BusinessMagazin

Tag: reguli

  • Noi reguli propuse pentru campania electorală

    Potrivit planului plan de măsuri, reguli şi recomandări avute în vedere de Ministerul de Interne pentru organizarea evenimentelor electorale în condiţii de siguranţă în contextul epidemiei de COVID-19, obiectivul primordial al Guvernului în perioada desfăşurării campaniei electorale este asigurarea exercitării drepturilor democratice de a alege şi a fi ales, în condiţiile protejarii sănătăţii individuale a cetăţenilor prin evitarea îmbolnăvirilor cu COVID-19, prin prevenirea transmiterii infecţiei cu noul coronavirus în familiile şi către apropiaţii cetăţenilor participanţi la procesul de vot şi ai organizatorilor.

    Documentul conţine precauţii universal valabile, obligatoriu de respectat in perioada campaniei electorale. Astfel, decizia organizării evenimentelor electorale va ţine cont de contextul epidemiologic al localităţii şi al regiunii unde acesta se organizează, de contextul epidemiologic al localităţilor şi regiunilor din care provin participanţii. Pentru prevenirea contagiunii cu noul coronavirus, se vor elabora acte normative şi recomandări de protejare a sănătăţii publice, ce vor consta în obligativitatea respectării urmatoarelor măsuri menţinerea distanţei fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane, cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 4mp /persoană, asigurarea facilităţilor la locul de desfăşurare al evenimentului electoral pentru spălarea sau dezinfecţia regulată a mâinilor, spălatul sau dezinfecţia frecventă a mâinilor este preferabilă purtării mănuşilor.

    În cazul în care participanţii la activităţile electorale utilizează mănuşile, acestea vor fi schimbate după fiecare contact şi se va evita atingerea feţei cu mănuşi, asigurarea curăţeniei şi dezinfecţia riguroasă a încăperilor, inclusiv a toaletelor, portul măştii pe toată perioada desfăşurării evenimentului electoral şi afişarea regulilor de acces şi de protecţie individuală în locuri vizibile.

    Direcţiile de sănătate publică vor realiza evaluările de risc şi vor aviza fiecare eveniment în parte, asigurând şi consultanţă pentru organizatorii evenimentelor.

    „Pentru evitarea riscului reprezentat de transmiterea virusului SARS CoV-2 între persoane prin intermediul particulelor respiratorii, în scopul reducerii/evitarii aglomeraţiei şi a contactelor interumane, regulile de urmat la aceste evenimente electorale vor fi limitarea numărului maxim de participanţi la 50 în cazul evenimentelor în aer liber şi 20 în cazul evenimentelor organizate în spaţiu închis, în conformitate cu legislaţia în vigoare, se vor plasa la loc vizibil indicatoare cu regulile de acces şi cele de protecţie universal valabile: portul obligatoriu al măştii care să acopere atât gura, cât şi nasul, menţinerea distanţei fizice de 1,5 m între oricare două persoane, limitarea formării de grupuri mai mari de 6 persoane; igiena respiraţiei şi luarea măsurilor de protecţie în cazul tusei/strănutului, în sarcina organizatorilor evenimentelor electorale va cădea stabilirea unor fluxuri de intrare/ieşire separate, unice ce vor facilita menţinerea distanţei fizice între participanţi, limitarea duratei evenimentului la maximum 2 ore, limitarea/eliminarea distribuirii din mână în mână de pliante, broşuri, alte materiale publicitare, distribuirea materialelor promoţionale se va face de către persoane care vor purta mănuşi pe care le vor schimba regulat sau se vor crea standuri de autoservire cu pliante şi alte materiale promoţionale, asigurarea unui număr suficient de recipiente de colectare /coşuri de gunoi cu capac dedicate exclusiv aruncării măştilor de protecţie şi a mănuşilor, evitarea contactelor interumane apropiate la o distanţă mai mică de 1,5 m pentru un timp mai lung de 15 min. Organizatorii vor desemna persoane ce se vor îngriji de respectarea acestor reguli, scena/spaţiul destinat vorbitorilor va avea o dimensiune suficient de mare pentru a permite menţinerea distanţei fizice de 1,5 m între cei ce vor urca pe scenă şi o suprafaţă de patru metri pătraţi de persoană, vorbitorii se vor plasa la o distanţă de cel puţin 3 metri faţă de public, dacă scena este la acelaşi nivel şi la o distanţă de minimum 4 metri, dacă scena este plasată mai sus faţă de public, dezinfecţia riguroasă a echipamentelor utilizate în campanie: microfoane, staţii de amplificare, camera video, aparate de fotografiat, asigurarea unui număr rezonabil de toalete, acolo unde este posibil. În cazul toaletelor ecologice, se recomandă să existe lavoare cu apă şi săpun în proximitatea acestora, curăţenia şi dezinfecţia riguroasă a suprafeţelor şi aerisirea temeinică a încăperilor înainte şi după eveniment”, se arată în document.

    Este prevăzut că numărul maxim de persoane prezente simultan în interiorul cortului electoral va fi de maximum trei, se va evita contactul cu materiale promoţionale (broşuri, pliante), pixuri, etc.

    „Se vor oferi aceste materiale prin rugarea votanţilor să se servească singuri din zona de prezentare (sistemul de autoservire cu pliante/alte material publicitare). Acolo unde acest lucru nu este posibil, reprezentanţii partidelor politice vor purta mănuşi pe care le vor schimba/dezinfecta după fiecare contact”, se mai arată în setul de reguli.

    Numărul maxim de agenţi electorali care pot participa la acţiuni de tipul door-to-door este de doi.

  • Clădirile noi cu peste 10 locuri de parcare vor trebui să aibă staţii pentru maşini electrice

    Dacă au peste 10 locuri de parcare, clădirile rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau care vor fi supuse unor lucrări de renovare majoră vor trebui să aibă infrastructură pentru instalarea staţiilor de încărcare a vehiculelor electrice, anunţă organizaţia România Eficientă. 

    Echiparea cu dispozitive automate pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior devine de asemenea obligatorie, potrivit prevederilor Legii 101/2020, publicată în Monitorul Oficial în luna iulie.

    „România îşi aliniază legislaţia internă cu directivele europene în domeniul eficienţei energetice şi face astfel paşi importanţi înainte pentru a avea clădiri tot mai sănătoase şi sustenabile. Pandemia nu a oprit eforturile Comisiei Europene în direcţia neutralităţii climatice. Dimpotrivă, eficienţa energetică rămâne pilonul principal al Pactului Ecologic european”, spune Radu Dudău, preşedinte al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă, proiect privat de eficienţă energetică din România.

    Principalele noutăţi care au intrat în vigoare prin Legea 101/2020, care modifică prevederile Legii 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor:

    1. Prevederi privind electromobilitatea

    În cazul clădirilor nerezidenţiale noi sau supuse unor lucrări de renovare majoră, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să instaleze cel puţin un punct de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum şi tubulatura încastrată pentru cablurile electrice pentru cel puţin 20% din locurile de parcare prevăzute.

    Acestea trebuie să permită instalarea, într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice. Regula se aplică atunci când parcarea se situează în interiorul clădirii sau este adiacentă acesteia, ori dacă măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii/parcării.

    În cazul clădirilor nerezidenţiale existente cu peste 20 de locuri de parcare, proprietarii au obligaţia de a instala până la data de 1 ianuarie 2025 un număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice cel puţin egal cu 10% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de două puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice. Excepţie de la aceste obligaţii fac clădirile deţinute şi ocupate de întreprinderi mici şi mijlocii.

    În cazul clădirilor rezidenţiale noi sau renovate major, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite instalarea într-o etapă ulterioară a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice.

    Prevederile de mai sus nu se aplică clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale noi sau supuse unor renovări majore pentru care au fost depuse cereri de autorizaţie de construire înainte de 10 martie 2021. De asemenea, ele nu se aplică nici clădirilor existente rezidenţiale şi nerezidenţiale supuse unor renovări majore pentru care costul estimativ al instalaţiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice şi de încastrare, prevăzut în devizul general şi specificat în memoriul pe specialităţi, depăşeşte 7% din costul total al renovării majore a clădirii.

    2. Prevederi privind controlul automat al temperaturii

    Legea 101/2020 prevede şi că pentru clădirile noi al căror certificat de urbanism este emis după data de 15 septembrie 2020, investitorii sunt obligaţi să asigure echiparea cu dispozitive de autoreglare pentru reglarea distinctă a temperaturii şi calităţii aerului interior, în fiecare încăpere încălzită/răcită, dacă acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic.

    Pentru clădirile existente, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze, tot în măsura în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic şi economic, dispozitive de autoreglare a temperaturii la înlocuirea generatoarelor de căldură/frig.

    Pentru clădirile existente conectate la sisteme de încălzire centralizată, dacă la înlocuirea generatoarelor de căldură din sistemul de termoficare echiparea cu dispozitive de autoreglare nu este fezabilă din punct de vedere economic sau poate conduce la încălcări ale dreptului de proprietate, proprietarii/administratorii sunt obligaţi să instaleze dispozitive de autoreglare atunci când sunt înlocuite schimbătoarele de căldură din clădiri.

    3. Prevederi privind Strategia naţională de renovare pe termen lung

    Pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi fără emisii de carbon până în anul 2050, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) elaborează o strategie de renovare pe termen lung, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

    O primă versiune a strategiei se va publica pe pagina de internet a MLPDA până la data de 15 august 2020. Strategia se actualizează o dată la 10 ani şi se transmite Comisiei Europene ca parte a Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, elaborat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

    Pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovări, Legea 101/2020 mai prevede facilitarea accesului la instrumente de consiliere accesibile şi transparente, cum ar fi ghişeele unice pentru consumatori şi serviciile de consultanţă în domeniul energetic, în ceea ce priveşte renovările care vizează eficienţa energetică şi instrumentele financiare relevante.

    Legea 101/2020 transpune prevederile Directivei 2018/844/UE privind performanţa energetică a clădirilor şi ale Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.

  • Pandemia nu stă în calea tranzacţiilor de locuinţe

    Piaţa imobiliară trece prin schimbări majore – cauzate atât de contextul pandemic, cât şi de noile reguli în materie de creditare. Cel mai recent exemplu: Prima Casă devine Noua Casă – şi aduce schimbări importante deopotrivă de partea creditorilor, A celor care doresc să îşi cumpere o locuinţă, dar şi a noilor proiecte din piaţa rezidenţială. De ce trebuie să ţinem cont ca să accesăm un credit ipotecar acum a povestit în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk. Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance. 

    Situaţia de echilibru în care ne aflăm este rezultatul unor măsuri aliniate cu piaţa luate de bănci în perioada stării de urgenţă, când a existat un comportament prudent din partea băncilor, dar în paşi mici, ceea ce a a redus riscul unor măsuri disruptive, bruşte, agresive în piaţă. Astfel, potrivit Ancăi Bidian, CEO-ul Kiwi Finance, anul acesta creditarea ipotecară este cu 25% peste aceeaşi perioadă a anului trecut, un an considerat de altfel foarte bun şi normal, spre deosebire de contextul actual. Ea rezumă scurt situaţia de acum pe segmentul creditelor imobiliare: „Creditarea în pandemie şi-a văzut de treabă.”

    Pe de altă parte, o scădere dramatică a fost înregistrată pe segmentul creditelor de nevoi personale. „În creditarea negarantată intră cardurile de credit, overdrafturile, creditele de nevoi personale, creditele de magazin în rate şi numai spunând aceste lucruri ne dăm seama de ce a existat o scădere dramatică pe acest segment. S-au închis facilităţile – prin urmare, evident că foarte multe din scopurile şi adresabilitatea acestor credite au dispărut. În iunie trendul s-a inversat şi pentru acele credite, mult mai legate de retail şi de comerţ”, observă specialistul. În ceea ce priveşte creditele de nevoi personale în sume mai mari – de 10.000 – 20.000 de euro, care, de multe ori, au tot o destinaţie imobiliară (în sensul că merg foarte mult în renovări, în extinderi de case sau în achiziţii de maşini) – şi aici a existat o încetinire în perioada stării de urgenţă.

    Legat de condiţiile de creditare, Anca Bidian spune că modificările acestora nu au fost semnificative, iar acum s-a revenit la situaţia de dinainte de contextul pandemic: au existat câteva modificări de avans, la două sau trei bănci, la unele creşterea fiind mai „timidă”, de la 15% la 20%, în timp ce altele s-au îndreptat chiar spre 35%. „Acest lucru nu a avut niciun impact în piaţă în afara faptului că ele şi-au pierdut oamenii poate nişte clienţi pe care i-ar fi putut avea. Toate băncile au revenit ulterior la nivelul de 15% al avansului, la starea de dinainte”, subliniază ea.

    Au existat însă şi câteva măsuri de restricţionare a unor venituri din industriile care au fost închise prin lege, cum ar fi HoReCa, divertismentul, transporturile. „Din aceste industrii unele încep să îşi reia activitatea şi vedem că există o activitate – cele mai multe dintre bănci iau în considerare veniturile de după reluarea activităţii, nu consideră perioada respectivă ca pe o întrerupere în muncă, nu o consideră ca pe o problemă a angajatorului sau angajatului respectiv, ceea ce arată o bună înţelegere a situaţiei şi a ceea ce s-a întâmplat – iar acest lucru este valabil la industriile care au ales şomajul tehnic”, explică Anca Bidian. 

    Comparând criza din 2008 cu perioada pe care o traversăm, Anca Bidian spune că asemănările pot fi sintetizate astfel: „Asemănările sunt două: sunt crize şi una, şi alta, şi ne-am speriat şi la una, şi la cealalată, în rest există numai deosebiri. Este ca şi cum comparăm două accidente.  În rest, cele două crize nu au absolut nicio legătură”.
    CEO-ul Kiwi Finance explică faptul că, în primul rând, momentul T0 la care ar trebui să ne raportăm când vine vorba despre dezvoltarea economică este anul 2007: „În 2008, noi eram la un an şi 8-9 luni de la integrarea în UE, de la liberalizarea de conturi, de la tot ce a însemnat integrarea – tot timpul noi facem referire la 30 de ani (de capitalism – n.red.), T0 a fost însă 2007, de atunci noi începem să socotim că avem o economie de piaţă, comportamente de piaţă etc., când zicem cât de maturi suntem.

    Atunci aveam un an şi jumătate – acum suntem la 13 ani, ceea ce nu ne face maturi. Totuşi, când văd acum ciclicitatea crizelor, mai exact cam cât mai durează acum ciclul economic, văd că ne maturizăm mai repede – orice se maturizează acum mai repede – chiar şi economiile”.

    La criza anterioară, pe piaţă existau multe fonduri – multe speculative, cursul leu euro era de 3 lei, nu existau exporturi, iar dezechilibrele economice nu pot fi comparate cu situaţia de acum. La fel stăteau lucurile şi referitoare la comportamentul populaţiei:  „Eram toţi ca Alice în Ţara Minunilor, crezând că acela este viitorul”. Acum, în 2020, criza este generată de cu totul alte motive decât cele de atunci: „Maturitatea economiei este cu totul alta – şi vorbesc despre companiile cu capital privat românesc, care chiar dacă suntem în suferinţă, când ai un istoric în spate, acesta îţi dă şi energia mai mare de a trece prin perioade dificile”. La fel stau lucrurile şi când vorbim despre piaţa imobiliară, care este într-un stadiu cu totul diferit faţă de anul 2008: „Am auzit voci prin lunile aprilie-mai care atunci, la început, erau chiar publice, care anticipau o cădere a pieţei imobiliare de 35-50%,  dar o astfel de cădere înseamnă un dezastru”.

    Acum însă, preţurile cresc de fapt, tendinţa ascendentă fiind remarcată de la începutul lunii aprilie. Şi totuşi, de ce cresc preţurile în context pandemic? Pe durata stării de urgenţă, explică CEO-ul Kiwi Finance, piaţa imobiliară nu a dispărut fiindcă ar fi dispărut cererea, ci fiindcă nu se mai puteau face vizionări. „În 2009, piaţa imobiliară s-a dus în cap. Au dispărut banii din piaţă, în plus, după ce că oferta, era limitată, a dispărut de la tranzacţionare piaţa veche.” Ea reaminteşte că una dintre particularităţile pieţei româneşti este că e formată din cel mai mare număr de proprietari de locuinţe fără ipotecă la nivel european. Mulţi dintre proprietarii de pe segmentul locuinţelor vechi, atunci când intenţionau să vândă o astfel de locuinţă, nu aveau un comportament orientat spre negociere, prin urmare, dacă nu pot să vândă la preţul propus, nu vând. „Rămânem cu oferta nouă, care e mică faţă de nevoie, faţă de cerere, cu toate că ritmul construcţiilor a crescut mult în ultimii ani, tot nu îndestulează cererea. De câţiva ani se  vând proiectele pe hârtie, cererea este foarte mare, iar această piaţă nouă s-a pomenit că are un surplus de cerere venit dinspre piaţa veche.”

    Anca Bidian subliniază astfel eroarea majoră făcută de unii analişti care au prezis prăbuşiri mari ale pieţei, care ar fi putut genera grave dezechilibre economice. Or în contextul unei oferte subdimensionate, „nu cererea dictează piaţa, prin urmare cererea ia ce găseşte. Acum este piaţa vânzătorilor şi va mai fi astfel, cererea a crescut într-un ritm mult mai mare – şi vorbim despre cerere solvabilă. Atunci asta îţi arată cu atât mai mult atât sănătatea pieţei imobiliare, cât şi a celei de creditare, ele sunt surori. Cred că mai avem ani în care ne vom uita la felul acesta de piaţă – piaţa ofertei”. 

    Când vine vorba depre introducerea programului Noua Casă de către autorităţi, Anca Bidian precizează mai întâi că este benefică renunţarea la anteriorul „O familie, o casă” – „Acela era un program eminamente social, care nu avea legătură cu piaţa imobiliară actuală – s-ar mula pe locuinţe sociale, municipale, unde există o foarte mare lipsă”.

    Programul actual, explică ea,  are două componente, referitoare la piaţa de locuinţe vechi şi la cele noi.  Dacă pe piaţa veche lucrurile nu s-au schimbat semnificativ (pentru locuinţele construite înainte de ’90, plus cele terminate acum 5 ani, există cam aceleaşi elemente cu cele de la la Prima casă (5% avans, probabil că vor fi şi celelalte comisioane la fel, interdicţia de înstrăinare, la care se adaugă creşterea sumei până la maximum 70.000 de euro), noutatea este că pentru locuinţele noi date în folosinţă de maximum 5 ani, plus în cazul celor consolidate pe risc seismic, care intră tot la această categorie de clădiri noi, suma maximă a ajuns la 140.000 de euro.

    Fondul de Garantare  garantează 60% din sumă, iar avansul este de 15%, la fel ca în situaţia creditelor standard. Anca Bidian precizează că fondul garantează băncii, nu consumatorului (contrar unei înţelegeri greşite a acestei garanţii devenite populare). Dacă în situaţia primului segment veniturile de 4.000 de lei sunt suficiente, venitul necesar pentru creditele acestea noi trebuie să fie în jur de 7.000 de lei. „Trecem de la mass market, la piaţa affluent (într-o traducere aproximativă, clienţii cu venituri medii spre mari n.red.), este peste medie, să spunem că ne-am apropia cu două venituri medii în familie de acest prag. Nu ştiu cât de mult va ajuta – anul trecut, 7 credite din 10 au fost date pe credite standard, piaţa nu mai este influenţată de acest program, dar el fiind în piaţă, probabil va avea rolul lui”.

    Anca Bidian crede însă că acesta este un alt factor care va duce la creşterea preţurilor pe acest segment, al locuinţelor noi. „Ceea ce ar ajuta şi pe orizontală, şi pe verticală şi ar avea mai mult sens ar fi alinierea TVA-ului la achiziţiile noi – aici lucrurile ar avea un impact mult mai sănătos decât un program care este totuşi prociclic”. Ea aminteşte şi că „un credit imobiliar nu se termină atunci când îl iei, el abia începe atunci când îl iei şi durează 25 de ani. E viu, nu îl pui în sertar şi uiţi de el, are o dinamică mare în piaţă, trebuie să fii conectat în permanenţă la el ca să nu pierzi bani degeaba. Pe acest segment de clienţi affluent, care au o înţelegere, chiar sunt curioasă să văd care va fi impactul pe acest segment”.

    În încheiere, Anca Bidian oferă şi câteva sfaturi celor care sunt interesaţi de contractarea unui credit – valabile oricând, nu doar în context pandemic. „Acum şi întotdeauna, când ai nevoie de un credit, trebuie să te uiţi la toate aspectele referitoare la acesta – dobânda este unul dintre ele, dar nu este singurul, atât la momentul accesării, cât şi ulterior; creditele sunt diferite, iar pentru o piaţă aproape matură, unde avem foarte multe bănci de retail, existenţa acestora în piaţă înseamnă condiţii diferite din moment ce fiecare îşi achiziţionează propriii clienţi. De asemenea, în ceea ce priveşte avansul, aş vrea să precizez că acesta nu reprezintă o cheltuială, este părticica mea din casă. Dacă dau un avans mic, am şi eu o debara, care este numai a mea, dacă dau un avans puţin mai mare, am şi jumătate de dormitor şi tot aşa. Este la fel cu sintagma «să-ţi plăteşti creditul» – nu îţi plăteşti creditul, îţi plăteşti casa”. 

    Întrebări de la publicul Real Estate. Real Talk.

    1. În ce judeţe a scăzut cel mai mult media preţurilor pe metrul pătrat?

    Din portofoliul nostru, am avut scăderi (dar de 4%) în Constanţa şi Braşov. Poate să fie o particularitate din portofoliul nostru sau nu, însă acestea sunt cele două judeţe în care există şi achiziţii extralocale – în sensul că sunt destinaţii de vacanţă şi acolo cumpărau şi bucureştenii, şi clujenii etc. În această perioadă, este normal că aceste achiziţii sunt pe hold; s-ar putea ca aceasta să fie cauza scăderilor.

    2. Există facilităţi la credit pentru cei cu contracte de muncă în afara României?

    Există, iar în 2019, la noi în portofoliu, a fost segmentul cu cea mai mare creştere. Am avut 50% cerere crescută de la cetăţenii români care lucrează în străinătate faţă de 2018 şi care vor să cumpere imobile în România. Acest segment a fost unul îngheţat pe perioada izolării, atât de bănci, cât şi de piaţă – în condiţiile în care nu puteau să circule -, aveam tranzacţii în pragul semnării care nu puteau să vină. Situaţia a fost complicată, însă clar acesta este un segment creditabil în România.

    3. Care este trendul preconizat al preţurilor pentru imobiliare noi în următorii 5 ani?

    Proiecţiile noastre, făcute pe ipotezele actuale, dacă lumea îşi vede de treaba ei în felul acesta, cu bune, cu rele, nu vorbim de o lume ideală, ci de una predictibilă, proiecţia va fi de mici creşteri, în linie cu creşterea veniturilor, care arată o economie stabilă.

     

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

  • Pandemia nu stă în calea tranzacţiilor de locuinţe

    Piaţa imobiliară trece prin schimbări majore – cauzate atât de contextul pandemic, cât şi de noile reguli în materie de creditare. Cel mai recent exemplu: Prima Casă devine Noua Casă – şi aduce schimbări importante deopotrivă de partea creditorilor, A celor care doresc să îşi cumpere o locuinţă, dar şi a noilor proiecte din piaţa rezidenţială. De ce trebuie să ţinem cont ca să accesăm un credit ipotecar acum a povestit în cel mai recent webinar Real Estate. Real Talk. Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi Finance. 

    Situaţia de echilibru în care ne aflăm este rezultatul unor măsuri aliniate cu piaţa luate de bănci în perioada stării de urgenţă, când a existat un comportament prudent din partea băncilor, dar în paşi mici, ceea ce a a redus riscul unor măsuri disruptive, bruşte, agresive în piaţă. Astfel, potrivit Ancăi Bidian, CEO-ul Kiwi Finance, anul acesta creditarea ipotecară este cu 25% peste aceeaşi perioadă a anului trecut, un an considerat de altfel foarte bun şi normal, spre deosebire de contextul actual. Ea rezumă scurt situaţia de acum pe segmentul creditelor imobiliare: „Creditarea în pandemie şi-a văzut de treabă.”

    Pe de altă parte, o scădere dramatică a fost înregistrată pe segmentul creditelor de nevoi personale. „În creditarea negarantată intră cardurile de credit, overdrafturile, creditele de nevoi personale, creditele de magazin în rate şi numai spunând aceste lucruri ne dăm seama de ce a existat o scădere dramatică pe acest segment. S-au închis facilităţile – prin urmare, evident că foarte multe din scopurile şi adresabilitatea acestor credite au dispărut. În iunie trendul s-a inversat şi pentru acele credite, mult mai legate de retail şi de comerţ”, observă specialistul. În ceea ce priveşte creditele de nevoi personale în sume mai mari – de 10.000 – 20.000 de euro, care, de multe ori, au tot o destinaţie imobiliară (în sensul că merg foarte mult în renovări, în extinderi de case sau în achiziţii de maşini) – şi aici a existat o încetinire în perioada stării de urgenţă.

    Legat de condiţiile de creditare, Anca Bidian spune că modificările acestora nu au fost semnificative, iar acum s-a revenit la situaţia de dinainte de contextul pandemic: au existat câteva modificări de avans, la două sau trei bănci, la unele creşterea fiind mai „timidă”, de la 15% la 20%, în timp ce altele s-au îndreptat chiar spre 35%. „Acest lucru nu a avut niciun impact în piaţă în afara faptului că ele şi-au pierdut oamenii poate nişte clienţi pe care i-ar fi putut avea. Toate băncile au revenit ulterior la nivelul de 15% al avansului, la starea de dinainte”, subliniază ea.

    Au existat însă şi câteva măsuri de restricţionare a unor venituri din industriile care au fost închise prin lege, cum ar fi HoReCa, divertismentul, transporturile. „Din aceste industrii unele încep să îşi reia activitatea şi vedem că există o activitate – cele mai multe dintre bănci iau în considerare veniturile de după reluarea activităţii, nu consideră perioada respectivă ca pe o întrerupere în muncă, nu o consideră ca pe o problemă a angajatorului sau angajatului respectiv, ceea ce arată o bună înţelegere a situaţiei şi a ceea ce s-a întâmplat – iar acest lucru este valabil la industriile care au ales şomajul tehnic”, explică Anca Bidian. 

    Comparând criza din 2008 cu perioada pe care o traversăm, Anca Bidian spune că asemănările pot fi sintetizate astfel: „Asemănările sunt două: sunt crize şi una, şi alta, şi ne-am speriat şi la una, şi la cealalată, în rest există numai deosebiri. Este ca şi cum comparăm două accidente.  În rest, cele două crize nu au absolut nicio legătură”.
    CEO-ul Kiwi Finance explică faptul că, în primul rând, momentul T0 la care ar trebui să ne raportăm când vine vorba despre dezvoltarea economică este anul 2007: „În 2008, noi eram la un an şi 8-9 luni de la integrarea în UE, de la liberalizarea de conturi, de la tot ce a însemnat integrarea – tot timpul noi facem referire la 30 de ani (de capitalism – n.red.), T0 a fost însă 2007, de atunci noi începem să socotim că avem o economie de piaţă, comportamente de piaţă etc., când zicem cât de maturi suntem.

    Atunci aveam un an şi jumătate – acum suntem la 13 ani, ceea ce nu ne face maturi. Totuşi, când văd acum ciclicitatea crizelor, mai exact cam cât mai durează acum ciclul economic, văd că ne maturizăm mai repede – orice se maturizează acum mai repede – chiar şi economiile”.

    La criza anterioară, pe piaţă existau multe fonduri – multe speculative, cursul leu euro era de 3 lei, nu existau exporturi, iar dezechilibrele economice nu pot fi comparate cu situaţia de acum. La fel stăteau lucurile şi referitoare la comportamentul populaţiei:  „Eram toţi ca Alice în Ţara Minunilor, crezând că acela este viitorul”. Acum, în 2020, criza este generată de cu totul alte motive decât cele de atunci: „Maturitatea economiei este cu totul alta – şi vorbesc despre companiile cu capital privat românesc, care chiar dacă suntem în suferinţă, când ai un istoric în spate, acesta îţi dă şi energia mai mare de a trece prin perioade dificile”. La fel stau lucrurile şi când vorbim despre piaţa imobiliară, care este într-un stadiu cu totul diferit faţă de anul 2008: „Am auzit voci prin lunile aprilie-mai care atunci, la început, erau chiar publice, care anticipau o cădere a pieţei imobiliare de 35-50%,  dar o astfel de cădere înseamnă un dezastru”.

    Acum însă, preţurile cresc de fapt, tendinţa ascendentă fiind remarcată de la începutul lunii aprilie. Şi totuşi, de ce cresc preţurile în context pandemic? Pe durata stării de urgenţă, explică CEO-ul Kiwi Finance, piaţa imobiliară nu a dispărut fiindcă ar fi dispărut cererea, ci fiindcă nu se mai puteau face vizionări. „În 2009, piaţa imobiliară s-a dus în cap. Au dispărut banii din piaţă, în plus, după ce că oferta, era limitată, a dispărut de la tranzacţionare piaţa veche.” Ea reaminteşte că una dintre particularităţile pieţei româneşti este că e formată din cel mai mare număr de proprietari de locuinţe fără ipotecă la nivel european. Mulţi dintre proprietarii de pe segmentul locuinţelor vechi, atunci când intenţionau să vândă o astfel de locuinţă, nu aveau un comportament orientat spre negociere, prin urmare, dacă nu pot să vândă la preţul propus, nu vând. „Rămânem cu oferta nouă, care e mică faţă de nevoie, faţă de cerere, cu toate că ritmul construcţiilor a crescut mult în ultimii ani, tot nu îndestulează cererea. De câţiva ani se  vând proiectele pe hârtie, cererea este foarte mare, iar această piaţă nouă s-a pomenit că are un surplus de cerere venit dinspre piaţa veche.”

    Anca Bidian subliniază astfel eroarea majoră făcută de unii analişti care au prezis prăbuşiri mari ale pieţei, care ar fi putut genera grave dezechilibre economice. Or în contextul unei oferte subdimensionate, „nu cererea dictează piaţa, prin urmare cererea ia ce găseşte. Acum este piaţa vânzătorilor şi va mai fi astfel, cererea a crescut într-un ritm mult mai mare – şi vorbim despre cerere solvabilă. Atunci asta îţi arată cu atât mai mult atât sănătatea pieţei imobiliare, cât şi a celei de creditare, ele sunt surori. Cred că mai avem ani în care ne vom uita la felul acesta de piaţă – piaţa ofertei”. 

    Când vine vorba depre introducerea programului Noua Casă de către autorităţi, Anca Bidian precizează mai întâi că este benefică renunţarea la anteriorul „O familie, o casă” – „Acela era un program eminamente social, care nu avea legătură cu piaţa imobiliară actuală – s-ar mula pe locuinţe sociale, municipale, unde există o foarte mare lipsă”.

    Programul actual, explică ea,  are două componente, referitoare la piaţa de locuinţe vechi şi la cele noi.  Dacă pe piaţa veche lucrurile nu s-au schimbat semnificativ (pentru locuinţele construite înainte de ’90, plus cele terminate acum 5 ani, există cam aceleaşi elemente cu cele de la la Prima casă (5% avans, probabil că vor fi şi celelalte comisioane la fel, interdicţia de înstrăinare, la care se adaugă creşterea sumei până la maximum 70.000 de euro), noutatea este că pentru locuinţele noi date în folosinţă de maximum 5 ani, plus în cazul celor consolidate pe risc seismic, care intră tot la această categorie de clădiri noi, suma maximă a ajuns la 140.000 de euro.

    Fondul de Garantare  garantează 60% din sumă, iar avansul este de 15%, la fel ca în situaţia creditelor standard. Anca Bidian precizează că fondul garantează băncii, nu consumatorului (contrar unei înţelegeri greşite a acestei garanţii devenite populare). Dacă în situaţia primului segment veniturile de 4.000 de lei sunt suficiente, venitul necesar pentru creditele acestea noi trebuie să fie în jur de 7.000 de lei. „Trecem de la mass market, la piaţa affluent (într-o traducere aproximativă, clienţii cu venituri medii spre mari n.red.), este peste medie, să spunem că ne-am apropia cu două venituri medii în familie de acest prag. Nu ştiu cât de mult va ajuta – anul trecut, 7 credite din 10 au fost date pe credite standard, piaţa nu mai este influenţată de acest program, dar el fiind în piaţă, probabil va avea rolul lui”.

    Anca Bidian crede însă că acesta este un alt factor care va duce la creşterea preţurilor pe acest segment, al locuinţelor noi. „Ceea ce ar ajuta şi pe orizontală, şi pe verticală şi ar avea mai mult sens ar fi alinierea TVA-ului la achiziţiile noi – aici lucrurile ar avea un impact mult mai sănătos decât un program care este totuşi prociclic”. Ea aminteşte şi că „un credit imobiliar nu se termină atunci când îl iei, el abia începe atunci când îl iei şi durează 25 de ani. E viu, nu îl pui în sertar şi uiţi de el, are o dinamică mare în piaţă, trebuie să fii conectat în permanenţă la el ca să nu pierzi bani degeaba. Pe acest segment de clienţi affluent, care au o înţelegere, chiar sunt curioasă să văd care va fi impactul pe acest segment”.

    În încheiere, Anca Bidian oferă şi câteva sfaturi celor care sunt interesaţi de contractarea unui credit – valabile oricând, nu doar în context pandemic. „Acum şi întotdeauna, când ai nevoie de un credit, trebuie să te uiţi la toate aspectele referitoare la acesta – dobânda este unul dintre ele, dar nu este singurul, atât la momentul accesării, cât şi ulterior; creditele sunt diferite, iar pentru o piaţă aproape matură, unde avem foarte multe bănci de retail, existenţa acestora în piaţă înseamnă condiţii diferite din moment ce fiecare îşi achiziţionează propriii clienţi. De asemenea, în ceea ce priveşte avansul, aş vrea să precizez că acesta nu reprezintă o cheltuială, este părticica mea din casă. Dacă dau un avans mic, am şi eu o debara, care este numai a mea, dacă dau un avans puţin mai mare, am şi jumătate de dormitor şi tot aşa. Este la fel cu sintagma «să-ţi plăteşti creditul» – nu îţi plăteşti creditul, îţi plăteşti casa”. 

    Întrebări de la publicul Real Estate. Real Talk.

    1. În ce judeţe a scăzut cel mai mult media preţurilor pe metrul pătrat?

    Din portofoliul nostru, am avut scăderi (dar de 4%) în Constanţa şi Braşov. Poate să fie o particularitate din portofoliul nostru sau nu, însă acestea sunt cele două judeţe în care există şi achiziţii extralocale – în sensul că sunt destinaţii de vacanţă şi acolo cumpărau şi bucureştenii, şi clujenii etc. În această perioadă, este normal că aceste achiziţii sunt pe hold; s-ar putea ca aceasta să fie cauza scăderilor.

    2. Există facilităţi la credit pentru cei cu contracte de muncă în afara României?

    Există, iar în 2019, la noi în portofoliu, a fost segmentul cu cea mai mare creştere. Am avut 50% cerere crescută de la cetăţenii români care lucrează în străinătate faţă de 2018 şi care vor să cumpere imobile în România. Acest segment a fost unul îngheţat pe perioada izolării, atât de bănci, cât şi de piaţă – în condiţiile în care nu puteau să circule -, aveam tranzacţii în pragul semnării care nu puteau să vină. Situaţia a fost complicată, însă clar acesta este un segment creditabil în România.

    3. Care este trendul preconizat al preţurilor pentru imobiliare noi în următorii 5 ani?

    Proiecţiile noastre, făcute pe ipotezele actuale, dacă lumea îşi vede de treaba ei în felul acesta, cu bune, cu rele, nu vorbim de o lume ideală, ci de una predictibilă, proiecţia va fi de mici creşteri, în linie cu creşterea veniturilor, care arată o economie stabilă.

     

    Real Estate. Real Talk. este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.

  • Premierul Greciei ameninţă cu noi restricţii antiepidemice dacă nu sunt respectate actualele reguli

    Grecia ar putea impune noi restricţii antiepidemice dacă numărul cazurilor de coronavirus va continua să crească, a declarat, miercuri, premierul Kyriakos Mitsotakis, cerând resprectarea strictă a actualelor măsuri.

    Grecia a raportat 121 noi cazuri de coronavirus marţi, cel mai mare număr începând din 22 aprilie până în prezent. Infecţiile sunt în principal interne.

    “Orice formă de mulţumire cu actuala situaţie este nejustificată. Încă nu ştim câte luni vom fi nevoiţi să trăim cu acest virus”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, citat de agenţia de presă Reuters.

    “Respectarea strictă a regulilor este necesară mai mult ca niciodată în această perioadă crucială, pentru a evita creşterea semnificativă a cazurilor în august şi posibila aplicare a unor noi măsuri restrictive, care vor afecta economia şi societatea”, a subliniat Kyriakos Mitsotakis.

    Turismul este un domeniu central în Grecia. Economia ţării ar putea scădea cu 10% anul acesta din cauza crizei coronavirusului. În total, în Grecia s-au înregistrat până acum 4.855 de cazuri de coronavirus.

  • Uite ce REGULI NOI au stabilit senatorii din Comisia Juridică în privinţa carantinei şi izolării. Urmează votul final al senatorilor

    Senatorii au promis că votează astăzi controversata lege a carantinei şi izolării. De aproape două săptămâni învârt legea pe toate părţile, în ciuda faptului că, fără acest act, nu mai există pârghiile necesare pentru a-i determina pe bolnavii de coronavirus să rămână în spitale sau măcar în casă, pentru a nu răspândi boala.

    După zile întregi de dezbateri, senatorii jurişti au stabilit următoarele reguli : izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome suggestive.

    Lista bolilor  pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la o locaţie declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare, precum şi lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • AVERTISMENT. Grecii schimbă regulile de intrare în ţară pentru turişti. Care este singura modalitate de a mai trece graniţa

    Presa greacă a scris că 29 de turişti au fost confirmaţi pozitiv cu Covid-19 după testele pe care le-au făcut vineri, 10 iulie, la punctul de frontieră Kulata-Promachonas.

    Potrivit autorităţilor, citate de iefimerida.gr, turiştii infectaţi sunt cetăţeni din Bulgaria şi România. Ministerul de externe din România a anunţat până acum trei turişti români confirmaţi cu Covid-19.

    Guvernul de la Atena a decis ca, începând de marţi, toţi turiştii care intră în ţară prin vama Kulata-Promachonas, singurul punct de frontieră terestru deschis în acest moment, trebuie să prezinte un test negativ pentru COVID-19. Testul nu trebuie să fie mai vechi de 72 de ore, potrivit presei elene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban a anunţat până când va fi menţinută măsura purtării măştii

    Premierul Ludovic Orban a făcut noi precizări, luni, cu privire la menţinerea măsurilor de protecţie anti-coronavirus în România. Acesta a precizat că toate regulile instituite în starea de alertă trebuie menţinute şi respectate în continuare.

    Acesta a spus că românii trebuie să continue să folosească masca de protecţie atât timp cât situaţia o cere, fiind „cea mai puternică formă de protecţie contra infecţiei”. Regulile de distanţare fizică, măsurarea temperaturii, triajul epidemiologic, trebuie, la rândul lor, menţinute.

    „Cât timp va fi necesar vom păstra necesitatea portului măştii, cât timp va fi necesar vom menţine triajul, măsurarea temperaturii, regulile de distanţare fizică în scop sanitar în tot ceea ce înseamnă transport public, spaţii comerciale, locuri de muncă, pieţe, restaurante, terase. Este cea mai puternică formă de protecţie contra infecţiei. Vedeţi că ne confruntăm cu un număr de cazuri relativ mare, ne confruntăm cu un număr mare de cetăţeni care nu respectăm regulile.

    Ne confruntăm, de asemenea, cu agenţi economici, instituţii care nu vor să-şi asume obligaţia respectării unor reguli stabilite şi noi trebuie să reacţionăm, pentru că pe primul plan prioritatea noastră o reprezintă sănătatea românilor”, a declarat Orban, conform RRA.

    În plus, premierul a făcut o asociere între ţările europene care au respectat regulile dure de distanţare fizică instituite şi România, unde unele instituţii publice „au pus sub semnul întrebării măsurile luate”.

    „În nicio democraţie din Europa nu s-a întâmplat ce s-a întâmplat în România, în care alte instituţii ale statului decât guvernul au pus sub semnul întrebării măsurile luate, au negat existenţa virusului, au instigat lumea la nerespectarea regulilor şi, de asemenea, au adoptat decizii care să lipsească autorităţile, specialiştii, de instrumentele necesare pentru lupta contra COVID”, a declarat demnitarul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOCUMENT | Comitetul condus de Orban a adoptat noi măsuri: Organizatorii de evenimente rămân fără autorizaţie dacă ignoră regulile

    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă condus de Ludovic Orban s-a întrunit azi şi a luat noi măsuri care vizează organizatorii de evenimente, triajul epidemiologic, dar şi centrele pentru bătrâni. 

    CNSU a luat decizia de a menţine lista statelor aflate în “zona verde”, pentru care nu mai există obligaţia izolării la domiciliu pentru cetăţenii care vin în România din respectivele ţări.

    Iată principalele modificări:

    • Organizatorii de evenimente vor avea autorizaţia suspendată dacă nu respectă regulile de siguranţă sanitară
    • Activitatea căminelor de bătrâni, a orfelinatelor şi a persoanelor cu dizabilităţi va fi organizată după un program de lucru stabilit de DSP
    • Antrenamentele şi cantonamentele pot fi organizate în grupuri de maximum 10 persoane,  pentru ligile inferioare de fotbal – inclusiv amatori
    • Cursurile de instruire şi workshop-urile pot avea loc doar dacă participă cel mult 20 de persoane, cu respectarea distanţării fizice
    • Activităţile specifice din domeniul apărării naţionale, a ordinii şi siguranţei publice au loc doar dacă participă maximum 200 de persoane şi sub supravegherea unui epidemiolog (de exemplu, exerciţii)
    • Activităţile de la sediile ambasadelor, care au loc în aer liber, trebuie organizate astfel încât să existe o suprafaţă de minimum 4 mp pentru fiecare participant
    • Noţiunea de „triaj epidemiologic” înainte de intrarea în supermarket, într-o instituţie nu mai există. De azi, există doar „triaj”.

     

  • Antitrust: Comisia deschide anchete cu privire la regulile stabilite de Apple pentru App Store

    Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă, în urma plângerii Spotify.

    „Comisia Europeană a deschis proceduri oficiale de investigare antitrust pentru a stabili dacă regulile pe care Apple le impune dezvoltatorilor de aplicaţii cu privire la distribuirea de aplicaţii prin intermediul App Store încalcă normele UE în materie de concurenţă. Procedurile de investigare se referă, în special, la utilizarea obligatorie a sistemului propriu al companiei Apple de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, precum şi la restricţiile privind capacitatea dezvoltatorilor de a informa utilizatorii de echipamente iPhone şi iPad cu privire la posibilităţi alternative mai ieftine de achiziţionare în afara aplicaţiilor”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

    Potrivit sursei citate, anchetele se referă la impunerea acestor reguli pentru toate aplicaţiile care concurează cu aplicaţiile şi serviciile companiei Apple în Spaţiul Economic European (SEE) şi sunt consecinţa unor reclamaţii distincte, depuse de Spotify, respectiv de către un distribuitor de cărţi electronice sau cărţi audio, cu privire la impactul normelor privind App Store asupra concurenţei în domeniul muzicii difuzate în streaming, respectiv al cărţilor electronice/cărţilor audio.

    „Aplicaţiile mobile au schimbat în mod fundamental modul în care avem acces la conţinut. Apple stabileşte regulile de distribuire a aplicaţiilor către utilizatorii de iPhone şi iPad. Se pare că Apple şi-a asigurat un rol de „controlor” în ceea ce priveşte distribuirea de aplicaţii şi conţinut către utilizatorii dispozitivelor sale populare. Trebuie să ne asigurăm că regulile stabilite de Apple nu denaturează concurenţa pe pieţele pe care Apple concurează cu alţi dezvoltatori de aplicaţii, de exemplu, prin serviciul său de difuzare de muzică în streaming, Apple Music, sau prin Apple Books. Prin urmare, am decis să examinez cu atenţie regulile stabilite de Apple pentru App Store şi conformitatea acestora cu normele UE în materie de concurenţă”, a declarat, conform comunicatului, Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.

    Utilizatorii de iPhone şi iPad pot descărca doar aplicaţii native (şi nu aplicaţii web) de pe App Store.

    Comisia va investiga în special cele două restricţii impuse de Apple în acordurile sale cu societăţile care doresc să distribuie aplicaţii utilizatorilor de dispozitive Apple, respectiv utilizarea obligatorie a sistemului „IAP” de achiziţionare în cadrul aplicaţiilor, deţinut de Apple, pentru distribuirea de conţinut digital plătit. Prin intermediul sistemului său IAP, Apple le percepe dezvoltatorilor de aplicaţii un comision de 30 % din costurile tuturor abonamentelor percepute de aceştia şi restricţii privind capacitatea dezvoltatorilor de a-şi informa utilizatorii cu privire la posibilităţile de achiziţionare alternative din afara aplicaţiilor. Deşi Apple le permite utilizatorilor să consume şi în aplicaţie conţinut precum muzică, cărţi electronice şi cărţi audio achiziţionate în altă parte (de exemplu, pe site-ul dezvoltatorului de aplicaţii), termenii impuşi de companie îi împiedică pe dezvoltatori să-şi informeze utilizatorii cu privire la astfel de posibilităţi de achiziţionare care, de obicei, sunt mai ieftine.

    La 11 martie 2019, Spotify, furnizor de servicii muzicale în streaming şi concurentul lui Apple Music, a depus o plângere cu privire la cele două dispoziţii din acordurile de licenţă încheiate de Apple cu dezvoltatorii şi la liniile directoare conexe privind verificarea aplicaţiilor din App Store (App Store Review Guidelines), precum şi cu privire la impactul acestora asupra concurenţei în domeniul serviciilor muzicale în streaming.

    În urma unei anchete preliminare, Comisia şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că restricţiile impuse de Apple pot denatura concurenţa în ceea ce priveşte serviciile muzicale în streaming de pe dispozitivele Apple. Concurenţii Apple fie au decis să dezactiveze complet posibilitatea de abonare prin aplicaţie, fie şi-au majorat preţurile la abonamentul prin aplicaţie, comisionul perceput de Apple fiind astfel suportat de consumatori. În ambele cazuri, nu li s-a permis să-şi informeze utilizatorii cu privire la posibilităţile alternative de abonare în afara aplicaţiei. Obligaţia de a utiliza sistemul IAP pare, de asemenea, să confere companiei Apple un control deplin asupra relaţiei cu clienţii concurenţilor săi care se abonează prin aplicaţie, concurenţii acesteia fiind împiedicaţi să dispună de date importante privind clienţii lor, în timp ce Apple poate obţine date valoroase cu privire la activităţile şi ofertele concurenţilor săi.

    La 5 martie 2020, un distribuitor de cărţi electronice şi de cărţi audio a depus, de asemenea, o plângere împotriva companiei Apple, a cărei aplicaţie Apple Books este în concurenţă cu reclamantul. Această plângere ridică probleme similare celor anchetate în cauza Spotify, dar se referă la distribuţia de cărţi electronice şi de cărţi audio.

    În paralel, Comisia Europeană a iniţiat astăzi o procedură formală de investigare antitrust pentru a stabili dacă practicile Apple în legătură cu Apple Pay încalcă normele UE în materie de concurenţă.