Desemnarea unui nou premier va dura câteva săptămâni, iar primele alegeri vor avea loc după cel mult opt luni, conform estimărilor Consiliului de Tranziţie. Până atunci, Jalil a anunţat că baza viitoarei legislaţii a ţării va fi legea islamică Sharia, care autorizează poligamia şi interzice practicarea dobânzilor la credite, constituind astfel baza de funcţionare a băncilor islamice. Ca bonus, va fi anulată din start dobânda la creditele personale mai mici de 7.500 de dolari deja contractate de libieni.
Conform Pentagonului, războiul de detronare a lui Muammar Gaddafi i-a costat pe contribuabilii americani 1,1 miliarde de dolari, sumă calculată până în luna septembrie. Suma nici nu include cheltuielile Departamentului de Stat, ale CIA şi ale altor agenţii implicate.
Cât priveşte celelalte ţări implicate în conflict, NATO nu contabilizează separat contribuţa ţărilor participante la război, însă un purtător de cuvânt al organizaţiei a declarat că fondurile folosite dintr-un fond comun al NATO pentru operaţiunile din Libia au ajuns la 7,4 milioane de dolari pe lună pentru capacităţile de război electronic şi 1,1 milioane de dolari pe lună pentru coordonare şi personalul de comandă.
Dictatorul libian Muammar Gaddafi a fost capturat joi în oraşul natal Sirt, rănit fiind la ambele picioare şi la cap. Lovit şi împuşcat de rebeli imediat după capturare, fostul lider libian ar fi murit în ambulanţă, în drum spre spitalul din Misrata, iar cadavrul lui a fost depus la morga spitalului. Potrivit CNN, ultimele sale cuvinte, rostite în ambulanţă, ar fi fost întrebări adresate rebelilor – “Cine sunteţi? Ce se întâmplă?”.
“Putem anunţa că Muammar Gaddafi a fost ucis de forţele revoluţionare”, a declarat Abdel Majid Ghoga, un comandant al Consiliului Naţional de Tranziţie, citat de CNN.
Gaddafi a fost arestat de rebeli în acelaşi timp cu fiul său, Moutassim, cu Mansour Daou, şeful serviciilor de securitate internă, şi Abdallah Senoussi, şeful serviciilor de informaţii libiene. De asemenea, în timpul capturării lui Gaddafi a fost omorât ministrul apărării, Abu Bakr Jader Younes.
În cursul serii, agenţiile de presă au anunţat că la scurt timp după moartea lui Gaddafi au fost ucişi atât Moutassim, cât şi celălalt fiu al său, Seif al-Islam, despre care iniţial se anunţase că a reuşit să fugă din Sirt, oraş căzut în mâinile rebelilor.
Dispariţia lui Gaddafi pune capăt unui regim de 42 de ani în care colonelul a condus Libia. Vestea că dictatorul a căzut a fost întâmpinată cu bucurie în capitala Tripoli, unde mulţimi de oameni s-au strâns în pieţe spre a sărbători sfârşitul dictaturii.
În paralel însă, operaţiunile militare contra regimului lui Gaddafi continuă, mai cu seamă cu cât dictatorul a ieşit cu o declaraţie conform căreia exclude orice capitulare şi face apel la rezistenţă din partea susţinătorilor săi.
Cei 15 miliarde de dolari reprezintă de fapt active libiene îngheţate de ţările occidentale care participă la sancţiunile contra regimului Gaddafi şi o parte din activele totale, estimate la 50 de miliarde de dolari, pe care vesticii îl acuză pe acesta că le-a deturnat de la poporul libian.
De partea sa, SUA au insistat însă ca noua putere din Libia să combată extremismul, având în vedere suspiciunile ce planează asupra unora dintre liderii rebelilor, consideraţi apropiaţi de mişcarea Al-Qaida.
Indicele FTSEurofirst 300 a urcat cu 0,8% până la ora 8:11 GMT (11:11 ora României), după ce a deschis în scădere cu până la 1%. Indicele sectorului petrolului şi gazelor naturale a avansat cu 1,9%. Acţiunile grupului italian Eni, cea mai mare companie petrolieră străină din Libia, s-au apreciat cu 4,9% după ce rebelii libieni au intrat în capitala Tripoli.
Pentru a nu isi pune viata in pericol, cetatenii romani care se
afla pe teritoriul Republicii Yemen sunt sfatuiti sa evite zonele
publice, indeosebi cele unde au loc demonstratii de strada.
Cetatenii romani care se mai afla inca pe teritoriul yemenit sau
rudele acestora din Romania sunt sfatuiti sa se adreseze Directiei
Relatii Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si sa
isi anunte prezenta in regiune, comunicand coordonatele personale
pentru a putea fi contactati.
In acest sens, in cadrul Directiei Relatii Consulare a fost activat
Grupul de asistenta consulara de urgenta, pregatit sa acorde
sprijin tuturor cetatenilor romani care fac o solicitare de ajutor,
la telefon +40213196870, fax: +40213196869 sau e-mail
drco@mae.ro.
Intrucat Romania nu are o misiune diplomatica la Sanaa, cetatenii
romani care au nevoie de asistenta consulara de urgenta o pot
solicita oricarui stat din Uniunea Europeana a carui ambasada este
functionala in Yemen.
La Directia Relatii Consulare din cadrul MAE si-au inregistrat
prezenta pe teritoriul Republicii Yemen 52 de cetateni romani,
dintre care 13 au parasit deja teritoriul yemenit. Pentru a putea
acorda o asistenta consulara calificata, MAE incurajeaza cetatenii
romani care se mai afla in Yemen sa se inregistreze neintarziat,
comunicand coordonatele la Directia Relatii Consulare.
MAE “atrage atentia cetatenilor romani care ignora avertismentele
MAE si se deplaseaza in zone de risc ca o fac pe propria raspundere
si vor suporta consecintele unor astfel de calatorii, avand in
vedere ca posibilitatile de interventie ale misiunilor diplomatice
si oficiilor consulare in astfel de zone sunt reduse”.
Anuntul MAE intervine dupa ce Departamentul american de Stat a retras o parte din personalul diplomatic de
la Sanaa, in conditiile in care in Yemen au loc confruntari
violente intre fortele loiale presedintelui actual, Ali Abdallah
Saleh, si membri de trib inarmati, soldate cu zeci de morti si de
raniti.
Saleh, aflat la putere de aproape 33 de ani si considerat un aliat
important al Washingtonului in lupta impotriva Al-Qaida, instalata
puternic in Yemen, a refuzat la 29 iunie sa semneze un plan de
iesire din criza propus de monarhiile arabe din Golful Persic.
Acest plan prevede formarea de catre opozanti a unui guvern de
reconciliere si demisia cel tarziu intr-o luna a lui Saleh, in
schimbul garantarii imunitatii pentru el si rudele sale, toate
acestea urmand sa se incheie cu alegeri prezidentiale organizate in
decurs de 60 de zile.
Presedintele american Barack Obama i-a cerut lui Saleh, fara
succes, sa demisioneze.
Confruntarile au escaladat incepand de vineri, cand fortele loiale
lui Saleh au bombardat casa unuia dintre liderii tribali opozanti,
un politician si om de afaceri influent din familia Ahmar. Ca
riposta, complexul rezidential al lui Saleh a fost bombardat si a
fost lovita inclusiv moscheea unde se ruga Saleh, incident soldat
cu moartea unor membri ai grupului presedintelui si a imamului
moscheii. O parte dintre demnitarii regimului Saleh s-au refugiat
deja in Arabia Saudita. Ulterior, Saleh a plecat si el in Arabia
Saudita, sub motivul oficial ca trebuie sa primeasca ingrijiri
medicale in urma ranilor suferite din cauza bombardamentului.
In opinia lui Frattini, actiunea coalitiei internationale in
perioada urmatoare trebuie sa fie o combinatie de factori, cu o
actiune politica care sa arate unitatea internationala in favoarea
unui proces politic fara Muammar Gaddafi si consolidarea
sanctiunilor economice.
Liderii rebelilor libieni au declarat sambata ca Italia a
acceptat sa le furnizeze “foarte curand” armament in lupta contra
lui Gaddafi. Daca informatia se confirma, scrie AFP, ar fi pentru
prima data cand o tara europeana furnizeaza arme unor forte rebele
in lupta cu guvernul libian, de la declansarea revoltelor, la
jumatatea lui februarie.
Oficiali ai Ministerului de Externe de la Roma au anuntat ca
Italia a acceptat sa trimita catre rebeli “materiale de
autoaparare” ca urmare a acordurilor incheiate luna trecuta la Doha
in cadrul rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, care
autorizeaza folosirea oricaror mijloace pentru apararea civililor
din Libia. Inarmarea rebelilor in cadrul rezolutiei 1973 este
sustinuta si de secretarul american de stat Hillary Clinton si de
premierul britanic David Cameron.
Oficialii libieni i-au dus pe jurnalistii Reuters la casa lovita
de bombe a fiului lui Gaddafi, Saif Al-Arab (a nu se confunda cu
Saif Al-Islam, al doilea fiu din cei sase ai presedintelui libian).
Acoperisul casei a fost distrus, peretii partial distrusi, iar
cladirea pare lovita de cel putin trei rachete.
Dupa relatarile oficiale, Muammar Gaddafi si sotia sa s-ar fi
aflat sambata in casa lui Saif cand aceasta a fost lovita de o
racheta lansata de un avion NATO. Spre deosebire de tanarul Gaddafi
si de cei trei copii ai sai, Muammar Gaddafi si sotia lui ar fi
scapat insa teferi. “A fost o operatiune directa de asasinare a
presedintelui tarii. Asta e legea junglei”, a declarat Mussa
Ibrahim, un purtator de cuvant al guvernului.
Stirea este de natura sa alimenteze criticile tot mai raspandite la
adresa NATO, acuzat ca depaseste limitele de actiune fixate de
rezolutia Consiliului de Securitate al ONU, care autoriza Alianta
Nord-Atlantica sa-i protejeze pe civili, nu sa-i ucida.
Postul TV Al-Jazeera a transmis insa ca exista dubii asupra
veridicitatii stirii, care ar putea fi foar un zvon menit sa
contribuie la razboiul psihologic din jurul lui Gaddafi, mai ales
ca nu a aparut confirmarea oficiala de la NATO ca Saif Al-Arab
Gaddafi ar fi fost ucis.
Charles Bouchard, comandantul misiunii NATO, a declarat ca
rachetele aliate nu l-au vizat pe liderul libian si a declarat cele
patru decese drept “neconfirmate”. O sursa a Aliantei a declarat
pentru New York Times ca oficialii NATO nu stiau ca Gaddafi sau
membrii familiei lui se aflau in casa atunci cand au ordonat
lansarea bombardamentului.
Momentul nu e dintre cele mai prielnice pentru fortele
anti-Gaddafi, tinand cont de lipsa lor de coordonare. Misiunea NATO
a fost violent criticata in ultimele zile, dupa ce un raid aerian
aliat a ucis din greseala mai multi militanti rebeli, ceea ce i-a
infuriat pe localnici, care au protestat la Benghazi, unii acuzand
fortele internationale ca au atacat intentionat, mai ales ca
scuzele pentru uciderea rebelilor au lipsit. Furia localnicilor a
fost alimentata de faptul ca Generalul Abdul Fattah Younes, seful
rebelilor, a declarat ca fortele coalitiei fusesera avertizate ca
un convoi al rebelilor se deplaseaza in apropiere de orasul Brega,
inainte ca raidul aerian sa aiba loc.
La inceputul lunii, un alt raid aerian NATO s-a soldat cu
moartea a noua combatanti ai opozitiei libiene si a patru civili.
Pilotul a fost indus in eroare de faptul ca unul dintre insurgenti
deschisese focul in aer de bucurie.
Regimul libian se confrunta de la 15 februarie cu o revolta
populara care s-a transformat in razboi civil intre insurgenti si
fortele loiale regimului. O coalitie internationala a lansat la 19
martie raiduri aeriene in Libia, pentru a proteja civilii, insa
comanda operatiunilor a fost preluata la 31 martie de NATO.