BusinessMagazin

Tag: record

  • BET atinge un nou maxim istoric pentru a treia zi la rând, marcând opt recorduri în zece sesiuni. Aprecieri pe Hidroelectrica (2,7%), BRD (2,1%) şi TTS (1,8%). Bursa, plus 10% anul acesta

    Joi, 28 martie 2024, indicele de referinţă BET s-a apreciat cu 0,59% la 16.929 puncte, un nou maxim istoric, al treilea la rând şi al optulea în ultimele zece şedinţe de tranzacţionare la Bursă, reiese din datele BVB.

    Principalele creşteri au fost înregistrare de Hidroelectrica (2,7%), BRD SocGen (2,1%), Transport Trade Services (1,8%), Electrica (1%), operatorul BVB (0,9%) şi Transgaz (0,9%). Scăderi au consemnat Transelectrica (-2,7%) şi Nuclearelectrica (-1,1%).

    Rulajul de la BVB a ajuns joi la 91,55 milioane de lei, sub media zilnică de anul acesta de 104 milioane de lei. Cele mai lichide acţiuni au fost Hidroelectrica (34 de milioane de lei), Banca Transilvania (10,3 milioane) şi Romgaz (7,6 milioane).

    BET a început săptămâna cu un declin de 0,3% luni, urcând cu 0,47% marţi şi 0,3% miercuri. De la început de an, benchmark-ul afişează un avans de 10,1%. Dacă luăm în calcul dividendele atribuite investitorilor, Bursa locală a crescut cu 10,65% prin prisma BET-TR.

    Prin comparaţie, indicele paneuropean are 10,8%, DAX are 10,3% la Frankfurt, iar CAC 40 are 9% la Paris.  În estul continentului, indicele polonez WIG20 a crescut cu 5,6%, în timp ce BUX de la Budapesta a urcat cu 8%. Pe Wall Street, S&P 500 şi Nasdaq Composite sunt pe plus cu 10,8%, respectiv 11% în 2024, conform MarketWatch.

     

  • Nou maxim istoric la Bursă în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii. BET creşte cu 0,6%, impulsionat de One United Properties (2%), OMV Petrom (1,5%) şi Hidroelectrica (1,4%)

    Cu 0,62% s-a apreciat benchmark-ul BET luni, 18 martie la un nivel record de 16.347,3 puncte, Bursa de Valori Bucureşti depăşind astfel cel mai recent maxim, înregistrat pe 8 martie, respectiv 16.298,6 puncte. BET afişează un avans de 6,4% în 2024, conform datelor agregate de ZF de la BVB.

    Doar BETAeRO a încheiat în teritoriu negativ (-0,29%). În rest, creşterile au ajuns la 0,62% pe BET-FI, indicele fondurilor de investiţii alternative (fostele SIF-uri) şi al Fondului Proprietatea, 0,64,X% pentru ROTX, indice dezvoltat de BVB în colaborare cu Bursa de la Viena, şi 0,81% în cazul indicelui companiilor din energie şi utilităţi BET-NG.

    Analizând structura indicelui de referinţă, cele mai mari creşteri au fost afişate astăzi de One United Properties (2%), OMV Petrom (1,5%), Hidroelectrica (1,4%), BRD SocGen (1,3%) Aquila Part Prod (1,3%) şi Purcari Wineries (1,2%). Scăderi au înregistrat Transport Trade Services (-2,6%), Nuclearelectrica (-1,1%), TeraPlast (-0,7%) şi Electrica (-0,2%).

    Valoarea tranzacţiilor realizate cu toate instrumentele financiare – de la acţiuni la obligaţiuni şi certificate – a însumat 55,6 milioane de lei, faţă de o medie zilnică de 106,7 milioane anul acesta.

     

  • Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Bitcoin sparge toate recordurile: Criptomoneda a atins pragul de 72.881 de dolari pentru prima oară în istorie, pe măsură ce investitorii în crypto prind din nou curaj şi scot banii de la saltea

    Raliul Bitcoin continuă, criptomoneda înregistrând creşteri record, pe fondul miliardelor de dolari pe care investitorii îi pariază pe lumea cripto, scrie Bloomberg.

    Bitcoin a atins luni un maxim istoric de 72.881 de dolari per token, iar marţi se tranzacţiona la Londra pentru 72.220 de dolari. Săptămâna trecută, un flux de 2,7 miliarde de dolari au fost investiţi în criptomonede, cea mai mare parte din sumă mergând către principala monedă digitală din lume.

    Atât Bitcoin cât şi alte monede mai mici au bifat o creştere de 70% în 2024, iar analiştii spun că atingerea unui prag de 80.000 de dolari nu e departe.

    Raliul Bitcoin creează aproximativ 1.500 de noi milionari zilnic, potrivit firmei de analiză cripto Kaiko Research, deşi natura datelor blockchain înseamnă că este dificil de determinat care dintre aceste portofele sunt deţinute de persoane fizice şi care de companii. Cu toate acestea, ritmul este mai mic decât în 2021, când investiţiile în cripto creau 4.000 de milionari pe zi.

    În aprilie, Bitcoin trece printr-un eveniment cunoscut sub numele de halving, care, după cum sugerează şi numele, înseamnă reducerea la jumătate oferta de noi Bitcoin. Cererea din partea ETF-urilor, oferta limitată şi aşteptările privind o politică monetară mai relaxată alimentează o stare de spirit optimistă în cripto – ceea ce îi determină pe investitori să lase deoparte amintirile legate de perioada din 2022, când piaţa îngheţase şi nimeni nu îşi mai asuma riscuri atât de mari.

  • Bitcoin creşte din nou şi se îndreaptă spre un nou record

    Bitcoin a crescut din nou miercuri, în schimburi volatile, în timp ce etherul a urcat cu aproape 10%. Mania criptografică a continuat să cuprindă comunitatea investiţională, scrie Reuters.

    Bitcoin a crescut cu până la 6,8%, până la un maxim al sesiunii de 67.645 de dolari, după ce marţi a scăzut cu 6% de la un record anterior de peste 69.000 de dolari. Ultima dată a fost în creştere cu 5,7%, la 66.896 de dolari.

    Ether , între timp, a urcat cu 9,8% până la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2022. Ultima dată a fost în creştere cu 8,6% la 3.827 dolari.

    Bitcoin a crescut deja cu 55% în acest an până acum, alimentat de investitorii care au vărsat bani în produse cripto tranzacţionate la vedere în SUA şi de perspectiva că ratele dobânzilor la nivel mondial ar putea scădea.

    Miliarde de dolari au intrat în ETF-uri în ultimele săptămâni, iar piaţa primeşte un sprijin suplimentar de la o perspectivă care include o actualizare a ethereum şi „înjumătăţirea” bitcoin.

  • Piaţa chiriilor din Londra îşi revine la normal: După un an de oferte reduse şi de creşteri record ale chiriilor, majorările preţurilor au început să scadă treptat

    Piaţa londoneză a chiriilor a început să se „normalizeze” după un an de ofertă redusă şi de creşteri recente record ale chiriilor, potrivit Foxtons, cu mai puţini potenţiali chiriaşi care urmăresc fiecare anunţ, raportează Financial Times.

    Agentul imobiliar axat pe Londra a declarat că a văzut mai multe proprietăţi ieşite pe piaţă, cu mai puţini solicitanţi pentru fiecare anunţ, şi se aşteaptă ca majorările de chirii să încetinească în acest an – chiriile crescând mai lent faţă de actualele maxime istorice.

    Veniturile din închirieri, care au crescut cu 16% anul trecut, au ajutat Foxtons să compenseze o scădere de 14% a veniturilor din vânzarea de locuinţe. Compania şi-a majorat veniturile totale cu 5%, la 147 milioane de lire sterline, profitul operaţional fiind ajustat cu 2%, la 14 milioane de lire sterline.

  • LeBron James, primul jucător din NBA care depăşeşte pragul de 40.000 de puncte

    Jucătorul de 39 de ani a marcat 26 de puncte sâmbătă în meciul cu Denver Nuggets.

    El a descris performanţa ca fiind „dulce-amăruie”, după ce echipa sa, Los Angeles Lakers, a pierdut cu 124-114 în faţa campioanei en-titre a NBA.

    James a devenit cel mai mare marcator al NBA din toate timpurile în februarie 2023, depăşind recordul de lungă durată al lui Kareem Abdul-Jabbar de 38.387 de puncte.

  • Producţie record de maşini la Dacia şi Ford în ianuarie

    Conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie 2024, producţia uzinelor Ford Otosan şi Dacia a urcat cu 26% faţă de ianuarie 2023, la 48.728 de maşini. Dintre acestea, 32.354 au fost produse la Mioveni, în creştere cu 23%, şi 16.374 la Craiova, în creştere cu 34%.

    În ultimii cinci ani, industria auto a fost lovită an de an de pandemie, criza materiilor prime şi a componentelor electronice, de războiul din Ucraina şi chiar de fenomene meteo extreme, care au lovit unele ţări vest-europene.

    La Dacia, ultima oară când producţia a fost peste acest nivel era ianuarie 2019, când volumele ajungeau la 32.807 unităţi, în creştere cu 14% faţă de 2018. Anul 2019 era primul an complet pentru Duster II lansat în UK şi produs în România. Generaţia anterioară pentru UK era produsă în India.

    La Craiova Ford Otosan a demarat la finalul anului trecut producţia noilor Transit şi Tourneo Courier, iar la începutul acestei luni a fost prezentat noul Puma facelift, iar la Mioveni Dacia se pregăteşte de noul Duster III.

  • Început-record pentru producţia auto în ianuarie: Dacia a produs maximul ultimilor 5 ani, producţia Ford Otosan a urcat cu 33%

    Producţia de automobile a revenit în ianuarie la valorile de dinainte de pandemie, pentru prima dată în ultmii cinci ani, conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    În ianuarie 2024 producţia uzinelor Ford Otosan şi Dacia a urcat cu 26% faţă de ianuarie 2023 la 48.728 de maşini faţă de ianuarie 2023. Dintre acestea, 32.354 au fost produse la Mioveni, în creştere cu 23%, lar 16.374 de unităţi la Craiova, în creştere cu 34%.

    La Dacia ultima oară când producţia a fost peste acest nivel, era ianuarie 2019, când vo­lumele ajungeau la 32.807 uni­tăţi, în creştere cu 14% faţă de 2018. 2019 era primul an complet pentru Duster II lansat în UK şi produs în România. Generaţia anterioară pentru UK era produsă în India.

    La Craiova Ford Otosan a demarat la finalul anului trecut pro­ducţia noilor Transit şi Tourneo Courier, iar la înce­putul acestei luni a fost pre­zentat noul Puma facelift, iar la Mioveni Dacia se pregăteşte de noul Duster III.

    Cifra de afaceri a sectorului auto în România continuă să creas­că, pe măsură ce în piaţa eu­ro­peană a revenit cererea pentru maşini, iar uzinele auto, dar şi marii producători de com­po­nente nu s-au mai lovit în 2023 la fel de puternic precum în 2022 de lipsa componentelor elec­tronice. „În 2023 ACAROM estimează estimăm o uşoară creştere a cifrei de afaceri a sectorului auto în România. primele date indică un nivel de 32-33 mld. Euro.

    Din total business auto, Dacia şi Ford reprezintă de obicei un sfert din total, adică în jur de 8 mld. euro, iar „grosul“ este reprezentat de marii pro­ducători de com­ponente auto.

    Din primele 20 de fabrici din România, 13 sunt legate de in­dustria auto, de la producţia de autovehicule (Dacia şi Ford) la componente electrice şi elec­tro­nice (Continental, Hella) şi până la fabricarea de anve­lope (Con­tinental, Michelin şi Pirelli).

    Sectorul auto din România, un business anual de peste 30 de miliarde de euro, care reprezintă o treime din exporturile economiei locale şi 13% din Produsul Intern Brut şi care are în total peste 260.000 de angajaţi, se declară şocat de noile măsuri bugetar-fiscale care vizează programele Rabla şi Rabla Plus, anunţate în proiectul de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor în data de 13 decembrie 2023, iar primele reacţii au venit pe 14 decembrie.

    ZF a scris încă din 2 februarie 2023 despre intenţia coaliţiei de a introduce taxa de 1% cifră de afaceri, cu aproape 11 luni înainte ca asociaţiile din industria auto să reacţioneze la planurile guvernanţilor.

    Miza propunerii de a introduce o taxă de 1% din cifra de afaceri pentru companiile mari este 3,5 miliarde lei de la 260 de companii.

    Adrian Sandu declara înainte de anunţul cu privire la bugetul pe 2024 că România trebuie să rămână o ţară stabilă din punctul de vedere al regimului fiscal tocmai pentru a rămâne atractivă în ochii investiorilor.

    Dincolo de presiunea pe investiţii, a existat şi cea legată de lipsa angajaţilor.

     

     

  • Criza energetică din Europa ar putea lua sfârşit: Preţul gazului european a coborât la cel scăzut nivel din ultimii trei ani

    Preţul gazului european a scăzut la un nivel minim record comparativ cu perioada generată de războiul din Ucraina, oferind speranţa că o criză energetică care a cuprins regiunea în ultimii trei ani ar putea lua sfârşit, raportează Financial Times.

    Importurile puternice de gaze naturale lichefiate, vremea caldă şi reducerea cererii ca urmare a preţurilor ridicate din ultimii ani au contribuit la menţinerea gazului stocat în depozitele subterane ale UE la niveluri istorice ridicate în această iarnă, punând presiune asupra preţurilor.

    Vineri, preţul de referinţă la nivel european, Title Transfer Facility (TTF), a coborât până la 22,53 euro pe megawatt oră, cel mai scăzut nivel din mai 2021, fiind pe cale să înregistreze a treia scădere săptămânală consecutivă.

    Criza energetică a Europei a început în 2021, când regiunea a ieşit dintr-o iarnă rece prelungită, cu niveluri scăzute de stocare a gazelor naturale. Îngrijorările legate de aprovizionarea redusă au fost exacerbate când Rusia a început să trimită mai puţin gaz în Europa, comercianţii speculând la acea vreme că aceasta a fost o tactică de presiune asupra guvernelor europene, inclusiv asupra Germaniei, pentru a aproba punerea în funcţiune a foarte controversatului gazoduct Nord Stream 2.

    Preţurile europene la gaze au atins un vârf în vara anului 2022, ajungând la un moment dat la peste 300 EUR/MWh, în condiţiile în care Rusia şi-a redus şi mai mult livrările în regiune în urma invaziei sale în Ucraina. 

    De atunci, eforturile concertate ale naţiunilor din UE de a reduce cererea, precum şi importurile puternice de GNL din ţări precum SUA şi iernile calde consecutive au contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare cu gaze a Europei.

    Gazul rusesc livrat prin conducte, care reprezenta 40% din aprovizionarea UE înainte de invazie, a scăzut la 8%, potrivit Comisiei Europene.

    Miercuri, instalaţiile de depozitare a gazelor din UE erau pline în proporţie de peste 64%, un nivel record pentru această perioadă a anului, potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, un organism industrial.