BusinessMagazin

Tag: restaurare

  • McDonald’s dechide primul restaurat cu McCafe dintr-un centru comercial

    Cu o investiţie de 2,5 milioane de lei, McDonald’s deschide unitatea cu numărul 68 – McDonald’s ParkLake Plaza – primul restaurant din cadrul unui centru comercial ce include şi cafeneaua McCafe, dar şi o nouă platformă de operare.  

    McDonald’s ParkLake Plaza se întinde pe o suprafaţă de 118 metri pătraţi şi introduce noul sistem de operare – Platform Integration – ce presupune o schimbare majoră în ceea ce priveşte modul de organizare a bucătariei, dar şi experienţa clienţilor în restaurant. De asemenea, în noua unitate vor lucra 60 de angajaţi.  

    „Recordul de clienţi din luna iulie – 6.5 milioane– ne-a dovedit încă o dată că suntem locul preferat de luat masa pentru milioane de persoane şi că ambiţiile noastre de creştere sunt realizabile. De aceea, accelerăm planurile de extindere şi modernizare, iar implementarea noii platforme de operare este un pas important în această direcţie”, spune Daniel Boaje, Director General Premier Restaurants România.

    Restaurantul din ParkLake Plaza va oferi clienţilor diverse experienţe de interacţiune digitală şi oferte speciale de-a lungul lunii septembrie, prima lună de funcţionare a mall-ului gazdă. 

     

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţii au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Oraşul din România care a investit 50 de milioane de euro în turism. A devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut.

    Investiţiile în turism au ieşit în evidenţă în ultimii ani, iar transformarea oraşului de pe Criş este vizibilă deopotrivă în Piaţa Unirii, centrul oraşului, care şi-a schimbat înfăţişarea, dar şi în zona Băilor Felix, unde s-au investit milioanele de euro.

    Oradea a atras, anul trecut, peste 160.000 de turişti, iar Băile Felix au fost destinaţia aleasă de peste 130.000 de oameni. În 2016, numărul lor ar urma să fie şi mai mare: peste 180.000 de turişti în Oradea, dintre care 70% români, urmaţi de maghiari şi austrieci. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care 2 milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Cu titlul de exemplu, în alte oraşe, din Moldova, de pildă, investiţiile pe un interval de zece ani, în toate domeniile, nu se ridică la acest nivel.

    La Oradea, bugetele de investiţiile au vizat şi trasee pietonale, restaurarea în întregime a Palatului Vulturul Negru sau amenajarea punctului de belvedere Ciuperca, după cum explică Traian Bădulescu, consultant în turism şi partener în cadrul Innovation Travel. „Oradea este oricum un oraş cu un mare potenţial turistic, iar în apropierea sa se află staţiunile balneare Băile Felix (numărul unu în România ca dimensiune) şi Băile 1 Mai. Faţă de alte regiuni, în Oradea a fost o colaborare excelentă între autorităţile locale şi mediul privat.“ În urmă cu doi ani, pe baza unui parteneriat public-privat, a luat fiinţă Asociaţia pentru promovarea turismului în Oradea.

    Autorităţile locale au comunicat şi au reuşit să acceseze fondurile europene, iar companiile private au investit bani. Recent, cu bani europeni (77,6 milioane de lei) a fost modernizată şi lungită pista aeroportului din Oradea. „Succesul Oradei a constat, în mare parte, în coerenţa investiţiilor şi gradul mare de absorbţie al fondurilor europene. După constatarea potenţialului turistic propriu, recomand oricărei alte regiuni să înfiinţeze o asociaţie de promovare turistică, pe baza unui parteneriat public-privat, şi să încerce să absoarbă fonduri europene şi să atragă investiţii în infrastructură; fără a neglija promovarea turistică, evident“, adaugă Bădulescu.

    Printre cele mai importante proiecte finalizate se numără restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015.

    Cea mai nouă vedetă a oraşului este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha. Este cea mai mare investiţie publică de acest fel din România, cu o valoare de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene.

    Parteneriatul public-privat este reţeta care a funcţionat şi în cazul restaurării, în cele mai mici detalii şi cu un buget de 1,5 milioane de euro, a Sinagogii Zion. Aflată pe malul Crişului, aceasta a fost construită în secolul XIX, când Oradea avea peste 25% din populaţie în rit mozaic. Pe lista de obiective turistice figurează şi Grădina Zoologică Oradea, care a fost şi ea subiectului unui proces de renovare, cu un buget de peste 4,5 milioane de euro.

    Când vine vorba despre asemănarea dintre Cluj şi Oradea, întâlnită destul de des în ultimii ani, Traian Bădulescu spune că ambele sunt caracterizate de un apetit crescut al investitorilor străini. „Oradea reuşeşte, ca şi Clujul, să atragă investiţii în general, precum şi evenimente. Oradea este ajutată, evident, şi de poziţionarea ei, la graniţa de vest a ţării, care atrage investiţiile străine şi poate fi considerată şi «poartă turistică a României». Subliniez că Oradea este singura localitate din România care face parte din reţeaua Art Nouveau, alături de Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta. Însă, pe de altă parte, atât reprezentanţii sectorului public, cât şi ai celui privat, au fost şi sunt buni manageri şi au reuşit să atragă fonduri europene şi investiţii.“

  • Firmele luminoase, din nou în Havana

    Odată cu deschiderea Cubei spre lume, pe lângă turişti au apărut şi cei care caută să restaureze elemente care ţin de istoria ei. În această a doua categorie se încadrează arstistul contemporan cubanez Kadir Lopez şi americanul de origine cubaneză Adolfo Nodal, fost director al unei instituţii culturale din Los Angeles, care şi-au propus să readucă firmele luminoase la Havana, scrie LA Times.

    Foarte întâlnite în anii treizeci, patruzeci sau cincizeci, acestea erau un simbol al modernismului şi prosperităţii, dar după instaurarea regimului Castro au fost treptat oprite, fiind considerate prea comerciale şi greu de întreţinut, unele ajungând chiar să fie demontate pentru valorificarea materialelor din care erau confecţionate. Având deja experienţă în restaurarea unor firme luminoase din Los Angelesul de altădată, Nodal l-a cooptat pe Lopez, proiectul lor dorind să-i inspire pe potenţialii întreprinzători cubanezi să-şi deschidă afaceri şi, bineînţeles, să atragă turişti.

    Cei doi au reuşit să restaureze 42 de vechi firme luminoase pe trei artere din Havana şi au de gând să ajungă la 150 în următorii doi ani, după care speră să crească numărul de firme luminoase la 500 şi chiar să asigure alimentarea unora dintre ele cu panouri solare. Proiectul lor avansează uşor, datorită numărului redus de aprobări pe care trebuie să le obţină, principala problemă fiind finanţarea; reuşesc să atragă bani prin crowdfunding, petreceri de strângere de fonduri sau chiar tururi ale firmelor luminoase pentru turişti.

  • Şi-a petrecut peste 20 de ani din viaţă restaurând această casă. Vezi cum arată şi cât cere pe ea – GALERIE FOTO

    Când Leonard Fenton a cumpărat această casă, o piesă arhitecturală impresionantă ce se întinde pe 1200 de metri pătraţi, nu şi-a imaginat vreodată cât de mult va munci la ea, scrie Business Insider.

    Atunci când a făcut achiziţia Fenton conducea Automotive Dealers Marketing, companie de publicitate, care urma să fie vândută către Microsoft.

    Aproape 25 de ani a lucrat part-time la restaurarea imobilului şi full time în ultimii şase ani. Acum plănuieşte să o pună din nou la vânzare şi se aşteaptă la un preţ în jurul a 10 milioane de dolari.

     

  • Castelul regal Săvârşin, inaugurat, marţi, după opt ani de restaurare

    Evenimentul va avea loc în grădina castelului, chiar în preajma intrării în edificiu. Principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu vor lua parte la eveniment, în prezenţa autorităţilor locale, a reprezentanţilor credinţei şi societăţii civile bănăţene, potrivit unui anunţ publicat pe blogul Familiei Regale a României.

    Astfel, vor fi inaugurate, marţi, atât lucrările de construcţie, la exterior şi interior, cât şi lucrările de refacere a decoraţiunilor interioare şi mobilierului, în totalitate dispărute în anul 1948.

    Potrivit Casei Regale, zecile de echipe de dulgheri, zidari, fierari, ţesători, ebenişti, argintari, lucrători în alamă, în porţelan, parchetari, instalatori, electricieni, specialişti IT, lucrători în ceramică “au considerat munca lor drept un exemplu pentru întreaga societate şi şi-au făcut cu mândrie şi plăcere datoria”. Au lucrat, în aceşti opt ani, sute de meşteri, de multe ori împreună cu membrii Familiei Regale, care au contribuit direct la multe dintre procesele de refacere a edificiului istoric şi elementelor lui interioare.

    “Se sărbătoreşte mâine încheierea unui minuţios, laborios şi vast proces de restituire istorică şi culturală, pe care majestatea sa Regele Mihai şi alteţa sa Regală Principesa Moştenitoare l-au dorit un exemplu pentru întreaga societate românească”, se spune în anunţul Casei Regale.

    Pe domeniu există încă un număr de clădiri vechi de mai mică dimensiune, care vor fi restaurate de-a lungul anilor care vor veni, folosind procesul de reconstrucţie drept un mijloc de instruire pentru tinerii români doritori de a-şi însuşi arte şi meserii.

    Inaugurarea de marţi, de la castelul regal Săvârşin, va fi urmată de o demonstraţie în aer liber a Asociaţiei Române de Aeromodelism. Timp de 25 de minute, unsprezece membri ai asociaţiei vor efectua o demonstraţie cu aeromodele de zbor liber, captive şi acrobate electrice, pe peluza din faţa castelului.

    Evenimentul de la castelul regal Săvârşin este un eveniment dedicat zilei de naştere a Regelui Mihai I, care a împlinit, duminică, 94 de ani.

    Lucrările de restaurare au durat din mai 2007 până în octombrie 2015. Ele s-au desfăşurat după un plan iniţial realizat de arhitectul Casei Regale Şerban Sturdza. Ulterior, la lucrări au contribuit arhitectul Eugen Pănescu şi arhitectul Emilian Cordoş şi a oferit consultanţă profesorul universitar arhitect Augustin Ioan. Specialistul în patrimoniu construit David Baxter a colaborat cu Familia Regală în toţi aceşti opt ani. Principalele companii de construcţie care au lucrat la castel au fost Pro Restauratio din Cluj şi, în anul 2015, ICCO Braşov. Totodată, au colaborat la acest proiect Remus Beleiu şi compania sa de artişti în arta lemnului MobilArt din Arad.

    O importantă contribuţie la cei opt ani de lucrări au avut-o angajaţii Casei Regale, precum şi colaboratori externi, din localitatea Săvârşin şi din comune limitrofe, precizează Casa Regală.

  • Castelul regal Săvârşin, inaugurat, marţi, după opt ani de restaurare

    Evenimentul va avea loc în grădina castelului, chiar în preajma intrării în edificiu. Principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu vor lua parte la eveniment, în prezenţa autorităţilor locale, a reprezentanţilor credinţei şi societăţii civile bănăţene, potrivit unui anunţ publicat pe blogul Familiei Regale a României.

    Astfel, vor fi inaugurate, marţi, atât lucrările de construcţie, la exterior şi interior, cât şi lucrările de refacere a decoraţiunilor interioare şi mobilierului, în totalitate dispărute în anul 1948.

    Potrivit Casei Regale, zecile de echipe de dulgheri, zidari, fierari, ţesători, ebenişti, argintari, lucrători în alamă, în porţelan, parchetari, instalatori, electricieni, specialişti IT, lucrători în ceramică “au considerat munca lor drept un exemplu pentru întreaga societate şi şi-au făcut cu mândrie şi plăcere datoria”. Au lucrat, în aceşti opt ani, sute de meşteri, de multe ori împreună cu membrii Familiei Regale, care au contribuit direct la multe dintre procesele de refacere a edificiului istoric şi elementelor lui interioare.

    “Se sărbătoreşte mâine încheierea unui minuţios, laborios şi vast proces de restituire istorică şi culturală, pe care majestatea sa Regele Mihai şi alteţa sa Regală Principesa Moştenitoare l-au dorit un exemplu pentru întreaga societate românească”, se spune în anunţul Casei Regale.

    Pe domeniu există încă un număr de clădiri vechi de mai mică dimensiune, care vor fi restaurate de-a lungul anilor care vor veni, folosind procesul de reconstrucţie drept un mijloc de instruire pentru tinerii români doritori de a-şi însuşi arte şi meserii.

    Inaugurarea de marţi, de la castelul regal Săvârşin, va fi urmată de o demonstraţie în aer liber a Asociaţiei Române de Aeromodelism. Timp de 25 de minute, unsprezece membri ai asociaţiei vor efectua o demonstraţie cu aeromodele de zbor liber, captive şi acrobate electrice, pe peluza din faţa castelului.

    Evenimentul de la castelul regal Săvârşin este un eveniment dedicat zilei de naştere a Regelui Mihai I, care a împlinit, duminică, 94 de ani.

    Lucrările de restaurare au durat din mai 2007 până în octombrie 2015. Ele s-au desfăşurat după un plan iniţial realizat de arhitectul Casei Regale Şerban Sturdza. Ulterior, la lucrări au contribuit arhitectul Eugen Pănescu şi arhitectul Emilian Cordoş şi a oferit consultanţă profesorul universitar arhitect Augustin Ioan. Specialistul în patrimoniu construit David Baxter a colaborat cu Familia Regală în toţi aceşti opt ani. Principalele companii de construcţie care au lucrat la castel au fost Pro Restauratio din Cluj şi, în anul 2015, ICCO Braşov. Totodată, au colaborat la acest proiect Remus Beleiu şi compania sa de artişti în arta lemnului MobilArt din Arad.

    O importantă contribuţie la cei opt ani de lucrări au avut-o angajaţii Casei Regale, precum şi colaboratori externi, din localitatea Săvârşin şi din comune limitrofe, precizează Casa Regală.

  • Una dintre cele mai frumoase cetăţi din România, deschisă publicului după cinci ani de restaurare. Galerie FOTO spectaculoasă

    După cinci ani, Cetatea Oradea şi-a deschis larg porţile pentru vizitatori. Personajele de poveste au păşit triumfător peste pod, pătrunzând pe sub zecile de steaguri arborate, amintind de vechile sărbători din Evul Mediu.

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.