BusinessMagazin

Tag: rege

  • Moştenirea ultimului suveran al româniei, Regele Mihai I

    Guvernul a decretat trei zile de doliu naţional pentru regele Mihai.

    Suveran al României în perioadele 1927-1930 şi 1940-1947, regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, fiul lui Carol al II-lea şi al principesei Elena a Greciei. La numai 6 ani a fost proclamat rege, ca Mihai I, fiind instituită o regenţă de trei persoane, formată din patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae, fratele lui Carol, şi George Buzdugan.

    Patriarhul şi Buzdugan îşi datorau locurile din cadrul regenţei lui Ionel Brătianu, personalitatea care domina scena politică începând cu 1914, în timp ce Nicolae era dezinteresat de politică. Ca urmare, această instituţie politică nouă şi provizorie care era regenţa s-a aflat la început sub dominaţia premierului liberal.

    Dar Brătianu a murit la 24 noiembrie 1927, după ce emisese instrucţiuni referitoare la împiedicarea oricărei reveniri a lui Carol în ţară, avînd în vedere desele sale renunţări la tron. Deşi, conform Constituţiei, îl suplinea pe şeful statului, instituţia regenţei a devenit din ce în ce mai lipsită de autoritate, fapt speculat sistematic de presa favorabilă lui Carol, agreat şi de PNŢ-ul aflat la guvernare din noiembrie 1928. Prin urmare, prima domnie a lui Mihai s-a încheiat la întoarcerea în ţară a tatălui său, la 8 iunie 1930, Mihai devenind apoi Mare Voievod de Alba-Iulia.

    La 6 septembrie 1940 noul rege, Mihai I, depune jurământul de credinţă, după domnia lui Carol al II-lea. În perioada dictaturii militare exercitate de Ion Antonescu (5 septembrie 1940 – 23 august 1944), regele Mihai I joacă un rol secundar în viaţa politică. Pe 24 ianuarie 1945, regele Mihai adresează preşedintelui SUA, Franklin Delano Roosevelt, o scrisoare în care se declară îngrijorat pentru soarta ţării, dată fiind atitudinea reprezentanţilor sovietici, şi solicită o acţiune americană. Pe 6 martie 1945, regele acceptă guvernul Groza. În prezenţa regelui, a primului-ministru şi a altor miniştri se sărbătoreşte la Cluj, pe Câmpia Libertăţii, reîntregirea României. În 1945 regele este decorat cu ordinul Victoria, cea mai înaltă decoraţie de război sovietică. A mai fost decorat cu Legiunea de merit de către SUA.

    În 30 decembrie 1947, regele Mihai I este forţat să abdice; în aceeaşi zi, Adunarea Deputaţilor abrogă constituţiile din 1866 şi 1923 şi proclamă România republică, sub denumirea de Republica Populară Română.

    Plecat din ţară, în iunie 1948 se căsătoreşte cu regina Ana a României, principesă de Bourbon-Parma, cu care are cinci fiice. Se stabileşte la Lausanne în 1949 şi apoi, între 1950 şi 1956 în Marea Britanie, unde înfiinţează o fermă şi un atelier de tâmplărie. Familia se întoarce în Elveţia, la Versoix, unde locuieşte peste 45 de ani. Regele înfiinţează o companie de electronice şi automatizări, pe care o vinde în 1964, şi urmează cursuri de broker pe Wall Street. După revoluţia din decembrie 1989, Mihai I încearcă să intre în ţară, dar autorităţile nu îi permit acest lucru. Revine în 1992, de Paşti. I se interzice accesul pentru următorii cinci ani, un episod fiind cel „al vizelor” din octombrie 1994, de pe aeroport. După instalarea guvernului Ciorbea, primeşte viză şi un buletin de identitate românesc, la 21 februarie 1997.

    Este împuternicit de preşedintele României, Emil Constantinescu, să devină avocatul ţării pentru NATO: în martie 1997, ţine un discurs în favoarea intrării României în NATO, la Institutul Regal de Studii Strategice din Londra. Urmează o perioadă firească, cu regele şi membrii familiei regale prezenţi în viaţa publică şi culturală a ţării. Un punct culminant este discursul regelui din Parlament, din 25 octombrie 2011, când a enumerat câteva valori fundamentale pe care niciun popor nu trebuie să le uite: libertatea, identitatea şi demnitatea.

    Regele Mihai I şi Regina Ana au avut împreună cinci fiice: principesa moştenitoare Margareta, principesa Elena, Irina Walker, principesa Sofia şi principesa Maria. Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, însă din pricina stării de sănătate regele nu a putut participa la ceremoniile de la Curtea de Argeş. Tot din cauza problemelor de sănătate, regele Mihai a fost nevoit să se retragă din viaţa publică anul trecut.

  • Cum arată nepoata de 18 ani a Regelui Mihai. Se află pe lista succesiunii la tron

    De altfel tanara de doar 18 ani nici nu a venit in Romania decat de putine ori, iar in public nu a fost vazuta de prea multe ori. Ea a participat insa in august 2016 la inmormantarea bunicii sale, Regina Ana. Desi a stat in rand cu celelalte rude, putina lume a stiut cine e exact tanara imbracata complet in negru.

    Elisabeta-Maria Bianca Elena Biarneix este fiica Principesei Sofia, a patra fiica a Reginei Ana si a Regelui Mihai. Nascuta in Franta, in urma casatoriei Principesei Sofia cu Alain Biarneix, tanara nu are si titlul de principesa, in schimp se afla pe lista succesiunii la tron, imediat dupa mama sa. Elisabeta, care a implinit 18 ani pe 15 august, locuieste in Franta, unde si studiaza .Principesa si-a numit fiica dupa doua regine ale Romaniei, Regina Elisabeta si Regina Maria.

    Casatoria dintre Principesa Sofia si Alain Biarneix a fost incheiata fara acordul Regelui Mihai. Alain Biarneix pretindea ca este descendentul unei ramuri bastarde a Familiei Imperiale şi Regale de Habsburg si şi-a inventat supranumele si titlul de Principe Michel de Laufenburg, lucru descoperit cativa ani mai tarziu. La scurt timp, Principesa Sofia s-a despartit, iar micuta Elisabeta a ramas cu mama sa.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Ce s-a întâmplat cu fabuloasa avere a Casei Regale. De ce regele Mihai şi regina Ana nu au vorbit public despre bani

    Pentru un rege, averea este propriul sau popor. Însă, nu de puţine ori s-a vorbit despre averea Majestăţii Sale Mihai I, despre palate, terenuri, conturi, lingouri de aur şi tablouri scumpe.
     
    De la venirea lui Carol I, în 1866, şi până la îndepărtarea lui Mihai , pe 30 decembrie 1947, Domeniul Coroanei a ajuns să deţină proprietăţi cu adevărat impresionante. În 1948, imediat după alungarea Regelui, comuniştii au evaluat bunurile la o suma echivalentă, astăzi, cu 860 de milioane de dolari. Totul a fost confiscat.
     
    Documentele publicate de comunişti în Monitorul Oficial, imediat după abdicarea forţată a Regelui, vorbesc despre 29 de palate şi castele, aproape patru milioane de acţiuni, zeci de clădiri şi cabane în toată România, cinci fabrici şi peste 15 mii de hectare de teren arabil. Două yahturi, aproape 137 de mii de hectare de pădure şi 708 medalii jubiliare şi monede de aur în greutate totală de circa 15 kg, se adaugă bunurilor luate de comunişti, consemnează.
     
    În presă, în cinematografie, dar şi în manualele de istorie, s-a acreditat ideea falsă că Mihai I a plecat din România cu tren ticsit cu valori, inclusiv cu tablouri scumpe.
     

  • Linia de succesiune la Casa Regală după moartea Regelui Mihai I

    Conform informaţiilor furnizate pe 9 noiembrie, după decesul Regelui Mihai I, moştenitor la Şefia Casei Regale este Alteţa Sa Regală Margareta, în timp ce soţii şi copiii principeselor nu au titluri.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     

  • Ce avere avea Regele Mihai

    După 1990, Regele Mihai, prin consilierii lui, a început demersurile pentru recuperarea bunurilor, o discuţie care a durat până la începutul anilor 2000.

    În 2001, într-o decizie istorică a guvernului PSD, condus de Adrian Năstase, Regele Mihai primeşte domeniul de la Săvârşin, iar Palatul Elisabeta din Bucureşti, care era în administrarea protocolului de stat, este acordat Casei Regale drept reşedinţă.

    În octombrie 2004, Guvernul a propus, printr-un proiect de lege aprobat, plata unei despăgubiri băneşti de 30 milioane euro către regele Mihai I, pentru imobile nerestituite acestuia, aparţinînd Domeniului Peleş, precum şi pentru bunurile din dotarea acestora. Executivul a mai decis restituirea în natură a imobilului “Casa Cavalerilor”, aprobând, totodată, că fostul suveran, principesa Margareta şi principele Radu să aibă drept de folosinţă asupra Palatului Elisabeta, pe durată vieţii lor, scrie Mediafax.

    Fostul suveran putea folosi şi castelele Peleş, Pelişor şi Foişor- care au rămas în patrimoniul statului – pentru organizarea unor evenimente deosebite.

    Casa Regală a încercat să ajungă la o înţelegere cu guvernele României privind Castelul Peleş.  Conform informaţiilor publice, guvernul României ar fi oferit 30 de milioane de euro pentru Castelul Peleş, dar în schimb Casa Regală cerea mult mai mult.

    Palatul Elisabeta este în proprietatea Statului Român şi dat în folosinţă Casei Regale până la moartea Regelui Mihai.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizie surpriză a Gabrielei Firea după moartea Regelui

    “A plecat dintre noi, dar spiritul Regelui Mihai va fi în continuare far călăuzitor şi reper moral pentru generaţiile ce vor urma. Dat fiind faptul că viaţa Regelui s-a suprapus, aproape integral, pe veacul scurs de la Marea Unire, şi că toată viaţa a militat fără ostenire pentru unitatea românilor, voi propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca Piaţa Victoriei să-i poarte numele”, a spus primarul Capitalei, Gabriela Firea, după moartea regelui. Regele Mihai al României a murit, la vârsta de 96 de ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Discursul istoric al regelui Mihai I în Parlament: Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul

    Discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României, la data de 25 octombrie 2011:

    “Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului. Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

    Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.

    Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.

    Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.

    Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crize.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regina Ana şi Regele Mihai, istoria unei căsătorii interzise de comunişti

    Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franţa. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-şi câştiga existenţa a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici şi flori artificiale.

    În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franţei.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • A murit Regele Mihai I la vârsta de 96 de ani

    Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat duminică, 5 noiembrie, de urgenţă în Elveţia, după ce starea Regelui Mihai s-a agravat.

    Printr-un Comunicat, Casa Regală anunţa: “Starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei (…) În această săptămână, Familia Regală va  avea o rundă de întâlniri cu medicii Majestăţii Sale, pentru a discuta tratamentul curent al Regelui şi pentru a primi sfatul lor în circumstanţele actuale.”

    Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.

    A fost unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

    Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu).

    Grav bolnav, Regele Mihai a decis să se retragă din viaţa publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa Regală: Regele Mihai, în continuare în stare gravă

    Casa Regală a României anunţă că starea Regelui Mihai nu s-a agravat, însă este în continuare îngrijorătoare. Majestăţii Sale i se administrează medicamentaţie pentru uşurarea somnului şi a respiraţiei.

    “În zilele care au trecut de la comunicatul din 6 noiembrie, starea generală a Regelui Mihai nu s-a agravat, semnele vitale ale Majestăţii Sale aflându-se pe o platformă constantă. Medicii au administrat o medicaţie care să uşureze somnul şi respiraţia. Cu toate acestea, Majestatea Sa continuă să se afle într-o stare îngrijorătoare de sănătate. Scăderea accentuată a capacităţilor fizice şi a capacităţii de comunicare, precum şi imposibilitatea de a se deplasa fără ajutor au rămas la acelaşi nivel. Regele Mihai este îngrijit la domiciliu cu excepţională competenţă şi cu mare grijă de o amplă echipă medicală. Doctorii evaluează zilnic starea Majestăţii Sale”, transmite Casa Regală a României printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, medicii consideră riscantă deplasarea Majestăţii Sale la spital.

    “Medicii consideră prea riscantă deplasarea Regelui Mihai de la reşedinţa privată la spital. Ei sunt unanimi în recomandarea ca tratamentul administrat Majestăţii Sale să se concentreze acum pe prevenirea suferinţei şi pe păstrarea confortului fizic şi psihologic al Suveranului. Înalt Preasfinţia Sa Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale a fost la reşedinţa din Elveţia, în mai multe rânduri, şi a dat împărtăşanie Regelui nostru. De asemenea, reprezentanţi ai săi se deplasează frecvent la reşedinţa regală”, susţine Casa Regală.

    Potrivit comunitatului de presă, la reşedinţa Regelui Mihai se află Principesa Moştenitoare Margareta, Principele Radu, iar “prezenţa va continua să fie limitată doar la fiicele Majestăţii Sale şi la Mitropolitul Iosif (sau trimisul său)”.

    “Medicii au transmis faptul că, în actuala stare în care se află Majestatea Sa, Principesa Moştenitoare Margareta poate să se întoarcă în România deocamdată, pentru a-şi relua activităţile publice”, mai transmite Casa Regală.

    Casa Regală a României a anunţat, la începutul lunii, că starea de sănătate a Regelui Mihai s-a înrăutăţit şi că Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat duminică, 5 noiembrie, de urgenţă în Elveţia.