BusinessMagazin

Tag: retaileri

  • Fragilul sistem de aprovizionare al lumii cu alimente este sub presiune. La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte

    Depozitele din întreaga lume sunt pline cu alimente, însă în condiţiile în care coronavirusul dă peste cap operaţiunile logistice, întrebarea devine cum vor ajunge toate aceste alimente la oameni, scrie Bloomberg.

    În pofida stocurilor, magazinele alimentare par aproape apo­caliptice cu şirurile de rafturi goale. Din cauza achiziţiilor ma­sive generate de panică, retailerilor şi furnizorilor le este aproa­pe imposibil să ţină pasul cu creşterea fără precedent a ce­rerii. „Există o reţea complicată de interacţiuni la care nu ne gândim adesea, care fac parte din lanţul de aprovizionare cu alimente“, arată Jayson Lusk, de la Purdue University. Este posibil ca întreaga reţea „să fie mai fragilă decât credem“, susţine acesta.

    Este doar începutul. Odată cu răspândirea virusului, par să existe nenumărate moduri în care sistemul alimentar va fi pus la încercare şi sub presiune în săptămânile şi lunile următoare. „Nu întrevedem un şoc la nivelul ofertei în sensul disponibilităţii, ci unul posibil din punctul de vedere al logisticii. Este ceva nou şi dificil de anticipat. Această nesiguranţă reprezintă în acest moment cel mai mare pe­ricol“, avertizează Abdolreza Abbassian, economist la FAO din cadrul ONU.

    O criză prelungită ar putea duce la „deficite reale“, înce­pând cu fructele şi legumele, înaintea produselor de bază, aver­tiza recent ministrul german al agriculturii Julia Kloeckner.

    Pentru consumatori, impactul va fi diferit în funcţie de zona în care se află. În ţările dependente de importuri de alimente, situaţia ar putea fi mai dificilă.

    La nivel mondial, preţurile alimentelor vor creşte probabil faţă de acum câteva luni sau chiar săptămâni.

    De asemenea, modul complicat în care alimentele sunt distribuite la nivel mondial ar putea fid at peste cap de închideri de porturi, reglementări guvernamentale şi teama de contaminare.

    În plus, dacă mai multe ţări decât interdicţii la export pentru anumite produse, pieţele o vor lua razna, avertizează Christian Gloor, managing director la Heinz & Co.

    Vulnerabilitatea va fi de asemenea mai ridicată în ţările care au avut probleme cu alimentele chiar şi înainte de izbucnirea pandemiei, potrivit lui Abbassian de la ONU.

    Şi, bineînţeles, totul se întâmplă în contextul schimbărilor climatice şi modelelor meteorologice imprevizibile care afectează puternic producţia de alimente la nivel mondial.

  • Primul mall din Bucureşti care se inchide, în contextul COVID-19

    Băneasa Shopping City anunţă suspendarea temporară a activităţii comerciale pentru a proteja comunitatea, clienţii, retailerii precum şi angajaţii de răspândirea COVID-19 . Centrul comercial din nordul Bucureştiului devine primul mall din România care îşi întrerupe voluntar activitatea în contextul pandemiei actuale. Pe pieţele externe decizia închiderii mallurilor a fost luată de autorităţi.

    
„Băneasa Shopping City, angajaţii retailerilor precum şi echipa centrului comercial formează o comunitate pe care o respectăm şi a cărei siguranţă şi sănătate au devenit în prezent obiective capitale. Este o situaţie fără precedent pentru noi. În toată activitatea noastră nu am fost nevoiţi să luăm o decizie similară, însă evenimentele recente şi momentele dificile cu care societatea se confruntă, ne obligă la responsabilitate”, spune Arthur Popa, CEO al Băneasa Shopping City.


    Oficialii mallului adaugă că Băneasa Shopping City consideră că este de datoria sa să protejeze comunitatea, clienţii, retailerii precum şi angajaţii care îşi desfăşoară activitatea de zi cu zi în magazinele centrului comercial, pentru că sănătatea şi siguranţa lor sunt o prioritate permanentă.

    
“Este decizia noastră voluntară să dispunem suspendarea temporară a centrului comercial, în perioada 23 martie-16 aprilie 2020 sau până când starea de urgenţă instaurată de autorităţi va fi ridicată. Excepţie de la această măsură face hypermarketul Carrefour care va avea program ca şi până acum, între orele 08.00-22.00 şi farmaciile care vor avea program de funcţionare normal, între orele 10.00-22.00.”


    Experienta internatională, autorităţile şi specialiştii recomandă distanţarea socială, aceasta fiind singura metodă eficientă pentru a preveni răspândirea virusului, şi este în interesul superior al întregii comunităţi locale si nu numai, să respecte această recomandare si să adopte măsuri preventive, adaugă oficialii Băneasa Shopping City.
“

    În cei 12 ani de funcţionare, Băneasa Shopping City s-a poziţionat ca lider al pieţei de retail şi ne dorim să continuam să inspirăm şi să oferim un exemplu de responsabilitate prin decizia noastră în această perioadă dificilă. Suntem conştienţi că măsura va avea un impact economic semnificativ asupra afacerilor noastre, însă acum este esenţial să avem o atitudine care facilitează preventia. Ne dorim să rămânem uniţi în demersurile de a proteja, să fim responsabili şi să trecem cu bine peste această perioadă dificilă!” a mai declarat Arthur Popa, CEO al Băneasa Shopping City.


    Centrul comercial Băneasa Shopping City numără peste 350 de magazine.

  • Retailerii din România fac front comun şi transmit un mesaj pentru toţi clienţii

    AMRCR, Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România, transmite o scrisoare către clienţii tuturor magazinelor pe care le reprezintă. O redăm integral mai jos:

    „Ştim că mulţi dintre voi sunt preocupaţi în legatură cu efectele răspândirii Coronavirusului (Covid-19).

    Vă înţelegem şi vă împărtăşim îngrijorările şi vă anunţăm că facem tot ce putem pentru ca voi şi familiile voastre să aveţi alimentele şi produsele esenţiale de care aveţi nevoie. 

    Cele mai importante obiective pentru noi sunt de a ne proteja angajaţii, clienţii şi de a asigura disponibilitatea produselor.

    Lucrăm îndeaproape cu autorităţile, furnizorii şi partenerii noştri logistici pentru a asigura furnizarea de bunuri în magazine şi pentru a aproviziona depozitele logistice cu produsele a căror cerere este ridicată. 

    Mulţumim tuturor colegilor din magazine şi lanţuri de aprovizionare care lucrează zi şi noapte pentru ca produsele de care este nevoie să fie disponibile.

    Efortul lor susţinut şi extraordinar ne dă tuturor încredere că vom depaşi această situaţie.

    Dar avem nevoie şi de ajutorul vostru. Vă rugăm să fiţi cumpătaţi si chibzuiţi la ce şi cât cumpăraţi.

    Înţelegem frământările voastre, dar a cumpăra mai mult decât ai nevoie poate însemna uneori să îi laşi pe ceilalţi fără produsele de care şi ei au nevoie.

    Există cantităţi şi stocuri pentru toţi, dacă suntem solidari şi ne gândim şi la nevoile tuturor. 

    Doar împreună vom avea grijă de cei dragi nouă şi de cei care sunt în vârstă sau vulnerabili. Facem tot ce putem pentru a face faţă acestei provocări.

    Vă asigurăm că prioritatea noastră, a tuturor, este să fim cu toţii în siguranţă şi să vă oferim produsele necesare.”

  • Schimbarea la faţă a comerţului alimentar. Fie nu au avut priză la public, fie au fost preluate: ce branduri româneşti şi străine nu au rezistat în România

    ♦ Comerţul alimentar este o piaţă de peste 20 de miliarde de euro, dominată clar de zece giganţi străini care au în România unu sau mai multe branduri fiecare ♦ În „umbra“ lor  se dezvoltă o serie de companii româneşti precum Annabella, Elan-Trio, Paco sau Diana şi alte zeci de mii de chioşcuri independente sau parte a unor reţele restrânse.

    Ultimele două decenii, mar­ca­te de criza financiară ce a de­butat în 2009 pe de-o parte şi de dezvoltarea accelerată a reţelelor străine pe de alta, au dus la o schimbare semnificativă a comerţului cu dominantă alimentară. Astfel, în această perioadă în care piaţa s-a concentrat semnificativ la vârf, câteva zeci de branduri importante au dispărut, fie pentru că nu au avut priză la public, fie pentru că au fost preluate de concurenţă şi astfel magazinele au fost rebranduite. Ziarul Financiar a identificat 20 de mărci – zece româneşti şi zece deţinute de giganţi străini – peste care „s-a aşternut praful”.

    Unul dintre cele mai recente exemple este cel al brandului local Zanfir, brand ce stătea pe o reţea de zece magazine. Lanţul de super­marketuri Mega Image a preluat de la familia de antreprenori Zanfir reţeaua cu acelaşi nume din Vrancea, unul dintre cei mai mari retaileri independenţi. Între timp, magazinele au fost deja rebranduite în Mega Image. Acesta este doar cel mai recent exemplu de acest tip, exemplele fiind multiple. Jucători moderni precum Profi, Mega Image şi Carrefour au preluat de-a lungul timpului reţele locale pe care le-au integrat sub umbrela proprie, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţă şi acoperind zonele bune pe care retailerii români le ocupau de mai multă vreme. Spre exemplu, Profi, retailer cu circa 1.200 de magazine, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a cumpărat pe finalul lui 2019 reţeaua de aproape 20 de magazine Maya amplasate în judeţele Dâmboviţa şi Prahova.

    În 2010, când se afla în portofoliul fostului acţio­nar, fondul de investiţii Enterprise Investors, Profi a mai preluat trei spaţii operate anterior de retailerii Ethos şi Fidelio în Târgovişte, Roman şi Paşcani. Acestea au fost primele investiţii finalizate de companie după ce a fost cumpărată de Enterprise In­vestors. Mai mult, încă din 2007, când Profi nu fusese preluat de fondul polonez de investiţii, retailerul a cumpărat reţeaua Al­bi­nuţa pentru 7,5 mil. euro de la compania litua­ni­ană Maxima LT. Cele nouă magazine Al­bi­nu­ţa au fost redenumite Profi circa un an mai târziu, investiţiile în rebranding fiind esti­mate la 1-2 mil. euro. De altfel, toate aceste bran­duri au dispărut de pe piaţă, la fel ca Zanfir sau Angst, ambele preluate de Mega Image.

    Un alt motiv pentru care aceste mărci dispar este din cauza problemelor financiare apărute fie pe fondul crizei, fie pe fondul concurenţei puternice din partea străinilor care au forţă financiară în spate, forţă dată de un grup puternic.

    Astfel, nume precum PIC, Univers’all, mic.ro sau Minimax sunt astăzi doar o amintire, aceste afaceri fiind închise după proceduri “dureroase” de insolvenţă sau faliment.

    De altfel, astăzi nicio reţea locală de comerţ alimentar nu îşi face loc între cei mai mari zece, distanţa care desparte cele „două lumi” fiind uriaşă. Forţa financiară a acestor companii le-a făcut să câştige 60% din toată piaţa, restul fiind împărţit între 70.000 de mici chioşcari. Reţelele străine au doar 3.000 de magazine operate pe formate precum hipermarket, supermarket, proximitate modernă, cash&carry sau discount.

    Astfel, cele mai puternice mărci româneşti din comerţul alimentar sunt astăzi Annabella, Elan-Trio, Succes Nic Com, Paco sau Diana. Cele mai multe dintre ele sunt nume regionale, antreprenorii din spatele lor alegând să îşi concentreze atenţia pe anumite zone ale ţării.

    La polul opus, nume precum Lidl, Carrefour sau Kaufland nu mai au nevoie de nicio prezentare indiferent în ce colţ de România te afli, sute de magazine împânzind toată ţara.

    Tocmai de aceea, Anabella are afaceri de circa 300 mil. lei, iar Cora, cel mai mic retailer modern, are un business de cinci ori mai mare cu doar 11 hipermarketuri.

    Dintre cele zece reţele de comerţ modern din România, doar două au păstrat mărcile locale. Este vorba de Mega Image şi Profi. În cazul acestuia din urmă însă este vorba de o afacere controlată de-a lungul anilor de fonduri de investiţii, nu de un jucător strategic. Acesta e motivul pentru care a fost păstrat acest nume, pentru că nu exista un altul. La Mega Image însă, a fost alegerea grupului olandezo-belgian Ahold-Delhaize. Compania are de altfel aceeaşi politică peste tot, şi în ţările din regiune precum Serbia sau Grecia unde se merge chiar cu două mărci locale. Grupul are de altfel şi în România două branduri, al doilea – Shop&Go – este internaţional.

    Spre deosebire de domeniul FMCG, unde numărul de mărci româneşti este în continuare mare, unele având poziţii chiar de top în piaţa în care activează, în retail situaţia e diferită.

    Mai exact, atunci când francezii de la Carrefour au preluat magazinele Artima,în 2007,  brandul a dispărut rapid, fiind înlocuit cu Carrefour Market. De regulă, reţelele internaţionale şi-au pus numele pe toate unităţile preluate, indiferent ce brand aveau înainte şi cât de puternic era.

    Nu doar mărcile româneşti au fost date uitării însă, hipermarketurile Real, supermarketurile Interex şi gMarket sunt doar o amintire. Mai recent, sigla Billa a „căzut”  de pe magazine pentru a-i lua locul Carrefour. La fel ca în cazul mărcilor româneşti, şi cele străine au fost “răpuse” de una din două cauze: o tranzacţie sau lipsa de priză la public. Spre exemplu, AB Cool Food era o marcă lansată de Mega Image pentru a fi pusă pe un magazin de produse congelate. A fost un test care însă nu a durat prea multă vreme. Tot Mega Image a renunţat şi la formatul de discount Red Market pentru a-şi concentra atenţia pe brandul care funcţiona mai bine. Afacerea din România Plus Discount a fost preluată de Lidl, iar magazinele XXL Mega Discount – un format mai mare al nemţilor de la Rewe – au fost remodelate pentru a include o unitate Penny Market. Doar acesta din urmă este brandul păstrat de nemţi în România.

    Specialiştii şi consultanţii spun că schimbările nu se vor opri aici, în continuare vor avea loc tranzacţii – între jucătorii străini sau între aceştia şi companii româneşti – astfel că piaţa se va concentra şi mai tare după modelul din Occident. E posibil să vină şi nume noi în România, cum e cazul Aldi sau Jeronimo Martins (care deţine formatul polonez) Biedronka, aceştia din urmă anunţându-şi intenţia. Deci loc de schimbare încă există.

  • Retailerii continuă lupta pentru angajaţi. Un mare lanţ de hipermarketuri vrea să angajeze 1.000 de oameni şi vrea să ofere un salariu minim cu mult peste media pieţei

    Kaufland România majorează venitul minim brut începând cu 1 martie 2020, la 3.650 lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Astfel, începând cu 1 martie 2020, venitul minim brut în companie va fi de 3.650 lei, putând creşte în funcţie de specificul socio-economic al fiecărei regiuni din ţară. Ca urmare a planurilor de extindere prevăzute pentru acest an, ce presupun deschiderea de noi magazine la nivelul întregii ţări, compania va crea peste 1.000 de noi locuri de muncă în România.

    „La nivelul companiei ne-am asumat activ angajamentul de a crea un mediu de lucru corect şi de a oferi pachete salariale competitive. Este motivul pentru care, în continuarea majorărilor salariale anunţate anul trecut, începând cu 1 martie 2020, vom mări venitul minim brut la 3.650 lei. Ne preocupăm constant să extindem şi lista de beneficii de care se bucură colegii noştri cu unele adaptate nevoilor reale, prin care să contribuim cu adevărat la creşterea lor profesională şi personală, în funcţie de etapa din viaţă în care se află şi de direcţia în care îşi doresc să se dezvolte. Premiile obţinute validează eforturile depuse pentru asigurarea unor condiţii cât mai bune de muncă şi arată potenţialilor candidaţi că merită să aleagă un angajator premiat aşa cum preferă clienţii să aleagă un produs de calitate, care a primit multe certificări”, a declarat Marco Hößl, CEO Kaufland România.

    Kaufland a lansat şi un program de includere în câmpul muncii, prin care au fost create peste 500 de posturi adaptate diferitelor tipuri de dizabilităţi. În plus, Kaufland a demarat şi o serie de iniţiative prin care îşi doreşte să contribuie la susţinerea dezvoltării sistemului educaţional românesc. Unul dintre proiectele lansate în acest scop, cu sprijinul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi a altor actori din mediul academic şi comercial din România, îşi propune introducerea studiului dual la nivel universitar ca alternativă la învăţământul tradiţional existent în prezent pe acest segment.

    În completarea distincţiei primite la nivel local, sigla europeană, obţinută pentru al doilea an la rând, atestă la nivel de grup atitudinea bazată pe respect, orientată pe susţinerea evoluţiei angajaţilor şi pe dezvoltarea comunităţilor în care se află, aspecte care au devenit deja o marcă asociată Kaufland.
    Pentru a obţine cele două distincţii, Kaufland România, lider pe piaţa de retail, a trecut printr-un proces amplu şi riguros de auditare realizat de Top Employers Institute, o organizaţie independentă din Olanda, în cadrul căruia au fost analizate şi evaluate practicile de resurse umane, pachetele salariale şi beneficiile oferite, condiţiile de muncă, programele de formare profesională şi oportunităţile de dezvoltare în companie, alături de studierea culturii organizaţionale.  

     

  • Este OFICIAL: Unul dintre cei mai mari retaileri vine în România. Este anunţată deschiderea a sute de magazine

    „Ambiţia pentru anul 2020 este să ajungem la 100 de magazine, iar în cinci ani ne vedem undeva la 250 de magazine, dar asta nu înseamnă că saturăm piaţa.“

    Grupul kik, unul dintre cei mai importanţi retaileri de modă din Germania şi din Europa, care a intrat pe piaţa locală în toamna anului trecut, a ajuns la 26 de magazine şi mai vrea alte 14 deschideri până la finalul anului.

    „Mai avem proiecte în derulare. Deja pentru octombrie avem trei deschideri confirmate, în Târgu-Mureş, Bacău şi Dorohoi. Şi până la finalul anului am încredere că vom atinge 40 de magazine. Ambiţia pentru anul 2020 este să ajungem la 100 de magazine, iar în cinci ani ne vedem undeva la 250 de magazine, dar asta nu înseamnă că saturăm piaţa“, a spus Raluca Hartmann, director general al kik România.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Retailerii britanici se pregătesc de criză: Companiile se aşteaptă ca Brexitul să le aducă aceleaşi condiţii ca şi anul 2009

    Retailerii britanici devin din ce în ce mai reticenţi cu privire la viitorul mediului de business din Marea Britanie în perioada de după Brexit, adică în luna octombrie când Londra părăseşte definitiv blocul european, potrivit Bloomberg.

    Magazinele britanice se aşteaptă în următoarele trei luni la cea mai gravă deteriorare a condiţiilor de business din 2009 până în prezent, potrivit unui sondaj realizat de Confederaţia Industriei Britanice.

    Volumele de vânzări şi comenzile către furnizori au scăzut la cel mai rapid ritm din ultimul deceniu, potrivit sursei citate.

    Intenţiile de investiţii pentru anul în curs sunt din ce în ce mai slabe pentru al şaselea trimestru consecutiv. De asemenea, retailerii dau semne de stocuri nevândute din ce în ce mai mari, înregistrând niveluri record.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • La cumpărături cu inteligenţa artificială

    Acesta este proiectul la care Fashion Days – cel mai mare retailer online de modă din România, cu afaceri de peste 250 milioane lei anul trecut – a început să lucreze intens de anul acesta, iar primele implementări au fost deja făcute în primăvara acestui an, când retailerul a introdus funcţia More like this (Mai multe ca acesta – n. red.) în platforma sa online. Bazată pe tehnologia AI (inteligenţă artificială), funcţia More like this le recomandă clienţilor o plajă largă de produse similare cu cele pe care le vizualizează, ţinând cont de atributele vizuale ale acelora. Practic, atunci când apasă butonul More like this din dreptul unui produs, clienţii văd produsele similare aceluia din punct de vedere vizual.

    „În ultimul timp ne-am axat foarte mult pe listinguri. Am implementat deja o soluţie de AI, mai exact funcţionalitatea More like this, care îţi arată produse similare, şi urmează să introducem şi funcţia Less like this (Mai puţine ca acesta – n. red.) – practic, dacă nu îţi place un model afişat, apeşi pe acest buton ca să elimine şi restul produselor de acel gen şi astfel poţi ajunge la o listă cu cele mai potrivite produse pentru tine”, explică Robert Berza, CEO-ul retailerului online Fashion Days, parte din grupul eMAG.

    Cele două funcţii sunt extrem de utile în procesul de shopping online, în condiţiile în care gamele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte accesorii de modă devin tot mai mari, iar consumatorii au nevoie de o serie de filtre pentru a ajunge la produsele dorite. „Pe unele categorii de produse avem 1.000 unităţi pentru femei. Iar dacă foloseşti cele două funcţii, poţi ajunge la cele 20-40 de perechi relevante pentru tine”, a punctat el.

    Astfel, avantajul online-ului de a pune la dispoziţie o gamă de produse mult mai mare decât magazinele fizice, limitate de spaţiu, care se putea transforma într-un dezavantaj pe măsura lărgirii ofertelor unui retailer online, va rămâne în continuare un avantaj. În plus, acesta va uşura şi mai mult procesul de selecţie pentru cumpărători, afişându-le doar produsele relevante pentru ei, ceea ce într-un magazin fizic nu este posibil.

    Ca atare, fiecare client al Fashion Days va avea în viitor propria sa ofertă personalizată din gama retailerului pe măsură ce se vor implementa şi alte soluţii tehnologice de ultimă oră, ceea ce practic va însemna că fiecare utilizator va avea în buzunar, pe aplicaţia mobilă dedicată de pe smartphone, propriul magazin online de fashion.

    Pe lângă acest aspect, serviciile de livrare, extrem de importante în industria comerţului online pentru a combate concurenţa din offline, unde produsele sunt disponibile imediat, au fost îmbunătăţite substanţial de către Fashion Days. Astfel, acum clienţii retailerului online de modă au posibilitatea de a primi produsele comandate în 24 h sau chiar mai puţin – prin intermediul serviciului special de livrare în aceeaşi zi sau prin intermediul lockerelor.

    În prezent, clienţii Fashion Days pot alege între a primi produsele comandate prin curier, livrare standard sau într-un anumit interval orar, prin poştă, în reţeaua de lockere Easybox dezvoltată de grupul eMAG (disponibilă în prezent în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi) şi în showroomurile eMAG. Practic, dacă vei comanda seara pe Fashion Days, a doua zi dimineaţă îţi poţi ridica produsele din lockere sau showroom, iar dacă dai comanda dimineaţa, o poţi ridica după-amiaza sau seara.

    În luna iulie, 5% din comenzile înregistrate de Fashion Days pe plan local au fost livrate în lockere, procentul acestora crescând lună de lună începând cu lansarea serviciului în luna februarie. Din luna august se va introduce inclusiv returnarea produselor în lockerele Easybox, ceea ce va simplifica cu mult procesul de retur. 

    Prin îmbunătăţirea serviciilor de livrare, retailerul online şi-a redus şi rata comenzilor care nu mai sunt ridicate de către clienţi şi sunt trimise înapoi („back to sender”) pentru că au ajuns după câteva zile, perioadă în care aceştia şi-au cumpărat deja ce aveau nevoie dintr-un magazin fizic.

    „În luna mai spre exemplu, rata produselor neridicate de clienţi a scăzut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Acesta este un indicator care are legătură cu viteza de livrare. Dacă livrezi peste 3-4 zile, procentul clienţilor care nu ridică comanda este mai mare pentru că între timp poate au ajuns la un mall, spre exemplu. În schimb, dacă livrezi a doua zi, clienţii nu vor mai avea motiv să nu ridice comanda”, a menţionat el.

    Majoritatea comenzilor de pe Fashion Days – 80% – sunt realizate prin intermediul dispozitivelor mobile, în special din aplicaţia mobilă dedicată, care generează aproape 70% din vânzări în prezent.

    „Ai magazinul online deschis 24/24 h în buzunar, iar ce lipsea era şi livrarea 24/24 h. De aceea proiectul cu lockerele este strategic, pentru că acestea permit ridicarea comenzilor 24/24 h”, a punctat Robert Berza.

    Retailerul de fashion online va continua să investească în îmbunătăţirea platformei sale de shopping, atât pentru desktop, cât şi pentru mobil, prin introducerea de noi filtre şi funcţionalităţi şi va lucra de asemenea şi la îmbunătăţirea serviciilor.

    „Pagina de produs este foarte importantă, la fel şi serviciile. Spre exemplu, pentru livrarea prin intermediul lockerelor vom afişa mesaje de genul «Comandă până în ora 13 pentru a mai prinde livrarea de seară». Pentru a face însă acest lucru, noi trebuia întâi să avem puse la punct toate fluxurile logistice pentru a ne putea ţine de promisiune. Vom începe să scoatem în faţă încet-încet serviciile noi oferite.”

    În afară de îmbunătăţirea platformei online de shopping şi a serviciilor oferite, Fashion Days şi-a schimbat anul trecut şi strategia de achiziţie de branduri, cele din gamele medie şi de top având acum o pondere mai mare în rândul brandurilor comercializate de retailer, ceea ce explică şi creşterea coşului mediu de cumpărături la 335 lei în 2018.

    „În online, clienţii vor un «deal» mai bun. Ne-am axat pe strategia de a oferi produsele pe care clienţii şi le doresc la nivel de statut fiindcă în România, fashionul încă face parte din categoriile care îţi oferă statut – să se vadă un brand recognoscibil la ochelari, ceas, haine etc. Aşadar, ne-am îndreptat către volume mai mari de la astfel de branduri.”

    Ca atare, dacă în 2017 în top 5 cele mai vândute branduri pe Fashion Days intră spre exemplu United Colors of Benetton, care este considerat un brand de volum, acum în locul lui intră Guess, care este poziţionat mai sus. Astfel, printre cele mai vândute branduri comercializate de Fashion Days se numără Guess, Guess Jeans, Diesel, Pepe Jeans, plus brandurile dedicate de sport – Nike, Puma, Adidas, New Balance. În total, retailerul online achiziţionează produse de la circa 300 de branduri pe sezon – primăvară/vară şi toamnă/iarnă, având active zilnic în magazinul online între 35.000 şi 45.000 de produse.

    Totodată, Fashion Days şi-a schimbat şi strategia privind aprovizionarea stocurilor, achiziţionând 60% din produsele dintr-un sezon cu 9 luni înainte, iar restul în timpul sezonului respectiv.

    „Începem să aducem branduri cu care să putem lucra în timpul sezonului, comandăm din nou produse care s-au vândut – acolo unde furnizorii permit restocarea”, a menţionat CEO-ul Fashion Days, adăugând că această abordare a ajutat foarte mult retailerul în atingerea obiectivului de profitabilitate.
    „Când un client vedea un produs şi apoi nu mai era în stoc ca să îl comande, pierdeam o comandă. Şi nu mai vrem să pierdem nicio comandă.”

    Toate aceste schimbări de strategii şi introducerea de noi funcţionalităţi şi servicii fac parte din planul Fashion Days pentru a-şi atinge obiectivul de profitabilitate.

    „Acum noi ne axăm pe profitabilitate, ceea ce ne-a determinat de altfel să ne schimbăm strategia”, a subliniat Robert Berza. El a menţionat că în a doua jumătate a anului trecut Fashion Days a înregistrat mai multe luni pe profit în România.

    „Anul acesta vom fi pe muchie, însă pierderile vor fi sub 2% pentru Fashion Days România, ceea ce înseamnă aproape atingerea obiectivului. De anul viitor, vom trece însă cu siguranţă pe plus.”

    De la înfiinţarea Fashion Days în 2009 de către un grup de investitori din Elveţia şi până în prezent, retailerul online nu a raportat profit în niciun an, conform datelor înregistrate la Ministerul de Finanţe, până în 2017, când businessul a fost integrat în cadrul Dante International, compania care gestionează şi eMAG – cel mai mare retailer online din România.

    Anul trecut, Fashion Days România a înregistrat afaceri de 250 milioane lei, cu circa 30% mai mari faţă de 2017, avansul fiind generat de creşterea numărului de comenzi primite şi de majorarea valorii medii a coşului de cumpărături ca urmare a schimbărilor realizate. Veniturile nu includ şi vânzările realizate de Fashion Days şi în Bulgaria sau Ungaria şi nici cele realizate prin intermediul platformei eMAG marketplace.

    Pentru anul acesta, ţinta retailerului online de fashion este de a-şi menţine creşterea de 30% a afacerilor locale, aceasta fiind cu mult peste avansul pieţei de profil. Piaţa de fashion online din România este estimată la circa 250-300 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 9-10% din întreaga industrie de profil. Cu un an în urmă însă, ponderea vânzărilor online era de circa 7-8% din întreaga industrie de modă.

  • Criză pe piaţa românească de năut: Din cauza retailerilor care nu vor să colaboreze cu noi, producătorii români nu vor să devină mari. Noi investim în România, dar România rămâne captivă marilor corporaţii din domeniul alimentar

    „Am redus suprafaţa cultivată de la 700 ha la 340 ha. Retailerii importă năut foarte ieftin din Belarus, Turcia şi Ucraina.“

    Marian Iordache, alături de soţia sa Elena şi de fiica Cristina, se ocupă de agricultură în localitatea Adunaţii-Copăceni din judeţul Giurgiu de mai bine de 25 de ani, iar una dintre cul­tu­rile pe care a mizat fer­mie­rul încă de la început este cea de năut, datorită profita­bili­tăţii ei. Totuşi, lipsa pieţei de desfacere în România din ultimii doi ani şi condiţiile climatice nefavorabile l-au determinat să îşi restrângă cultura de la 700 de hectare la 340 de hectare anul acesta.

    „Până anul trecut am vândut şi în România năut, dar acum nu se mai poate, pentru că retailerii îl importă foarte ieftin din Belarus, Turcia şi Ucrai­na, ţări care nici măcar nu sunt în Uniu­nea Europeană şi folosesc substanţe – er­bi­cide sau fungicide – care la noi sunt interzise. Eu vând năut cu 800 de euro/tonă acum, iar Mega Image, de exemplu, îl vinde cu 4.000 de euro/tonă. Avantajul nu este al cultivatorului, este al celui care are rafturi“, spune Marian Iordache, fondatorul companiei Agro Total SRL din Adunaţii Copăceni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019.

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.

    Citiţi mai multe pe zf.ro.