Tag: rachete

  • Elon Musk vrea un nou record cu rachete reutilizabile. Una costă 50 milioane de dolari

    Elon Musk vrea să-şi bată propriul record şi să refolosească racheta Falcon pentru a şasea oară.

    Dacă va reuşi să o recupereze şi de data aceasta, va fi încă un record pentru SpaceX.

    Refolosirea rachetei scade costurile fiecărei lansări cu 6 milioane de dolari, iar Elon Musk visează la ziua când o lansare va costa cam cât o maşină Tesla.

    „E cea mai ieftină rachetă din lume, dar chiar şi aşa costă 50-60 de milioane de dolari. Combustibilul şi oxigenul costă doar 200.000 de dolari. Aşa că dacă refolosim racheta de, să zicem, 1.000 de ori, asta ar coborî preţul unei lansări la 50.000 de dolari”, a spus Musk.

     

  • Primele reacţii ale miliardarului Elon Musk după lansarea rachetei sale în spaţiu: „M-am prăbuşit şi am dormit cel mai mult din ultimul an”

    Elon Musk a avut dificultăţi în a exprima ceea ce simte faţă de realizarea SpaceX, compania pe care a fondat-o în 2002, de a lansa primii oameni pe orbita Pământului. Este pentru prima dată în istorie când o rachetă comercială transportă oameni în spaţiu şi pentru prima dată când Statele Unite au făcut acest lucru după încheierea programului Space Shuttle din urmă cu mai mulţi ani.

    „Sunt depăşit de emoţii în această zi. Este destul de greu să vorbesc, sincer”, a spus Musk reporterilor într-o discuţie telefonică după lansarea rachetei Crew Dragon, potrivit Business Insider. „Mi-am petrecut 18 ani lucrând la realizarea acestui scop, aşadar este greu de crezut că s-a întâmplat.”

    „Este puţin greu de procesat. Cred că în acest punct nu mi-am analizat încă emoţiile”, a mai spus Musk. „Acesta este primul pas dintr-o călătorie înspre crearea unei civilizaţii pe Marte, după care viaţa va deveni multiplanetară, vom avea o bază pe lună şi ne vom extinde dincolo de Pământ.”

    Anterior, el mai declarase: „Miercuri, la prima numărătoare inversă, adrenalina mea urcase la 100%, iar după ce lansarea a fost anulată, a coborât la 0%. Practic m-am prăbuşit şi am dormit pentru cea mai lungă perioadă de timp din ultimul an.”
    Pregătirea pentru cea de-a doua lansare a fost una diferită: „În mod ciudat, am simţit cumva că soarta ne era prielnică şi nu am mai avut emoţii. Am simţit că vor merge lucrurile”, a declarat el jurnaliştilor.

    Totuşi, el este în continuare precaut: „Întoarcerea cosmonauţilor este mai periculoasă din anumite puncte de vedere decât urcarea, aşadar nu vrem să ne declarăm încă victorioşi”, a spus Musk.

  • O afacere altfel făcută de trei tineri români în Londra prin care se schimbă modul în care oamenii fac sport

    Pasiunea pentru sporturile cu rachete, domiciliul la Londra şi atracţia pentru antreprenoriat i-au unit pe patru tineri români în proiectul RacketPal. Până acum, peste 10.000 de utilizatori folosesc platforma prin care să-şi găsească un partener de sport. Ce urmează?

    „Vrem să creăm cea mai mare comunitate de sport din lume şi să oferim o experienţă sportivă completă, la îndemâna oricui, oricând şi oriunde”, descriu obiectivele de viitor pentru platforma RacketPal Robert Rizea (CEO) şi Bogdan Demeny (CTO), doi profesionişti români din Londra care împărtăşesc pasiunea pentru sporturile cu racheta. RacketPal este o aplicaţie mobilă care oferă jucătorilor amatori de sporturi cu racheta (tenis, squash, badminton, tenis de masă şi padel) oportunitatea de a-şi găsi parteneri de joc în funcţie de nivelul de abilitate, locaţie şi disponibilitate.

    Lansată în vara lui 2019, aplicaţia a adunat deja peste 10.000 de londonezi dornici să-şi găsească partenerul de joc potrivit. Potrivit antreprenorilor, jucătorii din comunitatea RacketPal au schimbat peste 30.000 de mesaje până acum, organizând mai mult de 5.000 de meciuri. Investiţia în aplicaţie a ajuns până acum la 35.000 de lire sterline, exclusiv din resursele fondatorilor. Ei spun însă că în prezent sunt aproape de a închide prima rundă de angel investment, unde îşi doresc să strângă 150.000 de lire sterline, fonduri care vor fi folosite exclusiv pentru mărirea echipei, îmbunătăţirea produsului şi marketing. În ceea ce priveşte amortizarea investiţiilor, reprezentanţii platformei spun: „Dacă totul va decurge conform planului, prima rundă de investiţii poate fi amortizată în următoarele 12-18 luni (din momentul realizării investiţiei)”.

    Pe termen scurt, RacketPal va oferi utilizatorilor săi opţiunea de a rezerva terenuri de joc, precum şi posibilitatea de a găsi antrenorul potrivit. De altfel, precizează reprezentanţii companiei, aceste două iniţiative vor fi şi cele care îi vor ajuta să monetizeze produsul lor. „Modelul este oarecum asemănător unor companii precum Uber sau Glovo, aduc într-un sigur loc consumatorii şi prestatorii de servicii – modelul marketplace”, explică ei. De asemenea, un alt obiectiv al lor este de a atrage parteneri organizaţionali (cluburi, federaţii etc.) şi comerciali (producători de echipament sportiv, prestatori de servicii pentru sportivi etc.) puternici ce vor permite crearea unui spaţiu virtual unic, unde întreaga lume a sportului preferat va fi în buzunarul utilizatorilor globali, la un singur clic distanţă.

    Ideea lansării unei astfel de aplicaţii a pornit de la o pasiune comună a celor doi fondatori ai acesteia. Robert Rizea este multiplu campion naţional la tenis, fost număr 1 în România la diverse categorii de vârstă, având şi o prezenţă notabilă în top 10 european. A câştigat peste 100 de turnee şi a primit chiar bursă completă pentru studiu şi sport în Statele Unite ale Americii, la Mercyhurst University în Pennsylvania. În timpul universităţii şi-a dezvoltat pasiunea pentru business şi marketing, ceea ce l-a determinat să urmeze un masterat în marketing management la London Business School. Palmaresul de sportiv este comfpletat cu munca, în paralel, în corporaţii şi start-up-uri: a acumulat peste şase ani de experienţă în companii precum Adecco, Millward Brown sau Bark.com. Pentru Robert Rizea, RacketPal a devenit astfel îmbinarea perfectă a celor două mari pasiuni ale sale: antreprenoriatul şi sportul, în prezent fiind responsabil de partea strategică şi comercială a companiei.

    Bogdan Demeny este pasionatul de tehnologie din acest proiect, el fiind responsabil mai ales de aspectele tehnice ale platformei, asigurându-se de buna funcţionare a acesteia. A absolvit cu nota 10 Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. Pasiunea sa pentru tehnologie a fost evidentă însă chiar mai devreme de atât: în clasa a VI-a a construit primul website, iar apoi a continuat să dezvolte website-uri şi aplicaţii mobile pentru prieteni şi apropiaţi. În 2015 s-a mutat la Londra, unde a început să lucreze ca inginer software în sectoarele financiar, comerţ online, fashion, prop-tech, online gaming şi al resurselor naturale. Astfel, în CV-ul său se numără companii precum RSA Insurance Group sau Total Gas and Power.

    El povesteşte că s-a simţit mereu atras de lumea start-up-urilor, iar în urmă cu trei ani s-a alăturat unor companii la început de drum. A colaborat astfel, în calitate de consultant, la dezvoltarea sistemelor, proceselor tehnice şi primelor MVP-uri pentru cinci start-up-uri. În tot acest timp, a lansat peste 10 aplicaţii mobile pentru platformele iOS şi Android. 

    În ceea ce priveşte sportul, se declară un pasionat jucător de squash şi spune că a fost arbitru de fotbal cu peste 500 de meciuri oficiate în cinci ani. „Ca fost jucător de tenis de performanţă, sportul a fost şi este o parte foarte importantă a vieţii mele. Până să mă mut la Londra, obişnuiam să joc tenis aproape zilnic, dar atunci când am ajuns aici am întâmpinat dificultăţi în a-mi găsi parteneri de joc la nivelul meu, în apropierea mea sau cu aceeaşi disponibilitate de a juca“, descrie Robert Rizea (CEO-ul companiei) modul în care s-a gândit la dezvoltarea acestei aplicaţii.
    În scurt timp, în încercarea de a-şi rezolva problema, avea să afle că sunt mulţi alţii în aceeaşi situaţie. Cu toate acestea, răspunsul a venit după ce l-a întâlnit pe Bogdan, la sfârşitul lui 2018. Au început prin studierea şi analiza pieţei, au vorbit cu alţi oameni şi şi-au dat seama că peste 70% dintre ei s-au lovit de problema găsirii unui partener sportiv de acelaşi nivel.

    După trasarea unui plan concret de acţiune, firma lor a a fost înregistrată oficial la Companies House (Registrul Comerţului din Marea Britanie). Pe parcurs s-au alăturat lor un financial and strategy advisor, Olivier Magnin, un product designer, Călin Dodiţoiu, şi un software developer, Bogdan Rad, ambii din Cluj. Au lansat prima versiune a aplicaţiei pentru utilizatorii iOS şi Android în iulie 2019. Din acel moment, au îmbunătăţit constant platforma; recent, echipei s-au alăturat încă doi colegi responsabili de comunicare – Ana Năstase (expert social media şi organic growth) şi Andrei Dincă (consultant marketing).

    În ceea ce priveşte diferenţele dintre mediul antreprenorial britanic şi cel românesc, reprezentanţii RacketPal spun că acestea se disting în mai multe privinţe: „Resurse materiale, expertiză, maturitate, birocraţie etc. Mediul de afaceri britanic oferă oportunităţi excelente la nivel global. Londra este printre cele mai importante centre antreprenoriale din lume, ceea ce face ca atenţia investitorilor să fie cu mult mai mare decât într-un mediu ca cel din România. Acest lucru atrage de asemenea oameni cu o expertiză bogată ce pot ajuta o companie precum RacketPal să facă pasul către o expansiune globală mult mai uşor”.

    Ei oferă ca argument exemplele recente de start-up-uri româneşti de succes, care evidenţiază nevoia unei prezenţe permanente într-un centru antreprenorial dezvoltat precum Londra, New York sau San Francisco. „Probabil cel mai la îndemână exemplu este cel al UiPath, care încă din 2015 după prima rundă de finanţare a deschis un birou în SUA, ca mai apoi în 2016 să aibă deja birouri la Londra, New York şi Bengaluru. Tocmai de aceea, noi considerăm prezenţa la Londra un avantaj strategic în perspectiva dezvoltării globale a RacketPal”, descriu ei motivele pentru care au pus bazele businessului la Londra. 

    Spun că deocamdată au fost feriţi de efectele Brexitului, iar modelul lor de business nu este neapărat dependent de termenii şi condiţiile ce vor fi negociate şi vor intra în vigoare începând cu 2021.

    Cu toate acestea, există riscuri indirecte sesizate de ei ce pot afecta activitatea RacketPal, printre care un potenţial apetit mai scăzut al investitorilor care se vor orienta mai greu către companiile britanice în cazul lipsei unui acord concret de colaborare între UE şi Marea Britanie. „În orice caz, RacketPal este o companie cu perspective şi ambiţii globale ce sunt foarte puţin probabil afectate de eventualele schimbări ale raporturilor politico-economice dintre UE şi Marea Britanie.

    Acest lucru suntem convinşi că va fi un atu pentru noi indiferent de consecinţele Brexitului”, subliniază ei. În ceea ce priveşte provocările, acestea sunt mai ales de natură internă; în contextul în care echipa lor lucrează în regim de voluntariat în timpul liber, provocările principale sunt lipsa de timp şi prioritizarea resurselor interne. De asemenea, lipsa unui buget stabil pentru partea de tech şi mai ales marketing le încetineşte dezvoltarea: „Avem idei multe, dar deocamdată trebuie să fim foarte stricţi în ceea ce priveşte prioritizarea acestora”. 

    Planurile de dezvoltare a afacerii în continuare se leagă de încheierea cu succes a primei runde de finanţare, astfel încât să poată avea o echipă full-time pentru dezvoltarea şi promovarea produsului. Pe termen scurt, şi-au propus să ofere utilizatorilor posibilitatea de a rezerva terenuri de joc şi să-şi găsească antrenorul potrivit prin intermediul RacketPal. Aceste funcţionalităţi ale aplicaţiei vor sta la baza dezvoltării numărului de utilizatori la nivelul Marii Britanii, unde până la sfârşitul lui 2020 sperăm să ajungă la 50.000 de utilizatori numai în Londra. Atunci, spun ei, vor fi într-o poziţie bună de a începe să încheie parteneriate comerciale cu branduri de renume pentru a oferi utilizatorilor de RacketPal şi mai multă varietate.

    Apoi, un alt pas va fi expansiunea la nivel global, pentru ca mai apoi să adauge noi sporturi pentru a oferi utilizatorilor o experienţă completă şi pentru a crea o comunitate puternică. În momentul de faţă, aplicaţia RacketPal poate fi descărcată şi folosită gratuit şi de către utilizatorii români, care pot să-şi găsească un partener de joc potrivit şi să organizeze meciuri la fel ca orice alt utilizator global. „Cu cât interesul va creşte, cu atât vor creşte şi şansele ca amatorii de sporturi cu racheta din România să-şi găsească partenerul potrivit, iar experienţa va fi pozitivă”, spun ei. 
    Cu toate acestea, produsul actual este doar în engleză, iar noile funcţionalităţi de rezervare a terenurilor şi găsire a unui antrenor vor fi construite în contextul londonez / britanic. „După aceea piaţa din România va reprezenta cu siguranţă una dintre priorităţile noastre. Expansiunea în România va însemna crearea unui produs cu o interfaţă în limba română şi cu opţiuni de utilizare dedicate direct comunităţii de sportivi amatori din România. Pfctoână atunci însă, românii pot folosi în continuare RacketPal gratuit pentru a căuta şi discuta cu parteneri de joc din apropierea şi de nivelul lor, precum şi a organiza meciuri cu aceştia”, spun ei.  
    Dincolo de motivaţia personală, principalul motiv pentru care spun că îşi doresc să ajungă cât de curând şi în România este comunitate importantă a iubitorilor sporturilor cu racheta. `
    În principal datorită performanţelor recente ale tenisului românesc, apetitul pentru tenis a crescut enorm în ultimii ani, ceea ce face din România o piaţă foarte atractivă pentru noi. Totodată, împreună cu creşterea popularităţii tenisului au început să se dezvolte şi sporturi cu racheta mai noi precum squash-ul sau padelul”, spun ei.

  • Recesiune, roboţi, rachete: marile provocări ale anilor 2020

    Bani din elicopter, crize climatice, oraşe smart şi economie spaţială, investitorii au toate aceste posibilităţi în faţă în pragul celui de-al treilea deceniu al secolului 21, scrie Reuters.

    Aceştia intră în noul deceniu după ce au văzut cum acţiunile la nivel mondial au câştigat peste 25.000 mld $ în valoare în ultimii 10 ani şi un raliu al obligaţiunilor ducând randamentele unor obligaţiuni de 13.000 mld $ sub zero.

    Aceştia au asistat de asemenea la transformarea de către firmele de internet a modului în care oamenii muncesc, îşi fac cumpărăturile şi se relaxează. Acum, investitorii se pregătesc pentru următorii 10 ani ai revoluţiei tech.

    Am putea oare asista la o repetare a anilor 1920, ani de prosperitate, inovaţie tehnologică şi evenimente sociale majore?

    Posibil, dar toată această euforie este dublată de nelinişte. Actualul ciclu economic este deja cel mai lung din istoria americană, iar recesiunea pare inevitabilă în următorul deceniu, care va marca de asemenea 100 de ani de la crahul Wall Street-ului din 1929.

    Iar soluţiile vor fi probabil neconvenţionale, chiar într-o măsură mai mare decât politicile dobânzilor negative şi relaxării cantitative.

    “În anii 2020 ne aşteaptă o lume a banilor din elicopter”, anticipează Deutsche Bank. O altă opţiune radicală este teoria monetară modernă.

    În timp ce câştigurile de pe pieţe se vor domoli, planeta va continua să se încălzească, iar acest lucru îi va determina pe investitori să caute alternative la sursele poluante. BofA se aşteaptă ca energia verde şi producătorii de autovehicule electrice să fie câştigătoare.

    Îmbătrânirea populaţiilor reprezintă o altă provocare, factorii demografici urmând să devină un criteriu cheie în investiţii.

    Un raport WEF anticipează o serie de realizări tehnologice majore pentru următorul deceniu.

    Anii 2020 ar putea fi o eră a oraşelor inteligente, anticipează UBS. Banca se aşteaptă ca cheltuielile anuale destinate oraşelor smart să atingă 2.000 mld $ în 2025. Pentru a profita de aceste evoluţii, investitorii se vor concentra pe domenii cum ar fi autovehiculele autonome.

    Într-un final, progresele realizate în dezvoltarea tehnologiei rachetelor şi sateliţilor deschid noi oportunităţi de investiţii. primul ETF dedicate industriei spaţiale a fost lansat în 2019.

    UBS anticipează că “economia spaţială” va atinge 1.000 mld de dolari în următoarele deceni, de la 340 mld $ în prezent.

     

  • Noaptea în care lumea s-ar fi putut termina şi povestea omului care a salvat-o

    Stanislav Petrov a evitat un posibil conflict nuclear în 1983, chiar în mijlocul uneia dintre cele mai tensionate perioade din istoria modernă – Războiul Rece.

    Petrov era colonel-locotenent în Forţele Sovietice Aeriene de Apărare, lucrând la o staţie ce monitoriza avertizările de lansare a rachetelor balistice. În noaptea de 26 septembrie, 1983, Petrov i-a ţinut locul unui coleg pe tura de noapte.

    La 15 minute după miezul nopţii, alarma a pornit, indicând că Statele Unite au lansat o rachetă. “A început să verifice toate sistemele pentru a se asigura că nu e vorba de o eroare software”, povesteşte fiul lui Petrov celor de la BBC. “Avea încredere mai ales în sistemele video, însă acestea erau inutile, pentru că soarele apunea în acel moment.”

    Stanislav Petrov a avut mai puţin de 30 de minute pentru a decide dacă lansarea rachetei era adevărată sau nu; la scurt timp, mai multe alarme s-au declanşat, avertizând că şi alte rachete au fost lansate.

    Rusul ştia că odată ce confirmă lansările, Uniunea Sovietică va riposta. Astfel, deşi sistemul părea stabil şi nu existau semne ale unei erori, el a ridicat telefonul şi şi-a informat superiorii că datele primite sunt false.

    O investigaţie ulterioară a dovedit că radarul fusese indus în eroare de razele soarelui reflectate în nori, transmiţând în mod eronat că rachete fuseseră lansate.

    Adevărata poveste a ieşit la iveală 15 ani mai târziu, în 1998. După ce presa l-a convins să ofere interviuri, Petrov a început să primească scrisori de mulţumire de la oameni din toate colţurile lumii. El a fost, de asemenea, recompensat cu numeroase premii internaţionale.

    Stanislav Petrov a murit în mai 2017.

  • Rusia ameninţă cu măsuri “simetrice” dacă SUA instalează rachete suplimentare în Europa

    Administraţia Vladimir Putin va adopta măsuri “simetrice” în cazul în care Statele Unite instalează noi sisteme de rachete în ţări din Europa, a avertizat vineri Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

    “Vom avea o reacţie simetrică. Orice măsură va atrage reacţia Rusiei”, a declarat Serghei Lavrov, potrivit agenţiei de presă Reuters, în cursul unei vizite oficiale în Italia.

    După anularea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) semnat cu SUA, Rusia a propus un moratoriu privind instalarea de sisteme balistice suplimentare în ţările europene.

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a pledat recent pentru implicarea ţărilor europene într-un eventual acord care ar înlocui Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi a transmis Rusiei că analizează propunerea de moratoriu privind instalarea unor sisteme de rachete în Europa.

    Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) a fost anulat recent, ca urmare a unei decizii a Administraţiei Donald Trump.

  • Racheta din bucătărie: cât costă o maşină de bucătărie care arată ca o rachetă

    Produsul, o maşină de gătit care arată ca o rachetă, are patru funcţii – plită, grătar, cuptor de pizza şi vatră – şi are corp din beton refractar, fiind prevăzut cu trepied şi trei roţi pentru a putea fi deplasat. Modelul Noori V01 funcţionează cu lemne sau cărbuni, este destinat utilizării în aer liber şi costă de la 3.200 de dolari în sus. 

  • Peste 150 de rachete au fost lansate din Fâşia Gaza spre Israel după uciderea unui lider palestinian

    Zeci de rachete au fost lansate, marţi, din Fâşia Gaza spre sudul Israelului, după ce forţele israeliene au ucis un lider al organizaţiei militante Jihadul Islamic în Palestina, relatează postul BBC News.

    Cel puţin 17 israelieni au fost răniţi în urma atacurilor cu rachetă efectuate de militanţii palestinieni, potrivit unui centru medical din oraşul Aşkelon.

    O fetiţă în vârstă de 8 ani este în stare gravă după ce a căzut în timp ce fugea spre un adăpost anti-bombardament în oraşul Holon, la sud de Tel Aviv, au comunicat medicii israelieni.

    Unele rachete lansate din Fâşia Gaza au fost interceptate de sistemul antiaerian Iron Dome.

    În replică la aceste atacuri, forţele armate israeliene au bombardat zone din Fâşia Gaza, lovind un centru de antrenament şi tuneluri subterane pentru fabricarea şi depozitarea de muniţie.

    Ministerul Sănătăţii din Fâşia Gaza a transmis că doi palestinieni au murit în urma bombardamentelor israeliene.

    Baha Abu al-Atta, un comandant al organizaţiei teroriste Jihadul Islamic în Palestina, a fost ucis marţi dimineaţa în cursul unui raid aerian al forţelor armate israeliene în Fâşia Gaza.

    Potrivit unui comunicat al Armatei israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a autorizat operaţiunea împotriva lui Al-Atta, acuzat că ar fi fost în spatele mai multor atacuri cu drone şi mitraliere la graniţa cu Israelul. El a fost acuzat şi că ar fi plănuit noi atacuri de acest tip.

    Gruparea Jihadul Islamic în Palestina a confirmat moartea lui Al-Atta prin intermediul unui comunicat, în care a adăugat că membrii organizaţiei se vor răzbuna pe forţele israeliene pentru moartea acestuia.

  • Misterioasa explozie nucleară din Rusia a avut loc în timpul recuperării unei rachete cu propulsie atomică de pe fundul Oceanului Arctic

    “Nu a fost o nouă lansare a armei, ci a fost o misiune de recuperare a unei rachete pierdute în urma unui test anterior”, a declarat o persoană cu cunoştinţe directe despre raport.

    “A fost o explozie la bordul uneia dintre navele implicate în recuperare şi asta a cauzat o reacţie în nucleul atomic al rachetei care a condus la o scurgere radioactivă”, a transmis o altă sursă anonimă.
    Agenţia nucleară din Rusia (Rosatom) a confirmat că explozia accidentală din zona arctică s-a produs în timpul testării unor noi tipuri de “armament”, subliniind că proiectele militare vor continua. Conform experţilor americani, deflagraţia ar putea avea legătură cu testarea noii rachete de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (SSC-X-9 Skyfall, conform terminologiei NATO). Imediat după explozie, nivelul radiaţiilor a crescut în orăşelul Severodvinsk, situat la 40 de kilometri est de Poligonul militar Nionoksa din regiunea Arhanghelsk.

    Aceasta este o rachetă de croazieră anunţată de preşedintele rus Vladimir Putin, în martie 2018, despre care liderul de la Kremlin a afirmat are o “rază de acţiune nelimitată” şi este “invincibilă în faţa tuturor sistemelor antiaeriene şi antirachetă existente şi potenţiale”.

    Mai multe rapoarte guvernamentale americane au indicat că potenţiala dezvoltare de către Rusia a unei rachete cu propulsie nucleară reprezintă un nou tip de ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite.

    O serie de experţi consideră ca fiind parţial fantasmagorice eforturile Administraţiei Vladimir Putin de a dezvolta astfel de arme, tehnologie pe care Statele Unite au încercat fără succes să o dezvolte în perioada Războiului Rece.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bloomberg: De ce a eşuat superarma cu propulsie nucleară a lui Vladimir Putin

    În martie, preşedintele Rusiei a anunţat dezvoltarea unei noi serii de superarme, inclusiv a unei rachete de croazieră hipersonice cu propulsie nucleară, cu o rază de acţiune practic nelimitată, a unor rachete care ar putea evita orice sistem antibalistic, a unei torpile atomice şi a unui sistem laser.

    “Occidentul a fost sceptic, iar această atitudine s-a dovedit, în mod tragic, a fi corectă pe 8 august, atunci când un test preliminar al unei rachete de croazieră a eşuat, omorând şapte oameni şi împrăştiind substanţe radioactive în zona Mării Albe”, notează editorialistul Tobin Harshaw, într-un articol publicat în agenţia Bloomberg.

    “Racheta de croazieră cu propulsie nucleară probabil este un vis, iar proiectul se află într-un impas periculos. Birocraţia rusă din domeniul apărării încă se axează pe idei sovietice din anii 1980 despre modul în care ar fi contracarat unele dintre promisiunile şi mai fanteziste ale Iniţiativei pentru Apărare Strategică a preşedintelui Ronald Reagan. Eu suspectez că unele dintre aceste proiecte sunt concepute după planurile de atunci. În mod evident, dat fiind că Vladimir Putin a anunţat personal aceste planuri cu mare pompă în martie, există raţiuni politice ale Administraţiei ruse la cel mai înalt nivel, dar nu sunt sigur că membrii conducerii politice au fost informaţi corect despre riscurile unora dintre aceste sisteme, precum este cazul rachetei de croazieră Burevestnik. Statele Unite şi-au învăţat propria lecţie la începutul Războiului Rece, cu proiectul rachetei de croazieră cu propulsie nucleară Pluto, care nu a mai zburat niciodată”, explică Ankit Panda, expert la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din SUA, editor al publicaţiei Diplomat şi analist al Institutului Diplomat Risk Intelligence.

    “Cuvântul «hipersonic» descrie doar viteza. Dacă un obiect se deplasează cu viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, atunci este vorba de viteze hipersonice. În privinţa armamentului strategic, proiectilele hipersonice au existat de când Uniunea Sovietică a instalat sistemele de rachete balistice intercontinentale, la sfârşitul anilor 1950. După reintrarea în atmosferă, rachetele intercontinentale accelerează până la viteze hipersonice. (…) Însă acum se vorbeşte de rachete de croazieră hipersonice şi de vehicule aeriene hipersonice. Noul sistem Avangard al Putin este un exemplu în acest sens (…) Noile arme ruse, atât timp cât rămân nucleare, nu reprezintă o mare preocupare de ordin strategic, dat fiind că sistemele antibalistice americane sunt mediocre (…)”, subliniază expertul.

    Referindu-se la retragerea SUA din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), Ankit Panda a precizat: “Este adevărat că sută la sută din încălcările Tratatului INF au fost comise de Rusia, dar aş spune că 80 la sută din impulsul care a condus la decizia americană de retragere din acord se referă la China. Arsenalul balistic al Chinei este format în mare parte din rachete pe care SUA şi Rusia le interziseseră în ultimii 32 de ani, rachete balistice şi de croazieră cu raze cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri”.