Tag: renuntare

  • Ca în Epoca de Piatră

    Cum aşa ceva nu e tocmai uşor pentru omul trăitor în oraşe, există persoane dispuse să le ofere cursuri celor care vor să ştie cum se trăia în Epoca de Piatră, scrie New York Times. Cei care iau în calcul resălbăticirea pot apela, de exemplu, la Lynx Vilden, care oferă astfel de lecţii într-o zonă retrasă din apropiere de oraşul Seattle. Cei care se înscriu trebuie să renunţe la confortul tehnologiei moderne şi învaţă să se descurce fără arme de foc, să vâneze, să tranşeze vânatul şi să tăbăcească piei, să facă focul şi tot felul de alte lucruri necesare traiului ca un om primitiv. Printre cursanţi se numără atât curioşi, cât şi debusolaţi, care se înscriu într-un moment greu al vieţii lor. 

  • Incă o companie aeriană a ajuns intr-o situatie disperată din cauza COVID-19. Concediază 90% dintre angajaţi lăsând zeci de mii de oameni fără un loc de muncă

    Compania aeriană SAS a anunţat că va concedia temporar 90% dintre angajaţi în contextul în care operatorul scandinav se confruntă cu pierderi masive pe fondul cererii scăzute generate de pandemia de coronavirus, potrivit FT.

    Rickard Gustafson, CEO-ul companiei, a anunţat că operatorul, în care deţin participaţii atât guvernul suedez, cât şi guvernul danez, va renunţa temporar la 10.000 de angajaţi şi va anula multe dintre zboruri.

    „Ne confruntăm cu o criză la nivel de societate de o manieră cum rar s-a mai văzut, extinzându-se de la ţară la ţară, de la industrie la industrie. Un operator aerian nu poate supravieţui foarte mult fără venituri noi”, a spus CEO-ul SAS, Rickard Gustafson.

    Însă CEO-ul a încercat să insiste pe ideea că SAS va supravieţui şi că are încă lichidităţi.

    SAS va continua zborurile domestice precum şi anumite zboruri înspre Frankfurt şi Londra.

    Compania Norwegian Air Shuttle, un operator low-cost din Oslo care concurează cu SAS, a cerut guvernului norvegian ajutor de urgenţă.

    „Nu vorbim despre luni, ci despre săptămâni”, a spus Jacob Schram, CEO-ul companiei, vineri.

     

     

     

  • Povestea tinerilor care au renunţat complet la civilizaţie şi au ales să se mute pe o insulă pustie de unde să o ia de la zero

    Un tânăr cuplu a dezvăluit modul în care a reuşit să îşi trăiască deja visurile de pensionare cu 30 de ani mai devreme – prin renunţarea la locurile lor de muncă şi prin mutarea pe o insulă grecească idilică – unde pot trăi cu 5.000 de lire sterline anual, potrivit unui articol publicat de Daily Mail. 

    Steph, în vârstă de 30 de ani şi Matt Trott, în vârstă de 34 de ani, din Burgess Hill, Sussex, au decis să renunţe la job-urile lor de plimbător profesionist de câini în august 2018 pentru a se muta în micul sat Houmeri din Rethmino, Creta (Grecia). 

    Perechea trăia cu părinţii lui Steph; încercau să strângă astfel bani pentru avansul necesar achiziţiei unei proprietăţi din Regatul Unit. 

    Au decis însă că nu au nimic de pierdut dacă se mută pe insula grecească, iar acum au o viaţă de basm.

    Cuplul a cheltuit 50.000 de lire sterline din economiile lor de 75.000 de lire sterline pentru a-şi cumpăra o casă în satul grecesc – o vilă înconjurată de măslini.

    Au cumpărat chiar şi o cabană mică pe care plănuiesc să o renoveze şi să o închirieze în regim de Airbnb anul viitor. 

    „Nu ne putem permite viaţa pe care dorim să o trăim în Regatul Unit – venind mai cu seamă din Sussex, unde valoarea proprietăţilor era supraestimată. Singurul nostru scop a fost să creăm o viaţă în care să trebuiască să muncim mai puţin – acum, că nu avem o ipotecă, nu trebuie să muncim nici măcar pe aproape de cât munceam în Regatul Unit”, a spus Steph. 

    Cuplul lucrează acum doar pe perioada verii: Steph este angajată într-un hotel part-time, iar Matt, care lucrează ca asistent pentru animele, călătoreşte înapoi în Regatul Unit pentru o perioadă de şase săptămâni.

    Chiar dacă salariile lor din Regatul Unit erau de aproximativ 20.000 de lire sterline anual, perechea susţine că acest stil de viaţă costă doar 5.000 de lire sterline anual. 

    „Suntem foarte frugali, nu avem ipoteci, ieşim cât se poate de puţin, suntem vegetarieni. Încercăm să facem totul pentru a reduce impactul pe care îl avem asupra pământului.”

    „Vrem să renunţăm la chimicale aşa că am început să îmi fac propriile produse de înfrumuseţare. Încercăm să reducem şi cantitatea de plastic pe care o folosim – astfel că avem obiecte refolosibile.”Cuplul spune că mutarea în Creta a fost cea mai bună decizie pe care ar fi putut să o facă şi nu plănuiesc să se întoarcă în Regatul Unit prea curând.”

  • Decizie radicală la Volkswagen. Modelele la care nemţii renunţă definitiv

    Reprezentanţii Volkswgen au anunţat că vor renunţa la dezvoltarea autovehiculelor alimentate cu gaz natural, pe măsură ce pariază tot mai mult pe motoarele electrice, potrivit timeslive.co.za..

    Reprezentanţii grupului Volkswagen au vândut 110.000 de maşini alimentate cu gaz natural (CNG) la nivel internaţional anul trecut – valoare care nu justifică investiţiile în continuare pe acest segment, potrivit şefului de dezvoltare al companiei, Frank Welsch, citat de presa internaţională.

    Exitul de pe acest segment va permite companiei să se concentreze mai mult pe autovehiculele electrice cu zero emisii.

  • Craiova: 60 la sută din zborurile spre Italia, anulate. Oamenii renunţă de teama coronavirusului

    Aproape 60 la sută din zborurile către Italia de pe Aeroportul Internaţional Craiova vor fi scoase, în perioada 11 martie – 2 aprilie 2020, după  ce pasagerii au început să renunţe la călătorii de teama coronavirusului, au anunţat, vineri, oficialii aerogării.

    Potrivit reprezentanţilor Aeroportului Internaţional Craiova, începând cu data de 23 februarie, după ce în Italia a fost dată alerta de coronavirus, numărul pasagerilor a scăzut, la fiecare cursă, în medie cu 60 de persoane.

    Vineri, doar 38 de pasageri au plecat către Milano, deşi erau rezervate 170 de bilete.

    Din cauza numărului mic de călători, compania aeriană a decis ca în perioada 11 martie – 2 aprilie 2020, să reducă frecvenţa zborurilor către Milano şi Roma, în timp ce cursele către Bologna vor vor fi scoase, în această perioadă.

    Ultimul zbor către Bologna va fi pe 10 februarie.

    „Compania Wizz Air a anunţat că pe anumite rute către nordul Italiei, în perioada 11 martie- 2 aprilie 2020, frecvenţa zborurilor va fi redusă cu aproximativ 60% din capacitatea de zbor. Programul va reveni la normal după 2 aprilie. Astfel, pentru Craiova, pe rutele de Milano, de la 4 zboruri pe săptămână s-a trecut la două frecvenţe. Pentru Bolgna, nu mai este nici un zbor după data de 11 martie şi până pe 29 martie, iar pentru Roma s-a trecut de la două frecvenţe la o singură frecvenţă. Cauza este numărul redus de pasageri pentru cursele de Italia. Astăzi, de exemplu, pentru zborul de Milano erau 170 de rezervări, însă au plecat doar 38 de pasageri”, a declarat pentru MEDIAFAX, Oana Răducănoiu, purtător de cuvânt Aeroportul Internaţional Craiova

    Pe 18 şi 22 februarie, un cetăţean italian infectat cu coronavirus, a călătorit cu o aeronavă a acestei companii aeriene, de la Bologna la Craiova şi retur.

  • Cum poate deveni România destinaţia principală de finanţare a start-up-urilor din Europa de Est?

    „Să scot un produs pe piaţă cât mai repede, indiferent dacă este bun sau prost” este o mentalitate la care tinerii nu au renunţat încă, deşi ecosistemul antreprenorial a avut o creştere fulminantă în ultimii 10 ani, observă Adeo REssi, CEO-ul celui mai mare accelerator de start-up-uri de la nivel global. Cum se poate remedia acest lucru, astfel încât România să devină principala destinaţie din regiune pentru start-up-uri?

    “Nu mai poţi lansa ceva ce nu este bun. Pur şi simplu nu mai poţi face asta. Celebra metodă lean, care este de fapt pentru dezvoltare de produse, a fost bună, dar nu mai funcţionează în modul în care trebuia să funcţioneze. Practic multe start-up-uri spun că trebuie să scoată acel MVP (n.r: Minimum Viable Product – produs viabil) şi este suficient, dar nu mai poţi proceda aşa”, spune Adeo Ressi, CEO al Founder Institute la nivel global, într-o discuţie cu Business MAGAZIN.

    Adeo Ressi (47 ani) este cel care a lansat în urmă cu zece ani Founder Institute – cel mai mare accelerator de startup-uri din lume – pe care l-a dus la antreprenori din 200 de oraşe, inclusiv din Bucureşti. În ultimii zece ani, Adeo Ressi a colaborat cu peste 4.000 de antreprenori de tehnologie în scopul lansării de companii şi pentru a genera 25 de miliarde de dolari în valoare pentru acţionari. Ressi consideră că cea mai mare schimbare în domeniul start-up-urilor din ultimii 10 ani vine chiar din modul în care lumea se raportează la antreprenoriat. 

    „Noi am început acum zece ani şi aş spune că cea mai mare schimbare este că antreprenoriatul şi start-up-urile reprezentau o industrie mică, de nişă, dar acum ele sunt peste tot, în fiecare oraş din fiecare ţară. Astăzi există peste tot oameni tineri care se simt destul de siguri pe ei pentru a lansa o companie de tehnologie. Prin comparaţie, în urmă cu zece ani, un număr foarte mic de oameni se gândea la companii şi chiar şi mai puţini erau cei care încercau să construiască ceva”, atrage atenţia Adeo Ressi.

    El spune că antreprenoriatul a înflorit, dar nu toate elementele din piaţă au ţinut pasul cu ecosistemul, astfel încât finanţarea rămâne în continuare problematică pentru mulţi fondatori.

    „Finanţarea este încă un segment care a rămas în urmă. Lucrez cu echipa mea pentru a crea un laborator de venture capital şi teza noastră este că lumea are nevoie de încă 1.000 de fonduri de tip venture capital pentru a ţine pasul cu inovaţia. Voi, în România, aveţi anumite aspecte care au înflorit, dar şi voi aveţi probleme cu finanţarea. Totuşi, antreprenoriatul per total a evoluat şi a ajuns un fenomen global”, adaugă el. Cu nouă businessuri fondate, dintre care două au ajuns să genereze câte 1 miliard de dolari fiecare în valoare livrată acţionarilor, Ressi consideră că actualele modele pe care le folosim pentru start-up-uri sunt expirate.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Ce face acum CEO-ul care a renunţat la aproape un milion de dolari din salariul său anual pentru a-şi face angajaţii fericiţi

    În 2015, şeful unei companii de plăţi cu cardul din Seattle a introdus un salariu minim de 70.000 de dolari pentru fiecare din cei 120 de angajaţi ai săi, renunţând astfel la 1 milion de dolari din veniturile sale.

    Cinci ani mai târziu, el îşi menţine în continuare promisiunea acestui salariu minim pentru angajaţii săi şi spune că pariul său a dat roade, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Ideea creşterii salariilor angajaţilor săi cu preţul scăderii propriului salariu a venit după o discuţie cu un prieten care i-a povestit cât de mult se luptă din cauza creşterii chiriei, moment în care a avut revelaţia că trebuie să facă ceva pentru propriii angajaţi. A decis să crească valoarea salariului minim de la 48.000, la 70.000 de dolari pe an. Această decizie a avut drept efect majorarea salariilor a 70 de angajaţi, iar pentru 30 dintre ei, a avut ca efect dublarea salariului.

    „Există o inegalitate mai mare astăzi decât în perioada Marii Recesiuni. M-am gândit mult la acest aspect şi mi-am spus: Este momentul să fac ceva.  “, a declarat Price publicaţiei  Huffington Post. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Princeton, un salariu anual de 75.000 de dolari este ideal pentru atingerea fericirii, iar 28% dintre americani au declarat că ar simţi că au succes dacă ar câştiga 70.000 de dolari anual, potrivit unui alt studiu, realizat de CareerBuilder.

    „Vor exista anumite sacrificii, dar, odată ce profitul companiei va ajunge la 2,2 milioane de dolari anul acesta, salariul meu va creşte din nou”, a declarat pe atuncui Price. „Este o soluţie capitalistă la o problemă socială.”

    De atunci, firma sa, Gravity, dar şi el, au trecut prin mai multe transformări, potrivit bbc.com.

    Valoarea plăţilor procesate de companii prin intermediul firmei sale au urcat de la 3,8 miliarde de dolari la 10,2 miliarde de dolari anual. Dar există şi alte evoluţii de care Price este mândru, scrie BBC.

    „Înainte de salariul minim de 70.000 de dolari, angajaţii din echipa noastră făceau între niciun copil şi doi copii în fiecare an. După anunţ, adică în urmă cu aproximativ patru ani şi jumătate, angajaţii noştri au făcut 40 de copii”, spune el.

    Mai mult de 10% dintre angajaţi au fost capabili să îşi cumpere o casă, iar înainte procentul era mai mic de 1%.

    Suma pe care angajaţii o pun voluntar în fondurile lor de pensii este mai mult decât dublă şi 70% dintre ei spun că şi-au plătit creditele pe care le aveau.

    Price a primit însă şi critici: Rush Limbaugh, o vedetă radio pe care Price o asculta în copilărie, l-a numit comunist. „Sper că această companie este un studiu de caz în programele MBA legate de modul în care socialismul nu funcţionează, pentru că va eşua”, spune el.

    Doi angajaţi ai Gravity au demisionat în semn de protest. Nu erau mulţumiţi de faptul că salariile angajaţilor juniori au crescut peste noapte şi au argumentat că această decizie îi va face leneşi şi compania nu va mai fi competitivă.

    Acest lucru nu s-a întâmplat.  Angajaţii cu experienţă au descoperit de fapt că au mai puţină presiune pe umerii lor – pot să îşi ia concedii şi să fie mai liniştiţi că are cine să le ţină locul.

    Price spera că exemplul Gravity va fi urmat de mai multe companii din Statele Unite – este dezamăgit că acest lucru nu s-a întâmplat. Totuşi, PharmaLogics din Boston a crescut salariul minim din companie la 50.000 de dolari, precum şi compania din Atlanta Rented.com; el crede că, prin intermediul lobby-ului online, a influenţat şi deciziile Amazon de creştere a salariului minim.

    Price spera însă la o schimbare structurală, la o răspândire mai mare a unor decizii similare.

    Schimbarea a avut şi un efect asupra vieţii lui Price. Înainte, el era un tânăr milionar din tehnologie, care trăia într-o casă frumoasă şi bea şampanie scumpă. După, şi-a închiriat casa pe Airbnb pentru a-şi permite toate cheltuielile.

    Un grup de angajaţi s-au săturat să îl vadă venind la muncă într-un Audi de 12 ani şi i-au cumpărat împreună o Tesla.

    Per ansamblu, la aproape cinci ani distanţă după această decizie, spune că este mai împlinit ca niciodată, chiar şi decât atunci când câştiga milioane de dolari, deşi spune că nu îi este în totalitate uşor.

    „Există teste în fiecare zi. Am aceeaşi vârstă cu a lui Mark Zuckerberg şi am momente întunecate în care mă gândesc – Vreau să fiu la fel de bogat ca Mark Zuckerberg şi să concurez cu el pe lista miliardarilor lumii. Vreau să fiu pe coperta Time, făcând mulţi bani.- Dar toate aceste lucruri ţin doar de lăcomie. Nu este uşor, dar viaţa mea este mult mai bună.”

  • Şefii care se plâng că nu au angajaţi noi, dar pe cei vechi ii desconsideră sunt de fapt principalul motiv pentru care angajaţii renunţă tot mai des la locul lor de muncă

    Există puţine lucruri la fel de satisfăcătoare ca renunţarea la o slujbă proastă. În fiecare lună, începând cu anul 2000, Biroul de Statistică a Muncii din SUA publică cifre cu privire la numărul angajaţilor care au renunţat la locul de muncă (denumit adesea „rata renunţării”). În august 2019, un număr record de 4,47 milioane de angajaţi şi-au părăsit locul de muncă. Aceasta reprezintă aproximativ 3% din totalul forţei de muncă din SUA, scriu cei de la CNBC.

    Spre comparaţie, în august 2009, ratele de renunţare, ajustate şi neajustate, au fost de 1,4%, respectiv 1,7%. Numărul demisiilor a crescut pe măsură ce economia şi-a revenit după criză. În 2018, peste 3,5 milioane de americani şi-au părăsit locul de muncă în fiecare lună, iar rata de renunţare a atins un nivel de 2,9%. Şi asta, spune Paul McDonald, director executiv al firmei de consultanţă în HR Robert Half, pentru că „există un număr extraordinar de mare de oportunităţi pentru angajaţi”.

    Într-adevăr, cele mai recente cifre ale Biroului de Statistică a Muncii indică faptul că există aproximativ 7,3 milioane de locuri de muncă în Statele Unite şi că rata şomajului este de doar 3,5%.

    Un motiv important pentru care angajaţii renunţă la job: salariul

    Deseori, singurul mod în care angajaţii îşi pot creşte semnificativ câştigurile pe piaţa muncii actuale este să renunţe la locurile de muncă şi să îşi găsească un nou job. „Există o serie de factori care determină oamenii să meargă să caute un nou loc de muncă”, spune McDonald. „Principalul motiv este salariul.”

    „Cel mai bun mod pentru ca un angajat să câştige mai mult este să renunţe la locul de muncă şi să meargă la o altă companie”, a declarat şi Brian Kropp, vicepreşedinte la firma de cercetare Gartner, pentru CNBC. „Companiile sunt dispuse să plătească cu aproximativ 15% mai mult pentru noi angajaţi, dar sunt dispuse să le ofere angajaţilor actuali o creştere anuală de doar 2% sau 3%”, explică el. „Aşadar, ceea ce au realizat mulţi angajaţi este că pe piaţa actuală a muncii, cel mai bun lucru este să mergi la o altă companie pentru a obţine mai mulţi bani, decât să încerci să obţii mai mulţi bani rămânând în compania actuală.“

    Cititi materialul integral aici 

  • Şefii care se plâng că nu au angajaţi noi, dar pe cei vechi ii desconsideră sunt de fapt principalul motiv pentru care angajaţii renunţă tot mai des la locul lor de muncă

    Există puţine lucruri la fel de satisfăcătoare ca renunţarea la o slujbă proastă. În fiecare lună, începând cu anul 2000, Biroul de Statistică a Muncii din SUA publică cifre cu privire la numărul angajaţilor care au renunţat la locul de muncă (denumit adesea „rata renunţării”). În august 2019, un număr record de 4,47 milioane de angajaţi şi-au părăsit locul de muncă. Aceasta reprezintă aproximativ 3% din totalul forţei de muncă din SUA, scriu cei de la CNBC.

    Spre comparaţie, în august 2009, ratele de renunţare, ajustate şi neajustate, au fost de 1,4%, respectiv 1,7%. Numărul demisiilor a crescut pe măsură ce economia şi-a revenit după criză. În 2018, peste 3,5 milioane de americani şi-au părăsit locul de muncă în fiecare lună, iar rata de renunţare a atins un nivel de 2,9%. Şi asta, spune Paul McDonald, director executiv al firmei de consultanţă în HR Robert Half, pentru că „există un număr extraordinar de mare de oportunităţi pentru angajaţi”.

    Într-adevăr, cele mai recente cifre ale Biroului de Statistică a Muncii indică faptul că există aproximativ 7,3 milioane de locuri de muncă în Statele Unite şi că rata şomajului este de doar 3,5%.

    Un motiv important pentru care angajaţii renunţă la job: salariul

    Deseori, singurul mod în care angajaţii îşi pot creşte semnificativ câştigurile pe piaţa muncii actuale este să renunţe la locurile de muncă şi să îşi găsească un nou job. „Există o serie de factori care determină oamenii să meargă să caute un nou loc de muncă”, spune McDonald. „Principalul motiv este salariul.”

    „Cel mai bun mod pentru ca un angajat să câştige mai mult este să renunţe la locul de muncă şi să meargă la o altă companie”, a declarat şi Brian Kropp, vicepreşedinte la firma de cercetare Gartner, pentru CNBC. „Companiile sunt dispuse să plătească cu aproximativ 15% mai mult pentru noi angajaţi, dar sunt dispuse să le ofere angajaţilor actuali o creştere anuală de doar 2% sau 3%”, explică el. „Aşadar, ceea ce au realizat mulţi angajaţi este că pe piaţa actuală a muncii, cel mai bun lucru este să mergi la o altă companie pentru a obţine mai mulţi bani, decât să încerci să obţii mai mulţi bani rămânând în compania actuală.“

    Cititi materialul integral aici 

  • Şoferii pot răsufla uşuraţi: Gabriela Firea a renunţat la taxa Oxigen

    Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat, marţi, că renunţă la taxa Oxigen, după sondajul realizat pe Facebook, unde a întrebat dacă bucureştenii sunt de acord cu introducerea vinietei Oxigen, iar 90 la sută au răspuns că nu doresc această taxă. „Renunţ la vinieta antipoluare”, a spus Firea.