BusinessMagazin

Tag: reforme

  • Prognoza BERD: urmează cinci ani slabi

    La ora actuală, notează BERD în ultimul său raport privind ţările în tranziţie, îngrijorările privind viitorul investiţiilor străine sunt probabil exagerate, însă există raţiuni de ordin fundamental pentru a anticipa o scădere a investiţiilor pe termen lung.

    Aceste raţiuni sunt legate de încetinirea sau chiar anularea unor reforme din Est începând de la jumătatea deceniului trecut, inclusiv în unele dintre noile state membre UE, de efectele politice şi sociale ale crizei financiare, care au dus în percepţia publică la blamarea democraţiei şi a pieţei libere pentru violenţa cu care criza a lovit această regiune, şi de creşterea economică slabă permanentizată începând din 2008.

  • Şeful BERD: Şocurile externe şi tensiunile sociale pot grăbi reformele în fostele ţări comuniste

    Raportul BERD este primul emis de o instituţie creditoare după 1990 care admite că schimbările politice şi economice care au urmat căderii comunismului au stagnat şi că veniturile din regiune ar putea să nu le ajungă niciodată din urmă pe cele ale Europei de Vest.

    “Şocurile externe, alegerile sau perioadele de nemulţumiri populare pot oferi însă ferestre de oportunitate pentru reforme”, afirmă însă Erik Berglof, economistul-şef al BERD, încercând să se arate optimist.

    “Pe parcursul acestor ferestre de oportunitate, reformele politice şi economice instituţionale pot deveni fezabile din punct de vedere politic – mai ales dacă sunt folosite pentru a forma majorităţi dornice să le susţină şi spre a oferi astfel stimulente pentru noi reforme. Şansele ca aceste reforme să reuşească sunt mai mari în societăţile mai puţin polarizate şi unde interesele corupte nu sunt atâte de puternice, dar depind, de asemenea, şi de calitatea conducătorilor şi de sprijinul extern”, notează Berglof.

    În 2013, regiunea ţărilor în tranziţie este aşteptată de BERD să realizeze o creştere a PIB de 2%, cea mai mică rată în ultimii 15 ani (cu excepţia recesiunii din 2009), în timp ce în perioada de boom 2004-2008, PIB regiunii s-a majorat pe ansamblu cu 6,6%.

  • Sfârşitul crizei economice se îndepărtează din nou

    Agenţia Standard&Poor’s nota că şomajul ridicat subminează sprijinul populaţiei pentru noi măsuri de austeritate, iar programul de reforme al guvernului nu reuşeşte să stimuleze competitivitatea. Exporturile Franţei au scăzut cu 1,5% în al treilea trimestru, iar şomajul a ajuns la 11%, cel mai ridicat din ultimii 16 ani.

    “Am avut un trimestru al doilea excelent şi ştiam că al treilea se va încheia aproape cu stagnare, aşa încât repet că vom avea în 2013 o creştere între 0,1% şi 0,2%”, a replicat ministrul de finanţe Pierre Moscovici.

  • China promite reforme decisive, dar statul va păstra un rol puternic în economie

    Reformele ar urma să includă liberalizarea cursului de schimb şi a dobânzilor, relaxarea restricţiilor în domeniul rezidenţei şi măsuri de modernizare a agriculturii, relatează Financial Times.

    Comunicatul emis la sfârşitul reuniunii pare să excludă orice reducere a puterii sectorului de stat, considerat de analişti atât un instrument politic valoros, cât şi o frână pentru creşterea economică.

    Autorităţile chineze urmează să prezinte detalii referitoare la strategia economică în săptămânile următoare.

    Agenţia de presă Xinhua a relatat că piaţa liberă va juca un rol decisiv în alocarea resurselor, dar proprietatea de stat va fi încă dominantă.

    “Obiectivul general este dezvoltarea sistemului socialist cu caracteristici chineze şi continuarea modernizării sistemului de guvernare”, se arată în comunicat.

    Una dintre măsurile concrete este angajamentul pentru un buget de stat transparent şi responsabilizarea puterii administrative faţă de cheltuieli. Schimbarea, dacă va avea loc, ar putea contribui la reducerea disfuncţionalităţilor de pe piaţa terenurilor şi cea a locuinţelor, provocate de încercarea autorităţilor locale de a strânge mai mulţi bani pentru a respecta angajamentele de investiţii.

    Plenara a decis înfiinţarea unui grup intern pentru promovarea reformelor şi un comitet pentru securitatea statului, potrivit Xinhua.

    Comunicatul este plin de retorica specifică Partidului Comunist, dar măsurile detaliate ar putea aduce şi acţiuni concrete.

    Participanţii la reuniune au subliniat că este necesară menţinerea autorităţii Constituţiei, asigurarea independenţei justiţiei, reducerea birocraţiei şi îmbunătăţirea protecţiei drepturilor omului.

    Reformiştii au încercat să dea prioritate Constituţiei în faţa deciziilor arbitrare de partid, efort care a fost denunţat de presa de stat, în ultimele luni.

    Înainte de plenară, sute de petiţionari s-au adunat la Beijing, dar au fost obligaţi să se întoarcă în oraşele de reşedinţă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Speranţele României pentru 2014

    În raportul cuprinzând prognoza de toamnă pentru ţările membre, publicat săptămâna trecută, CE apreciază că motorul principal al creşterii economice se va deplasa la anul de la exporturile nete spre cererea internă (deplasarea pe care majoritatea analiştilor o prevăzuseră anul trecut pentru 2013).

    Investiţiile ar urma să-şi revină, ca urmare a unei mai bune absorbţii a fondurilor UE şi a relansării marilor proiecte de infrastructură, iar cererea internă ar urma să-şi revină ca efect al creşterii ocupării forţei de muncă şi al unei inflaţii moderate. CE notează că majorarea consumului guvernamental va fi însă limitată de continuarea consolidării fiscale.

  • Cum va arăta economia în 2014: austeritate cu asterisc

    FMI a revizuit şi prognoza de creştere pentru 2013, de la 2% la 2,2%, ca urmare a recoltei agricole bune şi a performanţei exporturilor.

    Polonia şi Ungaria estimează pentru la anul creşteri ale PIB de 1,5% şi 0,7%, în timp ce economia Cehiei ar urma să scadă cu 1%.

    Delegaţia FMI a apreciat că, în ciuda eşecului privatizării CFR Marfă, reformele sunt pe un drum bun, evidenţiat de succesul ofertei Romgaz la bursă, de faptul că liberalizarea preţurilor la energie e în grafic, pregătirile pentru reforma sănătăţii sunt în curs, iar administrarea financiară a făcut progrese prin prioritizarea marilor investiţii publice.

    Proiectul de buget pentru anul viitor convenit cu FMI prevede menţinerea blocării angajărilor în sectorul public, deşi permite creşterea cheltuielilor totale cu salariile în funcţie de inflaţie. Bugetul, care va fi aprobat de Guvern la 14 noiembrie, a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 mld. lei şi cheltuieli de 216,4 mld. lei.

    Salariul minim brut va fi majorat la 850 lei în ianuarie şi 900 de lei în iulie, contribuţia la pensiile private obligatorii (pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, iar CAS ar urma să scadă cu 5% de la 1 iulie 2014, conform înţelegerii asumate cu FMI, însă numai dacă Guvernul va identifica până atunci măsuri de compensare fiscală.

  • Manifestaţii în Spania, în cadrul celei de-a treia greve din educaţi

     “Niciun pas înapoi, împotriva reformelor, grevă generală”, strigau liceenii în manifestaţia de la Madrid, unde s-au adunat zeci de mii de persoane în pofida ploii.

    La Barcelona numărul lor era între 30.000, potrivit poliţiei, şi 170.000, potrivit organizatorilor, iar alte câteva mii de persoane defilau în alte aproximativ 50 de oraşe ale ţării.

    Aceasta este a treia grevă generală organizată în acest sector de la preluarea puterii de către Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy, la sfârşitul lui 2011, în cadrul căruia ministru al Educaţiei este Jose Ignacio Wert, căruia sindicatele îi cer demisia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Manifestaţii în Spania, în cadrul celei de-a treia greve din educaţi

     “Niciun pas înapoi, împotriva reformelor, grevă generală”, strigau liceenii în manifestaţia de la Madrid, unde s-au adunat zeci de mii de persoane în pofida ploii.

    La Barcelona numărul lor era între 30.000, potrivit poliţiei, şi 170.000, potrivit organizatorilor, iar alte câteva mii de persoane defilau în alte aproximativ 50 de oraşe ale ţării.

    Aceasta este a treia grevă generală organizată în acest sector de la preluarea puterii de către Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy, la sfârşitul lui 2011, în cadrul căruia ministru al Educaţiei este Jose Ignacio Wert, căruia sindicatele îi cer demisia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costul economic al ciondănelii politice la români

    Alianţa de guvernământ nu face faţă bine primului ei şoc – protestele contra proiectului minier Roşia Montană, care au provocat în tabăra aliaţilor liberali cereri de demisie a premierului. Deşi prim-ministrul a aprobat proiectul doar pentru a-l trimite în Parlament spre a fi respins, iar o criză de guvern a fost evitată, o astfel de fragilitate a coaliţiei indică instabilitate.

    “Totuşi, ţinând cont că nu este în curs nicio reformă structurală reală, impactul pe piaţă al unei implozii a coaliţiei s-ar putea dovedi mai slab şi mai scurt decât evenimentele din vara trecută”, conchide prezentarea ING.

    FMI notează, de asemenea, în raportul de ţară publicat la 4 octombrie că, după ce România a ieşit din procedura de deficit excesiv a UE, “presiunile în favoarea unor măsuri populiste sunt în creştere şi de natură să erodeze efectul reformelor anterioare sau să creeze noi riscuri, ca de pildă iniţierea unor parteneriate public-privat fără capacitatea corectă de evaluare a riscurilor”.

    Guvernul trebuie să reziste acestor presiuni, arată FMI. “În plus, trebuie depăşite conflictele interne care au subminat reformele instituţionale, de pildă în zona planificării investiţiilor”. Sunt necesare eforturi hotărâte pentru ameliorarea absorbţiei fondurilor UE şi reforme instituţionale menite să rezolve definitiv problema arieratelor, adaugă FMI.
     

  • Nemat Shafik, FMI: România trebuie să continue liberalizarea preţurilor la energie

    “Dereglementarea treptată a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, trebuie să continue. De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a promova reformele îndelung amânate în aria întreprinderilor de stat, incluzând aici îmbunătăţirea guvernanţei acestora şi extinderea implicării sectorului privat”, a spus Shafik.

    Reprezentanta FMI recomandă, de asemenea, reducerea arieratelor, ierarhizarea investiţiilor publice, creşterea absorbţiei fondurilor europene, lărgirea bazei de impozitare, întărirea administraţiei fiscale şi reforma sistemului de asistenţă medicală.

    Ea a apreciat bilanţul autorităţilor române din 2009 până acum, respectiv faptul că România şi-a redus deficitul bugetar şi cel al balanţei de plăţi şi că a început reformele în diverse domenii. “Totuşi, PIB real nu a revenit la nivelurile dinainte de criză, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la volatilitatea fluxurilor de capital, iar programul de reforme nu este încheiat”, afirmă Nemat Shafik.

    Din punctul de vedere al FMI, sistemul bancar este bine caputalizat, dezintermedierea bancară este sub control, iar politica monetară şi fiscală este corectă. “Totuşi, creditele neperformante continuă să crească, iar ameliorarea bilanţurilor băncilor trebuie accelerată. Modificarea legislaţiei insolvenţei şi adoptarea legislaţiei privind obligaţiunile ipotecare vor fi paşi importanţi în această direcţie.”

    Consiliul director al FMI a aprobat, vineri, noul acord stand-by de tip preventiv cu România, în valoare de cca 1,98 mld. euro, cu o durată de doi ani. Autorităţile române au cerut, de asemenea, asistenţă preventivă de la UE în valoare de 2 mld. euro.

    Acesta este al treilea acord stand-by cu FMI şi UE încheiat de România de la începutul crizei. Primul a fost cel din 2009, în valoare de aproape 13 mld. euro, urmat de cel din 2011, în valoare de 5 mld. euro. Al doilea acord, ca şi cel actual, a fost un aranjament de tip preventiv, fără tragerea fondurilor de către România. Toate acordurile cu FMI sunt destinate susţinerii balanţei de plăţi, aşadar nu sunt împrumuturi de uz curent pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru investiţii.