BusinessMagazin

Tag: publicare

  • Veşti bune pentru milioane de români. Categoria de persoane care va primi mai mulţi bani din luna octombrie

     

    În această săptămână, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul Ministerului Muncii şi ŞI Solidarităţii Sociale prin care se stabileşte creşterea valorii tichetului de creşă începând cu luna octombri, conform documentelor oficiale.

    Mai exact, este vorba despre Ordinul Ministerul Muncii Şi Solidarităţii Sociale Nr. 1.306 din 18 august 2022 publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 948 din 28 septembrie 2022.

    Ordinul Ministerului Muncii 1306/2022 prevede ca pentru semestrul II al anului 2022, începând cu luna octombrie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă este de 570 lei

    Valoarea nominală stabilită se aplică şi pentru primele două luni ale semestrului I al anului 2023, respectiv februarie şi martie 2023.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

     

     

  • Datoria externă totală a României a crescut cu 5,81 miliarde euro în primele şapte luni ale anului, la 140 miliarde euro. La 31 iulie, datoria administraţiei publice a fost de 57 miliarde euro

    Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-iulie 2022 cu 5,81 miliarde de euro, la 140,4 miliarde euro, din care datoria administraţiei publice s-a ridicat la 57,1 mld. euro, în scădere cu 1,6 mld. euro faţă de nivelul atins la 31 decembrie 2021, arată datele publicate marţi de BNR.

    ”Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 6,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influenţa negativă de aproximativ 8,9 miliarde euro, rezultată din scăderea preţurilor acestor instrumente şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR.

    Din volumul total, datoria externă este de 97,5 miliarde euro, iar creditele intragrup reprezintă 42,8 miliarde euro.

    Datele BNR arată că datoria externă pe termen lung a însumat 96,3 miliarde euro la 31 iulie (68,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,8% faţă de 31 decembrie 2021, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 44 miliarde euro (31,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,7%  faţă de 31 decembrie 2021.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,3%  în perioada ianuarie – iulie 2022, comparativ cu 16,4% în 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2022 a fost de 76,6% , comparativ cu 81,9% la 31 decembrie 2021.

     

  • Schimbări colosale la ANAF. Pentru prima oară, acest concept devine realitate

    “Lista albă” a contribuabililor corecţi devine realitate după mai mulţi ani în care această măsură a tot fost anunţată dar care a fost implementată abia în prezent prin publicarea ordonanţei nr. 31 din 31 august 2022.

    Mai exact, este vorba despre ORDONANŢA nr. 31 din 31 august 2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial nr. 857 din 31 august 2022.

    Conform prezentei ordonanţe, după articolul 162 se introduce un nou articol, art. 162^1, cu următorul cuprins:

    Articolul 162^1 Publicarea listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante

    (1) Organul fiscal central, precum şi organul fiscal local au obligaţia de a publica pe pagina de internet proprie lista contribuabililor persoane juridice care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante.

    (2) Lista se publică trimestrial până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare. (3) Procedura de aplicare a prezentului articol se aprobă:

    a) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.;

    b) în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre a consiliului local.

    „Se propune introducerea (…) listelor contribuabililor care nu au obligaţii restante, în sensul aducerii la cunoştinţa opiniei publice a contribuabililor care şi-au declarat şi achitat la scandenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu figurează în evidenţele fiscale cu obligaţii restante. În acest mod, în relaţiile contractuale derulate de către mediul de afaceri, contribuabilii care nu au obligaţii restante pot fi consideraţi parteneri de încredere”, conform notei de fundamentare a proiectului iniţial.

    Pentru publicarea listei contribuabililor corecţi mai este nevoie şi de publicarea normelor procedurale.

     

  • Vrei să lucrezi la stat? Autoritatea Vamală Română va relua procedura de recrutare a funcţiilor publice

    Autoritatea Vamală Română (AVR) va relua procedura de recrutare a funcţiilor publice şi va scoate la concurs peste 190 de posturi, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    „Autoritatea Vamală Română va relua la începutul lunii septembrie 2022, procedura de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor publice”.

    Sunt 194 de posturi dintre care: 22 posturi din cadrul aparatului propriu al Autorităţii Vamale Române, 25 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, 92 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale laşi, 11 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Cluj şi 44 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Galaţi.

    Pentru ocuparea posturilor candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile generale prevăzute de art.465 din 0.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi condiţiile specifice în ceea ce priveşte deţinerea avizului psihologic.

    Proba scrisă va consta în rezolvarea unui test grilă care va cuprinde întrebări din bibliografie şi tematică.

    Concursul se va organiza la sediul Autorităţii Vamale Române şi la sediile Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, Biroului vamal de frontieră Constanţa, Direcţiei Regionale Vamale laşi, Direcţiei Regionale Vamale Cluj şi Direcţiei Regionale Vamale Galaţi, urmând ca locaţia să fie stabilită şi anunţată ulterior, pe site-ul www.customs.ro, la rubrica INFO PUBLICE/ Concursuri.

    Menţionăm că toate informaţiile referitoare la concursurile de recrutare şi selecţie, conţinutul dosarului de înscriere şi condiţiile de participare, le puteţi obţine accesând următorul link: https: // www.customs.ro / lnfopublice / Concursuri/.

     

     

     

     

  • Culmea ipocriziei: de la 1 iulie, de când s-au îngheţat angajările la stat, peste 300 de joburi au fost publicate pe portalul de recrutare al statului, posturi.gov.ro. Autoritatea Vămilor a dat şi comunicat cu startul campaniei de recrutare

    Miercuri, 31 august 2022, la două luni de când guvernul a anunţat că îngheaţă, prin ordonanţă de urgenţă, ocuparea posturilor din instituţiile publice, „cu excepţia posturilor unice“, în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2022, Autoritatea Vamală Română – aflată în subordinea Ministerului Finanţelor – a transmis următorul comunicat de presă către jurnalişti: „Autoritatea Vamală Română va relua la începutul lunii septembrie 2022, procedura de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor publice. Procedura vizează 194 de posturi dintre care:  22 posturi din cadrul aparatului propriu al Autorităţii Vamale Române, 25 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, 92 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Iaşi, 11 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Cluj şi 44 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Galaţi“.

    ♦ Peste 300 de anunţuri de angajare au fost publicate în ultimele două luni pe portalul de recutare al statului, posturi.gov.ro, în ciuda faptului că, teoretic, angajările la stat au fost îngheţate de la 1 iulie 2022 până la finalul anului ♦ În timp ce oamenii de afaceri îşi refac toate calculele pentru a putea acoperi creşterile de taxe şi impozite de anul viitor, stabilite tot prin ordonanţă de urgenţă, autorităţile statului continuă să facă noi angajări, încălcând prevederile unei ordonanţe de urgenţă emise tot de guvern.

    Miercuri, 31 august 2022, la două luni de când guvernul a anunţat că îngheaţă, prin ordonanţă de urgenţă, ocuparea posturilor din instituţiile publice, „cu excepţia posturilor unice“, în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2022, Autoritatea Vamală Română – aflată în subordinea Ministerului Finanţelor – a transmis următorul comunicat de presă către jurnalişti: „Autoritatea Vamală Română va relua la începutul lunii septembrie 2022, procedura de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor publice. Procedura vizează 194 de posturi dintre care:  22 posturi din cadrul aparatului propriu al Autorităţii Vamale Române, 25 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, 92 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Iaşi, 11 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Cluj şi 44 posturi din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Galaţi“.

    Contactaţi de ZF pentru a explica de ce reiau recrutările într-o perioadă în care angajările la stat sunt îngheţate, reprezentanţii Autorităţii Vamale au răspuns: „(…) Vă facem cunoscut faptul că procedura de înfiinţare şi ocupare a acestor funcţii publice se realizează în conformitate cu prevederile OUG nr.103/2022 privind unele măsuri pentru creşterea capacităţii de control la frontieră a Autorităţii Vamale Române, în condiţiile unui aflux masiv de mărfuri şi persoane la frontiera României cu Ucraina şi Republica Moldova, precum şi în porturile de la Marea Neagră. Reluarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor la nivelul Autorităţii Vamale Române (…) se realizează în temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) din OUG nr. 103//2022 care derogă de la prevederile articolului unic alin. (1) din OUG nr. 80/ 2022 privind reglementarea unor măsuri în domeniul ocupării posturilor în sectorul bugetar“, a spus, într-un răspuns pentru ZF, Bogdan Lari Mihei, preşedintele Autorităţii Vamale Române.

    Cel puţin 300 de anunţuri de angajare la stat au fost publicate pe portalul de recrutare al statului, posturi.gov.ro, în ultimele două luni, ceea ce arată că autorităţile publice au încălcat prevederile ordonanţei de urgenţă date de Guvern. În acelaşi timp, oamenii de afaceri îşi fac calculele pentru a găsi resursele pentru acoperi cheltuielile suplimentare generate de avalanşa de modificări fiscale, date tot prin ordonanţă de Guvern (de la creşterea taxării pentru contractele part-time, majorarea prognozată a salariului minim, creşterea impozitului pe dividende de la 5 la 8% din 2023 până la creşterea costurilor pentru microîntreprinderi).

    Dacă pe portalul de recrutare posturi.gov.ro ieri după-masă erau afişate anunţurile de angajare publicate până la 31 august 2022, pe un alt portal de angajări al statului – al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici – doar ieri, pe 1 sep­tembrie 2022, au fost publicate 13 anun­ţuri de concursuri de angajare la stat.

    „Angajările la stat nu s-au oprit, chiar dacă aşa pare. Dacă deciziile de angajare s-au luat înainte de 30 iunie, atunci se pot organiza concursuri în continuare şi toată lumea s-a grăbit să dea drumul acestor decizii, că aveau sau nu aveau nevoie de acei colegi. O bună parte dintre aceste anunţuri de concurs nu au acoperire în buget din punctul de vedere al masei salariale pe care o generează suplimentar. Deja au început conflicte în mai multe localităţi şi judeţe unde autoritatea locală are în subordine un spita. S-au făcut angajările şi nu mai există acoperirea bugetară, iar proprietarul trebuie să puna diferenţa. Şi sunt conflicte urâte între unitatea sanitară şi proprietar, pentru că lucrurile au degenerat rău de tot“, a spus László Lorenzovici, senior consultant în cadrul companiei de consultanţă în domeniul serviciilor medicale Hospital Consulting.

    Cheltuielile cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari au fost de 112 mld. lei în 2021, în uşoară creştere faţă de anul 2020 (Ă2%) şi au fost cu 60% mai mari decât în anul 2017. Pentru anul 2022, guvernul a prognozat un nivel de 8,8% din PIB pentru salariile angajaţilor de la stat (faţă de 9,4% din PIB în 2021).

     

    6 iunie 2022. Extras din comunicatul Ministerului Muncii: Guvernul a aprobat astăzi, printr-o ordonanţă de urgenţă, suspendarea ocupării prin concurs sau examen, începând cu data de 1 iulie şi până la 31 decembrie 2022, a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu excepţia posturilor unice.

     

    31 august 2022. Extras din comunicatul Autorităţii Vamale Române:  Autoritatea Vamală Română va relua la începutul lunii septembrie 2022 procedura de recrutare pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiilor publice. Procedura vizează 194 de posturi.

     

    1 iulie – 31 august 2022. Peste 300 de anunţuri de recrutare au fost publicate pe portalul de recrutare al statului, posturi.gov.ro, în ciuda faptului că ordonanţa privind suspendarea angajărilor la stat este în vigoare.

     

    1 septembrie 2022.  Un număr de 13 posturi în sectorul public au fost scoase doar ieri la concurs, potrivit informaţiilor de pe site-ul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, un alt „portal de recrutare“ al statului.

     

  • Guvernul publică proiectul de OUG pentru compensarea facturilor la energie

    Executivul a publicat, joi, înaintea şedinţei, proiectul ordonanţei de urgenţă pentru compensarea facturilor la energie în perioada iernii.

    Potrivit draftului, preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 0 – 100 KWh inclusiv, de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 a fost între 100,01 – 300 kWh, pentru un consum lunar care de maximum 255 kWh.

    Plafonarea se aplică pentru doar 85% din consumul lunar la IMM-uri, instituţii publice şi firme din domeniul alimentar.

    „Începând cu data de 1 septembrie 2022, pe perioada de aplicare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, producătorii de energie electrică, entităţile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfăşoară activitatea de trading şi agregatorii care tranzacţionează cantităţi de energie electrică şi/sau gaze naturale pe piaţa angro plătesc o contribuţie de solidaritate”, se mai arată în proiect.

     

  • Europenii îşi pot lua adio de la duşuri fierbinţi şi iluminatul public: Cum are de gând Europa să reducă consumul de energie

    Europenii fac duşuri mai reci, birourile scad temperaturile în termostate, iar magazinele reduc luminile pentru a evita întreruperea curentului electric şi îngheţarea locuinţelor în această iarnă, ca urmare a consecinţelor războiului dus de Rusia în Ucraina, scrie Bloomberg.

    Pe măsură ce Kremlinul reduce livrările de gaze şi întrerupere centrale electrice se intensifică o restrângere a aprovizionării, Europa nu are altă alternativă decât reducerea cererii.

    Măsurile de până acum au fost inegale, dar această necesitate a măsurilor restrictive creşte pe măsură ce preţurile continuă să crească.

    În timp ce unele ţări precum Germania, unde aproape jumătate din locuinţe se bazează pe gaz pentru încălzire, Uniunea Europeană încearcă să se unească. Statele membre ale blocului îşi propun să reducă consumul de gaz cu 15% până în această iarnă. Această măsură este preventivă pentru situaţia în care Rusia, care a acoperit istoric aproximativ 40% din cererea UE pentru combustibil,  închide robinetul.

     

  • Scrisoare publică semnată de mari personalităţi publice şi profesori: Cât de jos se va coborî nivelul cunoştinţelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferenţiate în funcţie de filieră, să poată fi susţinut şi de elevii de liceu teoretic, dar şi de cei de şcoală profesională?

    Zeci de cadre didactice din mediul universitar şi din învăţământul preuniversitar alături de mari personalităţi publice au semnat o scrisoare deschisă către Ministrul Educaţiei cu privire la schimbările din educaţie. Zilele aceste proiectele de legi ale educaţiei sunt dezbatere publică.

    Scrisoare integrală
    Domnule Ministru,

    Suntem conştienţi de necesitatea unor intervenţii în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, înţelepte, fundamentate, adaptate cerinţelor prezentului şi realităţii specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăţi, organizaţional şi funcţional, cadrul de desfăşurare a educaţiei.
    În acest context, surprindem modificări substanţiale aduse examenelor naţionale (evaluarea naţională şi bacalaureat) şi ne exprimăm îngrijorarea faţă de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învăţământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor şi chiar la adresa dimensiunii morale a personalităţii acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu îşi atingă potenţialul pe parcursul anilor de studiu şi determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potenţialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligenţa, va eroda caracterul şi voinţa elevilor, va împiedica însuşirea cunoştinţelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea şi exersarea funcţiilor gândirii, libertatea de gândire şi de acţiune, creativitatea şi spontaneitatea.
    Considerăm că examenul la limba şi literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoştinţelor elevilor. Susţinem o educaţie care acordă atenţie valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educaţional (“principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba şi literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru şi de o evaluare adecvată.
    Proiectul de lege acordă o mare atenţie filierei profesionale. Totuşi, considerăm că este necesară demarcaţia netă între cele trei filiere (teoretică, vocaţională, profesională) şi, aşa cum sunt prevăzute diferenţe structurale şi organizaţionale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe şi diferenţe de evaluare. Altfel, existenţa însăşi a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecinţe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine îşi pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiştii.
    Vă aducem la cunoştinţă, punctual, care sunt principalele (deşi nu singurele) articole din proiectul de lege susceptibile a avea un serios impact negativ:
    • Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variaţi, astfel încât cunoştinţele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseşi principiile enunţate în proiectul de lege (art.3): principiul calităţii, relevanţei şi eficienţei.
    • Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol şi păstrarea actualei modalităţi de evaluare la bacalaureat.
    • Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării şi al calităţii. Sunt discriminaţi elevii care vor să performeze la aceste materii, ca şi profesorii ce predau disciplinele respective: deşi au acelaşi statut profesional ca şi ceilalţi, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferenţe între disciplinele şcolare care devin de rang prim şi altele de rang secund.
    • Articolul 74 – admiterea la licee şi colegii naţionale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naţionale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea şi nediscriminarea.
    • Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educaţia pentru viaţă ca disciplină obligatorie, împărţită în module, pe întreaga perioadă de şcolarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic şi este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educaţiei. Considerăm că şcoala trebuie să rămână un spaţiu al cunoaşterii şi al însuşirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
    • Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor şi cluburilor sportive şcolare, din subordinea Ministerului Educaţiei în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autorităţile locale nu au voie să schimbe destinaţia clădirilor şi terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului şi a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desfiinţarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) şi că profesorilor din aceste unităţi li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învăţământul de masă.
    • Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării şi al echităţii. Dacă unităţilor de învăţământ din filiera teoretică şi vocaţională li se permite şcolarizarea pe două filiere în aceeaşi unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze şi clase de vocaţional sau teoretic, deşi cererea pentru ele există.
    De asemenea, domnule Ministru, vă supunem atenţiei câteva întrebări:
     1. Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive şi eventuale efecte negative ale noii legi?
     2. Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele şi principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse şi proiectele de lege în sine?
     3. Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naţionale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărţirea anului şcolar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această iniţiativă de reformă au înţeles sensul şi finalităţile educaţiei?
     4. Care va fi motivaţia de a învăţa a elevilor, în condiţiile intenţiei de uniformizare a testelor, independent de filieră şi profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivaţiei, a voinţei, ca şi pe acela al menţinerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
     5. Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile şi profilului uman, ca şi filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
     6. Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condiţiile în care este de aşteptat ca marile universităţi să îşi organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-şi credibilitatea?
     7. Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, ştiinţe, istorie, geografie, ştiinţe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor şi profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
     8. Vor exista platforme online şi cărţi cu teste grilă similare celor destinate obţinerii permisului de conducere?
     9. Cât de jos se va coborî nivelul cunoştinţelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferenţiate în funcţie de filieră, să poată fi susţinut şi de elevii de liceu teoretic, dar şi de cei de şcoală profesională?
     10. Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obţinerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
     11. Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca şi pentru ”elevii capabili de excelenţă”. Cum putem evita polarizarea învăţământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea şi oferindu-le tuturor un cadru stimulativ şi performant?
     12. Care este legătura preconizată dintre bacalaureat şi învăţământul superior?
    Domnule Ministru, înţelegând seriozitatea şi importanţa unui asemenea demers, educaţia fiind o direcţie prioritară a administraţiei prezidenţiale, vă rugăm să vegheaţi la asigurarea calităţii lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca şi prin prelungirea perioadei de dezbatere şi restructurare, până când se vor epuiza implicarea şi consultarea entităţilor din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învăţământul superior, cât şi pentru cel preuniversitar.

    De asemenea, considerăm necesară implicarea şi consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral şi a părinţilor, adică a celor direct interesaţi, în formularea propunerilor de legi ale educaţiei, destinate reformării sistemului educaţional de amploarea intenţionată, care sunt în măsură să îmbogăţească patrimoniul educaţiei româneşti.

    În acelaşi timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva faţă de abordarea eclectică ilustrată cu prisosinţă de fundamentările şi de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităţilor societăţii româneşti. Aceste realităţi trebuie cunoscute în amănunt, în aşa fel încât să poată determina valabilitatea şi aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor aşteptate.

  • Un inamic pe care lumea credea că l-a învins se întoarce : Cele mai puternice economii se pregătesc de revenirea virusului care a făcut zeci de mii de victime şi a lăsat mii de oameni paralizaţi

    Autorităţile care gestionează sănătatea publică din interiorul marilor economii fac eforturi pentru a împiedica revenirea virusului poliomielitei în mai multe ţări unde acesta a fost eradicate aproape complet, scrie Finacial Times.

    În anii ’50, după o explozie a virusului şi apariţia unui vaccin împotriva bolii, s-a crezut că patogenul a fost eliminate complet. Din 1988, cazurile de infectare au scăzut cu 99%, de la peste 300.000 cazuri raportate pe an, la doar şase în 2021, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Virusul poliomielitei este considerat foarte contagios, afectând sistemul nervos şi putând ucide sau paraliza complet un om în doar câteva ore.

    Autorităţile sanitare din New York au declarat recent că virusul a fost din nou detectat în probe prevalate din sistemul de canalizare al metropolei. Luna trecută, un bărbat din suburbiile New Yorkului a fost primul american diagnosticat cu polio din ultimii 10 ani.

    În Marea Britanie oficialii din domeniul sănătăţii au declarat că sunt gata să distribuie doze de rapel împotriva virusului pentru sute de mii de copii, după ce patogenul a fost descoperit în apele reziduale din Londra.

    Situaţia stârneşte îngrijorare privind ezitarea în privinţa vaccinurilor dar şi pentru că conflictele globale ar putea permite revenirea unei boli despre care s-a crezut că a dispărut.

    În cea mai mare parte a secolului XX, poliomielita a fost una dintre cele mai temute boli ale perioadei, ucigând sau lăsând paralizaţi mii de oameni în fiecare an.  Reapariţia sa în SUA şi Europa, coroborată cu întreruperea programelor globale de imunizare pe fondul războiului, i-au determinat pe oficialii din domeniul sănătăţii să sune alarma.

    „La nivel global s-a înregistrat o scădere uriaşă a vaccinării de rutină, deoarece ţările s-au concentrate mai mult pe a răspunde pandemiei de COVID-19. La o primă privire putem spune că acest lucru evidenţiază vulnerabilitatea sistemelor de imunizare naţionale”, a declarat  Siddhartha Datta, consilier regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Luna trecută, OMS şi Unicef au publicat date care arată cel mai mare declin susţinut al vaccinărilor pentru bolile copilăriei din ultimele trei decenii. Cel puţin 25 de milioane de sugari nu au primit vaccinurile de bază.

    Oficialii din domeniul sănătăţii din New York au avertizat vineri că sute de persoane ar putea fi deja purtătoarele temutului virus.

    Studiile făcute pe baza cazului de polio detectat în New York au demonstrat o legătură între virusul care a fost descoperit atât în Londra cât şi în Israel, sugerând apariţia unei răspândiri.

    Experţii din sănătate susţin cu tărie că ultimele cazuri demonstrează necesitatea păstrării unei stări de vigilenţă în privinţa vaccinării, totodată fiind nevoie şi de mai multe eforturi la nivel global pentru eradicarea crizei.

     

  • Sorin Petre, PwC: Valoarea ofertelor publice iniţiale (IPO) de pe bursele europene din trimestrul al doilea a atins cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Listările de acţiuni la bursele din Europa au atins cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, înregistrând o scădere considerabilă în al doilea trimestru din 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de aproximativ 80% în ceea ce priveşte numărul de oferte publice iniţiale (IPO), de la 142 în T2 2021 la 29 în T2 2022, şi o contracţie de cca. 91% în ceea ce priveşte totalul veniturilor brute din IPO de la 23,1 miliarde euro în T2 2021 la 2,1 miliarde euro în T2 2022. Această scădere dramatică este strâns corelată cu deteriorarea condiţiilor de piaţă, iar o revenire este de aşteptată abia anul viitor, arată raportul PwC IPO Watch Europe Q2 2022.

    În al doilea trimestru al acestui an, au avut loc vânzări semnificative de acţiuni pe fondul condiţiilor de piaţă care s-au deteriorat rapid, dar şi ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor, a inflaţiei şi a încetinirii creşterii economice, exacerbate de conflictul militar din Ucraina şi de blocajele din China. În contextul volatilităţii observate pe piaţă dar şi al aşteptărior privind o recesiune, pieţele  de capital au fost puternic afectate iar indicii principali ai acestora aproape că au anulat, în prima jumătate a anului 2022, câştigurile obţinute din ultimul an, cu excepţia FTSE 100, un indice puternic din domeniul energiei şi al materiilor prime. 

    Multe IPO-uri au fost amânate sau anulate iar aşteptările pentru perioada următoare sunt marcate de o doză de incertitudine până când se va reduce decalajul dintre opiniile investitorilor şi cele ale emitenţilor cu privire la evaluările de pe piaţa de capital. Astfel, mulţi participanţi de pe piaţă consideră acest context ca o resetare necesară a (re)evaluării acţiunilor.

    Raportul realizat de PwC arată că, cel mai probabil, o revenire pe acest segment de piaţă va avea loc abia anul viitor, deşi sunt companii care se pregătesc pentru listări publice şi este de aşteaptat să existe unele încercări limitate de a accesa acest segment în al doilea semestru al anului 2022. 

    Cel mai mare IPO din Europa în T2 2022 a fost cel al companiei Industrie de Nora (listare la 474 milioane euro), un producător italian de hidrogen verde care a propulsat Borsa Italiana pe prima poziţie în topul burselor europene, în funcţie de valoarea IPO-urilor. Pe bursa Nasdaq Nordic Stockholm au fost înregistrate 5 IPO-uri (total 322 milioane euro) în urma cărora această bursa a ocupat poziţia a doua, fiind apoi urmată de Euronext Paris tot cu 5 IPO-uri (total 305 milioane de euro). 

    Şi la nivel global, apetitul de investiţie pe piaţa de IPO-uri a rămas fragil în al doilea trimestru 2022, numărul de listări atingând cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Mai mult, scăderea dramatică a IPO-urilor este foarte vizibilă în T2 2022 când au fost închise cu succes doar 232 de listări (valoare totală din IPO-uri de 36,6 miliarde dolari) faţă de aceeaşi perioada a anului trecut când au fost înregistrate 631 de listări (valoarea cumulată de 133,1 miliarde dolari).

    Cel mai mare IPO la nivel global în acest trimestru a fost cel de 6,1 miliarde de dolari al companiei Dubai Electricity and Water Authority (DWEA), al cărei preţ a fost stabilit pe piaţa financiară din Dubai.

    IPO Watch Europe analizează toate IPO-urile noi de pe piaţa primară de pe principalele pieţe bursiere şi segmente de piaţă din Europa (inclusiv bursele din Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia şi Regatul Unit) trimestrial.