    În timpul stării de urgenţă, dm drogerie markt a închise temporar 19 filiale, care şi-au reluat activitatea începând cu luna mai. De la începutul pandemiei de COVID-19, businessul a luat măsuri precum work from home pentru angajaţii a căror activitate permite acest lucru, igienizarea şi dezinfectarea frecventă a spaţiilor şi utilizarea măştilor de protecţie şi a mănuşilor de unică folosinţă în fiecare punct de lucru, iar angajaţii activi în perioada stării de urgenţă au primit o serie de prime, bugetul alocat fiind de 325.000 de lei, spun reprezentanţii dm.

    În prag de Black Friday, compania anunţă că va dona 5% din totalul încasărilor din cadrul evenimentului de reduceri organizat pe 27 noiembrie, într-o campanie destinată copiilor defavorizaţi.

  • Altex extinde reţeaua de magazine în vestul ţării şi deschide o unitate de 1.500 mp în Lugoj, după o investiţie de peste 5 mil. euro

    Altex, cel mai mare retailer electro-IT din România, va deschide pe 5 noiembrie un magazin în Lugoj ( jud.Timiş), într-un spaţiu propriu, în urma unei investiţii de peste 5 mil. euro.

    Deschiderea noului centru de servicii face parte din strategia de extindere a grupului în 2020, şi vine la două săptămâni după ianugurarea magazinului din centrul comercial AFI Braşov, o investiţie de peste 1 mil. euro.

    ,,Indiferent de perioada dificilă prin care trecem cu toţii, Altex îşi respectă planul de investiţii stabilit până la sfârşitul acestui an, astfel că extindem reţeaua de magazine în vestul ţării”, spune Edvin Abdulachim, director comercial Altex.

    Unitatea funcţionează într-un spaţiu de 1.500 metri pătraţi şi este dotată cu sisteme de iluminare cu LED, etichete electronice şi display-uri digitale. De asemenea, clienţii vor avea la dispoziţie info point-uri, unde vor afla toate informaţiile despre produsele şi serviciile oferite de retailer.

    ,,Oamenii au la dispoziţie servicii precum click&collect, rezervă online, ridică în magazine, retur, iar specialiştii noştri îi vor îndruma şi le vor propune, acolo este nevoie, soluţii de finanţare adaptate, nevoilor şi bugetului fiecăruia, care pot fi aprobate pe loc”, adaugă Edvin Abdulachim.

    Compania operează peste 120 de magazine deschise în ţară sub mărcile Altex şi Media Galaxy şi două magazine online, câte unul pentru fiecare brand în parte. Retailerul construit de antreprenorul Dan Ostahie a avut afaceri de 4 mld. lei anul trecut după o creştere de aproape 15% şi un profit net de peste 75 milioane de lei, în urcare cu 19%.

    Altex a anunţat anterior că va investi în 2020 peste 27 de milioane de euro din fonduri proprii şi credite în extinderea reţelei, în modernizarea infrastructurii şi în tehnologie.

  • Suedezii au decis: Echipamentele chinezilor de la Huawei şi ZTE nu pot fi utilizate în reţeaua naţională 5G

    Autoritatea de reglementare pentu piaţa de telecomunicaţii din Suedia (PTS) a interzis utilizarea echipamentelor telecom produse de chinezii de la Huawei şi de la ZTE în construcţia viitoare reţele naţionale 5G, în contextul în care licitaţia pentru spectrul de radiofrecvenţă este programată pentru luna viitoare, potrivit Reuters.

    Guvernele europene au revizuit rolul companiilor chineze în construcţia reţelelor pe fondul presiunii venite dinspre SUA, care susţine că acestea reprezintă o ameninţare din punct de vedere al securităţii. Una dintre temeri vine din faptul că toate companiile chineze şi toţi cetăţenii din China sunt obligaţi prin lege să ajute statul în colectarea de informaţii.

    Serviciul de securitate din Suedia priveşte China ca fiind „una dintre cele mai mari ameninţări la adresa Suediei”.

    Marea Britanie a decis în luna iulie ca toate echipamentele Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G a ţării până în 2027, devenin prima ţară europeană care ia această decizie.

    „Aceastsă interdicţie îi lasă pe operatorii de telecom cu mai puţine opţiuni şi aduce riscul unei implementări mai lente a tehnologiei 5G în pieţele unde competiţia este redusă”, a notat Ben Wood, şeful diviziei de cercetare din cadrul CCS Insight.

    Interdicţia pentru Huawei şi ZTE s-ar putea dovedi favorabilă pentru competitorii din piaţa de echipamente telecom, precum suedezii de la Ericsson şi finlandezii de la Nokia.

    PTS a mai anunţat că toate companiile care participă la licitaţia 5G trebuie să elimine echipamentele Huawei şi ZTE până în ianuarie 2025.

  • Parteneriat în business. 134 de locaţii dintr-o lovitură. Reţeaua 5 to Go a semnat un parteneriat cu Kaufland şi va deschide câte o cafenea în fiecare hipermarket al grupului german

    Lanţul de cafenele 5 to Go, ce are pe plan local peste 150 de unităţi, a semnat un parteneriat cu lanţul german de hiper­marketuri Kaufland, liderul comerţului local. Astfel, în fiecare dintre cele 134 de magazine ale reţelei se va deschide o cafenea.

    „Am deschis o primă unitate în hiper­marketul din Colentina. Vom acoperi toată reţeaua de magazine Kaufland, vom merge ca şi până acum pe modelul de francize“, spune Radu Savopol, cofondatorul 5 to Go.

    Pentru reţea acesta este al doilea parteneriat de amploare, după ce la jumătatea anului trecut 5 to Go a anunţat primul acord de acest gen, cu lanţul de magazine de bricolaj Brico Depot. „În doar un an am reuşit să acoperim circa jumătate din reţeaua Brico Depot cu cafenele şi mergem înainte“, mai spune Radu Savopol.

    Şi pentru Kaufland acesta este al doilea parteneriat de acest gen după ce recent a anunţat că a ajuns la un acord cu retailerul electro-IT Flanco, un business deţinut de omul de afaceri Iulian Stanciu.

    În ce constă asocierea celor doi jucători? Flanco a deschis primul magazin de tipul shop-in-shop în cadrul hipermarketului Kaufland din Târgu-Jiu. Acesta este primul astfel de spaţiu, dar face parte dintr-un proiect ce urmează a fi dezvoltat şi în alte magazine Kaufland din România. Conceptul presupune îmbinarea a două concepte în acelaşi spaţiu comercial, fiecare funcţionând separat, ca magazine independente.

    Ideea de asociere în business, care imediat după ‘89 a fost respinsă de oamenii de afaceri locali care erau încă sub impactul comunismului, a început să devină tot mai interesantă în ultimii ani când companii multinaţionale, dar şi antreprenoriale au văzut avantajele pe care un parteneriat le poate avea în vânzări şi în ceea ce priveşte vizibilitatea. Astfel, au apărut concepte mixte ce aduc împreună doi jucători din domenii conexe sau complementare.

    5 To Go a luat naştere în anul 2015, odată cu lansarea primei cafenele în apropiere de Piaţa Lahovari, la câţiva paşi de Teatrul Ţăndărică. Circa cinci ani mai târziu, 5 To Go depăşeşte 150 de unităţi deschise în mai multe oraşe din ţară. Dacă estimrile iniţiale vorbeau de o cifră de afaceri pe grup de 10 mil. euro în 2020, Radu Savopol afirma anterior că reţeaua va reuşi să obţină în condiţiile actuale undeva între 8 şi 10 mil. euro. În ceea ce priveşte Kaufland, grupul german are afaceri anuale de peste 2,2 mld. euro.

     

  • VIDEO. Vodafone lansează un serviciu în care combină posturile TV clasice cu platforme online precum Netflix şi Amazon, plus noi oferte fix mobil

    Vodafone, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de comunicaţii, a lansat Vodafone TV, un serviciu disponibil doar în zona de acoperire a reţelei fixe care combină posturile TYV clasice cu conţinutul online.

    “Astăzi marcăm un pas important în strategia noastră de a ne consolida poziţia pe piaţa serviciilor convergente din România. Faptul că am devenit o companie de comunicaţii complet integrată reprezintă pentru noi un catalizator care ne va permite să continuăm să inovăm şi să le oferim românilor noi soluţii convergente competitive pentru comunicare şi divertisment şi cele mai bune opţiuni pentru a fi mereu conectaţi, oriunde şi oricând. Mă bucur să aducem în casele românilor o nouă inovaţie şi o nouă experienţă de divertisment, cu serviciul Vodafone TV, alături de o ofertă convergentă şi mai puternică, Vodafone ONE”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

    Serviciul Vodafone TV are la bază o platformă ce include un mediabox 4K, care îmbină interactivitatea, aplicaţiile de streaming şi cablul digital. Cu Vodafone TV, utilizatorii au acces la o grilă TV cu peste 190 de canale în format SD, HD şi 4K, precum şi la o vastă colecţie video on demand, cu mii de ore de conţinut de calitate şi tot conţinutul HBO GO într-o secţiune dedicată, care oferă acces la producţii HBO – seriale originale, filme, documentare, producţii locale, dar şi seriale, filme şi programe pentru copii ale altor furnizori de conţinut premium. De asemenea, interfaţa permite acces direct la cele mai populare servicii de streaming din România, pentru toată familia – Netflix, Amazon Prime, YouTube şi YouTube Kids, Hopster.

    “Obiceiurile de consum s-au schimbat semnificativ în ultimii ani, mulţi dintre noi preferând astăzi un mix între a urmări televiziunea lineară şi utilizarea serviciilor On Demand, în creştere. Ceea ce aduce astăzi Vodafone este o soluţie care îmbină perfect cele două lumi, cu ceea ce are mai bun fiecare dintre ele. Utilizatorii pot continua să urmărească, desigur, evenimente live, precum sport sau ştiri, chiar când acestea se întâmplă, dar pot, totodată, să caute şi să vizioneze conţinutul de televiziune lineară câteva zile mai târziu după difuzare, într-un mod similar serviciilor On Demand. Mai mult, în timp, asemenea serviciilor On Demand, utilizatorii pot primi recomandări cu ce se difuzează chiar în acest moment la televiziunea lineară, pe baza preferinţelor lor. Am convingerea că acesta va fi începutul unei experienţe de conţinut şi televiziune semnificativ mai bune pe piaţa din România“, a spus Mostafa El Beltagy, Consumer Business Unit Director, Vodafone România.

    “Vodafone TV facilitează accesul utilizatorilor la conţinutul preferat, prin integrarea grilei de canale TV lineare şi Video On demand, precum şi a aplicaţiilor de streaming într-o platformă unică, cu o interfaţă modernă şi intuitivă, care permite o navigare simplă şi prietenoasă. Astfel, clienţii pot să urmărească emisiunile TV preferate şi cea mai mare varietate de conţinut în regim On Demand, pe orice ercan – televizor, smartphone sau tabletă. Serviciul Vodafone TV oferă o conectivitate perfectă între ecrane, ce asigură utilizatorilor flexibilitate şi o adevărată experienţă multi-ecran. Astfel, utilizatorii au posibilitatea, de exemplu, să înceapă vizionarea pe telefonul mobil sau tabletă şi să continue pe ecranul televizorului, fără întreruperi. Conţinutul redat pe un ecran este redat pe toate celelalte, instant. Cu Vodafone TV, utilizatorii se pot bucura de flexibilitate şi interactivitate, cu ajutorul funcţiilor avansate disponibile. Prin intermediul funcţiei Catch-up/Replay, utilizatorii au posibilitatea să aleagă când şi unde urmăresc programele preferate, care sunt disponibile timp de 7 zile după difuzare, atât pe televizor, cât şi pe smartphone şi tabletă. De asemenea, pot controla conţinutul vizionat, inclusiv emisiunile TV live, cu ajutorul funcţiilor Pause/Restart, şi pot înregistra programele preferate pentru a le putea urmări ulterior de pe orice ecran. Funcţia de Căutare permite găsirea rapidă şi cu uşurinţă a conţinutului, indiferent dacă este vorba despre conţinut TV linear sau On Demand, programe înregistrate sau în curs de difuzare.”

    Aplicaţia mobilă Vodafone TV este disponibilă pentru dispozitive cu sistem de operare iOS şi Android.

    Serviciul Vodafone TV este disponibil, începând de astăzi, într-o ofertă specială, pentru clienţii persoane fizice care optează pentru un pachet de servicii fixe, cu Vodafone TV, Internet fix şi Super Wi-Fi de 500 Mbps, HBO & HBO GO inclus timp de 24 de luni, la 17 euro / lună.
    Vodafone România a lansat şi noi oferte de servicii convergente fix-mobil pentru clienţii persoane fizice denumite Vodafone ONE.
    Clienţii care optează atât pentru servicii mobile, cât şi fixe de la Vodafone beneficiază de oferte şi mai avantajoase, cu o reducere de 120 euro la contractele pe 2 ani.
    De exemplu, abonaţii Vodafone de servicii mobile care optează şi pentru un pachet de servicii fixe cu Vodafone TV, Internet fix de 500 Mbps şi Super-WiFi beneficiază de o reducere de 120 euro la contractul pe 2 ani, constând în 48 euro reducere la pachetul de servicii fixe, plus 72 euro echivalentul HBO & HBO GO inclus in pachet.

    Clienţii Vodafone de servicii fixe beneficiază de o reducere de 120 de euro la contractul pe 2 ani optând şi pentru un abonament de servicii mobile începând cu Vodafone Red 12: 48 euro reducere la abonamentul mobil, plus 72 de euro reducere la achiziţionarea unui smartphone.

  • Agroland, lanţ de magazine Agricole controlat de omul de afaceri Horia Cardoş, a deschis în Timişoara cel mai mare magazin din reţea, după o investiţie de 150.000 de euro

    Agroland Business System, cea mai mare reţea de magazine Agricole din România, controlată de antreprenorul Horia Cardoş, a deschis joi cel mai mare magazin din reţea în incinta primului strip mall din zona metropolitană a Timişoarei, la intrarea în localitatea Moşniţa Nouă.

    Investiţia în noua unitate comercială s-a ridicat la 150.000 euro, fără a include stocurile, iar noul magazin se aliniază conceptului Agroland MEGA, unic în România, care constă în suprafeţe cu 300% mai mari decât în magazinele tradiţionale ale companiei, acentul sporit pus pe experienţa oferită clienţilor (prin amenajarea raioanelor şi aranjarea la raft), precum şi pe consultanţa de specialitate oferită cumpărătorilor.

    Acest prim magazin Agroland MEGA din Timişoara este al cincilea din cadrul reţelei Agroland, care acoperă 28 de judeţe ale ţării. Vânzările estimate pentru noul magazin se ridică la aproximativ 500.000 de euro în primul an de activitate, iar reprezentanţii companiei au în plan să mai deschidă alte două Agroland MEGA, în urmatoarele şase luni.

    Noul magazin din Timişoara pune la dispoziţia clienţilor peste 2.000 de produse, dublul numărului celor care se regăsesc în fiecare dintre celelalte patru unităţi de tip MEGA din reţea. Din punct de vedere al repartizării în funcţie de gamă, în noul magazin vor fi disponibile 650 de produse pentru grădină, 750 de produse pentru îngrijirea animalelor, 450 de produse pentru ferme şi 200 de articole care aparţin altor game.

    În prezent Agroland are circa 250 de magazine tradiţionale cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp. Acestea deservesc 400.000 de clienţi anual.

    Agroland a avut afaceri de 121 milioane de lei în S1/2020, cu 18% mai mari faţă de primele şase luni ale anului 2019, şi un profit net de 8,4 milioane lei, în creştere cu 59%, arată datele publicate la Bursă. Compania are listată la Bursa de la Bucureşti o emisiune de obligaţiuni de 8 milioane de lei şi ţinteşte o listare de acţiuni până la finele anului.

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • Olimpia Enache, COO, Reţeaua de sănătate Regina Maria: „Pentru mine a fost mereu mai important să acţionez corect şi responsabil”

    Cu o experienţă de aproape două decenii în domeniul medical, Olimpia Enache spune că printre cele mai importante realizări pe care le-a supervizat în ultima vreme au fost recentele acreditări internaţionale pentru spitalele companiei, ultimele achiziţii din zona spitalelor şi clinicilor, precum şi întregul proces de extindere a unor locaţii existente. Pentru anul acesta şi-a propus să continue alături de echipa Regina Maria dezvoltarea reţelei şi consolidarea echipelor şi a specialităţilor nou-intrate în reţea. „De asemenea, ne vom concentra eforturile pe forţa de muncă necesară unei asemenea creşteri. În plus, tot anul acesta lansăm şi Academia Europeană a Asistenţilor Medicali, în parteneriat cu Educativa şi cu Coventry University din Marea Britanie.” COO-ul companiei spune că de-a lungul anilor de activitate în acest domeniu nu a simţit niciodată diferenţe, cu atât mai puţin de gen, între femei şi bărbaţi, mai ales că în cadrul reţelei de sănătate Regina Maria senior şi top managementul sunt formate cu precădere din femei. „Este adevărat însă şi că, pentru a face faţă unei poziţii de top management, o femeie trebuie să împrumute anumite calităţi, care pot fi considerate tradiţional masculine, cum ar fi forţa argumentaţiei sau stăpânirea de sine în situaţii tensionate. Latura feminină, despre care se spune că e mai empatică, ajută mult în managementul echipelor ori gestionarea posibilelor crize.” 

    Profilul Olimpiei Enache a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Glovo este disponibilă acum şi în oraşele Bistriţa şi Târgu Jiu, ajungând la o reţea de 31 de localităţi acoperite în România

    Glovo, aplicaţia de servicii de livrare rapidă, este disponibilă acum şi în oraşele Bistriţa şi Târgu Jiu, ajungând la o reţea de 31 de localităţi acoperite în România. 

    Glovo este un marketplace care permite utilizatorilor să comande, să trimită şi să primească orice. În primă fază, locuitorii din Bistriţa şi Târgu Jiu vor avea acces la produsele restaurantului KFC şi se pot aproviziona de la hypermarket-ul Kaufland. În plus, clienţii pot folosi aplicaţia pentru a trimite pachete sau plicuri în oraş, nu mai grele de 9 kg, care ajung la destinatar în mai puţin de o oră. Serviciul permite şi livrarea de documente sau recuperarea obiectelor uitate acasă, la birou sau la prieteni, precum ochelari, chei, genţi şi alte obiecte.

    Pe parcursul anului, Glovo va încheia parteneriate cu restaurante locale şi lanţuri naţionale, magazine de cosmetice, florării şi supermarketuri din Bistriţa şi Târgu Jiu.

    “În ultimele luni am încercat să fim un real sprijin pentru restaurantele partenere din toată ţara, prin consultanţă în adaptarea meniurilor pentru zona de livrări, dar mai ales prin posibilitatea adoptării modelului nostru de business Marketplace (livrare cu propriii angajaţi). În plus, în ultima lună am lansat două noi funcţionalităţi în aplicaţie: utilizatorii pot lăsa bacşis curierilor, aceştia putând să-şi crească veniturile lunare, şi serviciul Glovo Prime, ce oferă utilizatorilor livrări nelimitate, în baza unui abonament lunar de aproape 30 de lei,” a precizat Victor Răcariu, General Manager Glovo.

    În 2 ani de activitate a Glovo în România, clienţii au comandat peste 16,3 milioane de produse de la cei 1.500 de parteneri activi, restaurantele, supermarketul şi curierul rapid fiind cele mai solicitate categorii în aplicaţie. Peste 17.200 de curieri sunt înscrişi în aplicaţie.

    Aplicaţia a fost descarcată de 1,7 mlioane de ori, iar românii au comandat aproape 2 milioane de burgeri, 650.000 de shaorme, 680.000 de porţii de cartofi şi 520.000 de pizze.

    În România, aplicaţia a fost lansată în mai 2018, serviciile fiind disponibile, în prezent, în 31 de oraşe din România, respectiv Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa, Sibiu, Arad, Ploieşti, Brăila, Galaţi, Oradea, Piteşti, Buzău, Slatina, Târgu Mureş, Alba Iulia, Bacău, Deva, Baia Mare, Focşani, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea, Corbeanca, Satu Mare, Suceava, Târgovişte, Botoşani, Bistriţa şi Târgu Jiu.

    Glovo a fost lansată în Barcelona şi operează în peste 650 de oraşe din 22 de ţări.