BusinessMagazin

Tag: productie

  • Intersport, un grup cu venituri de 14 mld. euro şi cel mai mare retailer de articole sportive din Germania, vrea să mute producţia în China, în mijlocul unui război comercial care i-a făcut pe giganţi precum Nike sau Adidas să plece din această ţară

    Una dintre cele mai mari companii de retail de articole sportive din lume ia în considerare mutarea producţiei în China, tocmai în momentul în care branduri precum Nike şi Adidas îşi mută producţia din această ţară, ca răspuns la tarifele impuse de SUA, scrie FT.

    Noul director executiv al Intersport International, Tom Foley, a declarat pentru Financial Times că grupul ia în calcul aprovizionarea unei proporţii mai mari din bunurile sale sub marcă proprie – care au generat venituri de aproximativ 1,4 miliarde de euro anul trecut – din China.

    Aceste deliberări au loc în contextul în care brandurile sportive americane îşi mută producţia din China către alte ţări asiatice, unde tarifele vamale sunt mai mici. Activitatea de producţie din China s-a contractat pentru a patra lună consecutivă în iulie.

    Această tendinţă de mutare din China, a adăugat Foley, „ar putea pune presiune pe capacităţile de producţie din pieţele care, în mod normal, nu ar fi fost supuse unei asemenea cereri”.

    Intersport – care operează 5.500 de magazine în 42 de ţări – este o cooperativă cu sediul în Elveţia, deţinută şi administrată de organizaţii naţionale. Este deosebit de prezentă în Europa şi este cel mai mare retailer de articole sportive din Germania.

    Grupul, care a generat venituri de 14 miliarde de euro anul trecut, vinde atât produse sub marcă proprie, cât şi produse fabricate de branduri precum Nike şi Adidas. Compania nu îşi dezvăluie profiturile.

    În prezent, se confruntă cu o competiţie crescută pentru spaţii de producţie în ţări precum Vietnam şi Bangladesh, chiar dacă în China încă mai există capacitate de producţie neutilizată.

     

  • Răzvan Popescu, Romgaz: Explorăm activ oportunităţi în zona de M&A. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic

    ♦ Completarea lanţului valoric cu active care pot aduce valoare adăugată producţiei de gaze sau intrarea pe segmente noi de piaţă sunt principalele obiective de business pentru Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România ♦ Operaţional, ţinta este clară, un declin de cel mult 2,5% al producţiei de gaze onshore pentru următorii cinci ani ♦ Finalul de an ar putea aduce o decizie finală privind preluarea Azomureş.

    Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, îşi va anunţa rezultatele pentru primul semestru pe 14 august, dar între timp compania a publicat rezultatele operaţionale care pot da un flavour privind cifrele care urmează să fie anunţate.

    Unul dintre cei mai importanţi indicatori este producţia de gaze, parametru care aproape a stagnat în primele şase luni, o evoluţie bună având în vedere maturitatea zăcămintelor exploatate de Romgaz.

    „Producţia de gaze naturale realizată în primele şase luni ale anului 2025 a fost de 2.485,6 mil. mc, ceea ce reprezintă un declin de numai 0,05% în raport cu producţia înregistrată în semestrul I al anului 2024“, spune Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz.

    Spre comparaţie, OMV Petrom, celălalt mare producător de gaze naturale, a avut un declin al producţiei de aproape 6% în primul semestru al anului. Mai departe, cantităţile de gaze naturale vândute de Romgaz în semestrul I/2025 au fost de 26.531 GWh, acestea fiind cu 12,92% mai mari comparativ cu cantităţile aferente perioadei similare a anului 2024. 

    Cu rezultate stabile operaţional, businessul Romgaz trebuie să facă faţă volatilităţii pronunţate din mediul în care activează, mai ales având în vedere investiţiile majore pe care compania le are în derulare. Este vorba despre proiectul Neptun Deep, o investiţie de 4 miliarde de euro pe care Romgaz o împarte în mod egal cu OMV Petrom, centrala de la Iernut, dar şi proiecte de investiţii pentru menţinerea producţiei de gaze pe uscat.

    „Considerăm că a doua parte a anului va rămâne marcată de volatilitate pe plan internaţional, având în vedere factori pre­cum: tarifele vamale, conflictul pre­lungit din Ucraina, cât şi instabilitatea industriei europene – elemente cu care economia României este puternic interconectată. În aceste condiţii, principala noastră provo­care este să menţinem un echilibru între investiţiile majore necesare pentru dezvol­tarea companiei pe termen lung, care se desfăşoară într-un climat de volatilitate, şi responsabilitatea noastră de a garanta securitatea energetică a României la momentul actual“, spune Răzvan Popescu.

    Pe lângă provocările pe termen scurt, pentru Romgaz sa adaugă şi conformarea cu Net-Zero Industry Act (NZIA), care impune companiei una dintre cele mai mari cote de injectare de CO₂ din UE, respectiv 4,12 milioane tone anual (8,24% din total) până în 2030.

    „Deşi susţinem obiectivele de decarbonare, lipsa unor clarificări privind fezabilitatea economică, mecanismele de finanţare şi regimul sancţiunilor generează incertitudini semnificative. Aceste aspecte pot avea un impact semnificativ asupra performanţei noastre financiare şi operaţionale.“

     

    Urmează o nouă emisiune de obligaţiuni?

    Pentru finanţarea proiectelor în derulare, mai ales a Neptun Deep, acolo unde producţia este estimată să înceapă în 2027, cu o extracţie de 8 miliarde de metri cubi pe an, anul trecut Romgaz a lansat o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. euro, un succes istoric. Interesul finanţatorilor a demonstrat viabilitatea Neptun Deep şi a fost un vot de încredere pentru manage­mementul companiei. Este cazul pentru o nouă mişcare de acest tip?

    „Momentul unei astfel de operaţiuni trebuie ales cu maximă atenţie. Piaţa obligaţiunilor este în continuare volatilă, iar costul de îndatorare rămâne o pro­vo­care în contextul ratelor ridicate ale do­bân­zilor. Aceste aspecte influenţează direct atractivitatea unei emisiuni de obligaţiuni, motiv pentru care suntem prudenţi în evaluarea oportunităţii“, spune Popescu.

    În opinia lui însă, există semnale pozitive din partea pieţelor financiare, care indică o posibilă intrare într-o fază de stabilizare. În măsura în care dobânzile au revenit pe o traiectorie descendentă, iar cererea pentru instrumente de datorie emise de companii solide continuă să crească, condiţiile ar putea deveni mai favorabile pentru o astfel de operaţiune în perioada următoare, completează şeful Romgaz. „Trebuie menţionat faptul că Romgaz are o poziţie financiară solidă, fără presiuni imediate de finanţare, ceea ce ne oferă flexibilitate în alegerea momentului optim. Nu ne propunem să luăm decizii grăbite, ci să acţionăm strategic, astfel încât orice astfel de operaţiune să aducă valoare pe termen lung companiei şi acţionarilor noştri.“

     

    Noi verticale de business

    Dincolo de core-business, în ultimii ani Romgaz s-a angajat în mai multe proiecte care fie îi completează lanţul valoric, fie îi diversifică afacerea.

    „Ca oportunităţi, ne concentrăm pe digitalizarea proceselor, creşterea eficienţei operaţionale şi explorăm activ oportunităţi în zona de M&A – atât în ceea ce priveşte energia verde, cât şi pentru integrarea pe verticală a companiei. Ne interesează active care pot completa lanţul nostru valoric sau accelera diversificarea portofoliului energetic, fără a pierde din vedere sustenabilitatea financiară.“

    Partea de furnizare de gaze către clienţii casnici şi nu numai este o astfel de oportunitate, mai ales că şi Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie, deţinut tot de stat, a aplicat o reţetă similară în piaţa de energie.

    „Romgaz realizează în cursul acestor zile încă un pas important pentru pregătirea procesului de furnizare a gazelor naturale către clienţii casnici şi noncasnici mici. În acest moment, ne aflăm în etapa de semnare a contractului de achiziţie a unui soft modular, dedicat gestionării clienţilor/contractelor de furnizare a gazelor naturale, rezultat în urma unui proces de achiziţie publică, respectiv licitaţie.“

    Dar ţinând cont de toate reglementările în vigoare, intrarea pe zona de furnizare a Romgaz nu poate avea loc mai devreme de anul viitor.

    „Considerăm că primele oferte de furnizare de gaze naturale în regim concurenţial către clienţii casnici şi non-casnici mici, vor putea fi lansate pe piaţă la începutul anului 2026, pentru livrări care vor putea fi demarate din luna aprilie 2026.“

     

    Final de an intens

    Ca o completare a lanţului valoric, pe masa Romgaz este potenţiala achiziţie a Azomureş, combinatul de îngrăşăminte chimice, cel mai mare consumator de gaze din România.

    „Această tranzacţie ar permite companiei Romgaz să îşi extindă profilul dincolo de zona upstream, devenind un actor industrial integrat cu impact direct asupra securităţii alimentare şi echilibrului balanţei comerciale. Am crea un lanţ valoric complet, de la extracţie până la produs finit, păstrând valoarea în economia naţională. În acelaşi timp, ar aduce stabilitate în consum, ar reduce expunerea la volatilitatea preţurilor şi ar deschide noi oportunităţi de export regional.“ Răzvan Popescu spune că în acest moment există un acord de exlcusivitate cu Ameropa, proprietarul Azomureş.

    „Chiar zilele trecute am semnat contractul de consultanţă cu consorţiul care ne va ajuta în analiza posibilei achiziţii. Astfel, acum ne concentrăm eforturile pe realizarea unor analize de due dilligence tehnic, economic şi de mediu, analize care să fundamenteze decizia de a elabora şi înainta o ofertă de preţ. Termenul până la care s-ar putea finaliza tranzacţia, în cazul în care analizele de due dilligence prezintă rezultate satisfăcătoare pentru Romgaz este greu de estimat în acest moment.“ Cu toate acestea, şeful Romgaz speră că până la finalul anului să existe o decizie asumată de Romgaz, în baza procesului de due dilligence, în raport cu achiziţia activului Azomureş.

     

    Focus pe alte proiecte onshore

    Centrala de la Iernut este un alt proiect major al Romgaz, unul care însă s-a confruntat cu provocări majore din cauza problemelor financiare ale contractorului general, Duro Felguera. Investiţia la centrală este aproape gata, în momentul de faţă gradul de finalizare fiind de peste 98%.

    „Pentru susţinerea ritmului de execuţie, am iniţiat şi plata directă a unor subcontractori, inclusiv General Electric, ca măsură de sprijin menită să accelereze lucrările şi să reducă blocajele financiare. Nu excludem, totuşi, posibilitatea de a finaliza acest proiect, chiar şi fără actualul executant, în cazul în care situaţia acestuia compromite finalizarea centralei. Însă, menţionăm că o astfel de soluţie ar implica eforturi suplimentare de muncă şi capital din partea Romgaz.“

    Revenind la partea de core-business, dincolo de atenţia de care se bucură proiectul Neptun Deep, partea de gaz onshore este la fel de importantă.

    „Pentru următorii 5 ani, pe baza estimărilor actuale, producţia de gaze naturale din zona onshore a companiei Romgaz se va situa la un nivel cuprins între 4,9 – 4,7 miliarde mc/an, cu menţinerea unui declin de producţie sub 2,5% pe an. Pentru îndeplinirea acestor obiective strategice, derulăm o serie de proiecte de investiţii, cu accent pe reducerea impactului asupra mediului, pe siguranţă şi fiabilitate operaţională.“

    Aceste proiecte vizează atât creşterea portofoliului de resurse şi rezerve de hidrocarburi, prin lucrări de explorare geologică, cât şi maximizarea factorului de recuperare a rezervelor din zăcămintele mature, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii productive. Printre cele mai importante proiecte se numără Caragele Deep, Boteni (judeţul Dâmboviţa) sau proiectul Snagov.

  • Bursă. Romgaz, creştere de 13% pe producţia internă în S1/2025. Stagnează însă volumul brut extras

    ♦ Acţiunile societăţii se apreciază cu peste 1% după anunţ şi duc randamentul din ultimul an la circa 50%.

    Compania de stat Romgaz (simbol bursier SNG) a extras 2,52 mi­liarde mc de gaze naturale din producţia internă în primele şase luni ale anului, cu 12,55% peste nivelul aceleiaşi perioade din 2024, conform rapor­tului operaţional de la Bursa de Valori Bucureşti. Raportul financiar va fi urcat la BVB pe 14 august.

    Producţia de hidro­carburi a fost de 16,19 mi­lioane barili echivalent petrol (bep), în creştere cu 0,4% faţă de primul semestru de anul trecut, iar cantitatea de gaze naturale extrase brut a însumat 15,98 milioane bep, minus 0,05% an/an.

    Apoi, producţia de condensat a ajuns la circa 210.000 bep, ceea ce înseamnă un salt de aproape 53% faţă de S1/2024. În schimb, producţia de energie electrică a scăzut cu 24,2%, până la 341,5 GWh.

    La capitolul „stocuri“, produ­cătorul şi furnizorul de gaze naturale şi-a crescut injecţiile în depozitele de înma­gazinare subterană cu 13,3%, până la 929,7 mi­lioane mc, în timp ce extracţia din depozite s-a majorat cu 27%, la 1.249,5 mi­lioane mc.

    Ieri, spre amiază, titlurile SNG se apreciau cu 1,2% după ce compania a anunţat rezultatele ope­raţionale semestriale.

    Randamentele din 2025 şi din ultimele 12 luni sunt de 49%, respectiv 30%, la o evaluare bursieră de 30 miliarde de lei.

    Romgaz a înregistrat un profit net de 951 milioane de lei în T1/2025, în scădere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut şi în creştere cu 2% prin comparaţie cu T4/2024. Cifra de afaceri a ajuns la 2,38 miliarde de lei, cu 5% peste nivelul primelor trei luni de anul trecut, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 40% la 1,3 miliarde de lei.

    Dinamica cifrei de afaceri a fost susţinută de volumele de gaze livrate, majorate cu 14,7%, veniturile din vânzarea gazelor naturale crescând cu 4,63%, până la 2,09 miliarde lei.

    Săptămâna trecută, societatea a distribuit dividende în valoare totală de 604 mil. lei, mai exact 0,1568 lei pe acţiune din profitul anului 2024 şi din rezultatul reportat. Din total, 423 de milioane au mers către Ministerul Energiei, care deţine 70% din capitalul social.

    Emitentul estimează anul acesta un profit net de 2,35 miliarde de lei, în scădere cu 26% faţă de rezultatul obţinut în 2024, conform bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii, din care reiese că profitul ar scădea la 1,77 miliarde de lei în 2027, iar în anul următor la 1,4 miliarde.

    Romgaz şi OMV Petrom (SNP) vor investi peste 750 milioane euro în infrastructura terestră pentru aducerea gazului din proiectul Neptun Deep, autorizat recent de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Producţia, estimată să înceapă în 2027, va atinge 8 miliarde mc anual, aproape dublând producţia actuală a României şi consolidând rolul ţării ca exportator regional de energie.

     

     

  • Ce valoare are agricultura în România: Producţia vegetală, animală şi serviciile conexe au avut în 2024 o valoare totală de 100 miliarde lei, în scădere cu 4,3%. Segmentul vegetal a avut o reducere de 10%, iar cele animal a crescut cu 5%

    Producţia din agricultură, atât cea vegetală, cât şi cea animală, a avut anul trecut o valoare totală de 100,5 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul din 2023, în condiţiile în care segmentul vegetal a avut o reducere de 10%, iar cele animal a crescut cu 5%, potrivit datelor semidefinitive ale Institutului Naţional de Statistică.

    Astfel, producţia vegetală a avut o valoare de 55 miliarde lei, cea animală de 42 miliarde lei, iar serviciile agricole de 3 miliarde lei, în scădere cu 5,2 %.

    Comparativ cu 2023, structura evidenţiază o scădere a ponderii producţiei vegetale la 55% (-5,3 p.p.) şi o creştere a producţiei animale la aproape 42% (+4,8 p.p.).

    Serviciile agricole au rămas relativ constante, deţinând o pondere de 3,2%.

    Pe segmentul vegetal, cea mai mare pondere, din punct de vedere valoric, este deţinută de cereale (29%), urmate de legume şi pepeni (19%), alte grupe (leguminoase boabe, plante tehnice, flori, produse secundare etc. – 15,7%) şi fructe şi struguri (12%).

    Faţă de situaţia din 2023, anul trecut s-a remarcat o creştere a ponderii valorii producţiei la alte grupe (+4,5 p.p.), legume şi pepeni (+2,4 p.p.), fructe şi struguri, respectiv la plante de nutreţ (+0,7 p.p., pentru fiecare categorie).

    În schimb, a scăzut ponderea la cereale (-6,4 p.p.), plante uleioase (-1,7 p.p.) şi la cartofi (-0,2 p.p.).

    În cazul producţie animale, cele mai mari ponderi sunt deţinute de produse obţinute din prelucrarea laptelui (29% din valoarea totală a producţiei pe ramură), bovine (25%) şi păsări (22,6%).

    Comparativ cu 2023, anul trecut au avut loc creşteri ale ponderii la bovine (+2,1 p.p.), ovine şi caprine (+1,0 p.p.), porcine (+0,6 p.p.) şi produse obţinute din prelucrarea laptelui în ferma zootehnică (+0,1 p.p.). Scăderi ale ponderilor valorii producţiei au fost înregistrate la păsări (-3,6 p.p.) şi la alte grupe (produse apicole, sericicole, cabaline -0,2 p.p.).

  • Evoluţie? Nu. Re-voluţie: De la AI la metavers industrial

    Grupul Renault a lansat o strategie de transformare industrială bazată pe inteligenţă artificială şi metavers, cu scopul de a reduce costurile de producţie, a accelera lansările de modele şi a îmbunătăţi calitatea vehiculelor. De la digital twin şi senzori în timp real până la AI vizual care identifică şi corectează erorile pe linia de asamblare, Renault încearcă să reinventeze uzina viitorului şi să depăşească în agilitate sistemul Toyota, etalonul istoric al industriei.

    Renault vrea să schimbe regulile jocului într-o industrie auto aflată sub presiunea transformării electrice, a exploziei costurilor şi a ofensivei chinezilor. „Industria noastră a fost construită pe modelul Toyota Production System, dar lumea de azi nu mai este stabilă. Trebuie să fim mai agili ca niciodată”, afirmă Thierry Charvet, chief industry & quality officer al Grupului Renault.

    Această agilitate vine prin ceea ce Renault numeşte „metavers industrial” – o reţea de uzine, senzori, date în timp real şi gemeni digitali (digital twins), prin care fiecare vehicul şi componentă sunt urmărite, analizate şi optimizate de la proiectare până la livrare.

    De la kaizen la salturi tehnologice

    Charvet admite că filosofia Toyota de îmbunătăţire continuă – kaizen – rămâne valabilă, dar insuficientă. „Cu noile provocări – electrificare, software, baterii – nu mai putem aştepta zece ani să atingem nivelul de productivitate avut cu maşinile pe combustie internă. Avem nevoie de salturi, nu doar de paşi mărunţi.”

    Răspunsul Renault este Re-Industry, un plan industrial lansat în 2023 şi gândit până în 2027, care urmăreşte o reducere de 50% a costurilor de producţie pentru vehicule electrice şi de 30% pentru cele clasice. În paralel, consumul de energie per vehicul trebuie redus cu 40% faţă de 2021, iar timpul de dezvoltare a unui nou model va scădea de la patru ani la doi.

    „Pentru viitorul Twingo spre exemplu, vom avea doar 650 de componente, faţă de 1080 la Megane. Mai puţine piese înseamnă producţie mai rapidă, mai puţine erori, şi automat o calitate mai bună”, explică Charvet.

    AI care vede, decide şi învaţă

    Un exemplu practic: la uzina din Palencia, Spania, Renault a instalat mii de camere care analizează fiecare vehicul aflat în producţie. Inteligenţa artificială observă dacă, de pildă, un conector de pe bord nu a fost bine fixat, şi alertează imediat un operator. „O eroare de un milimetru poate fi corectată în câteva secunde, înainte să devină o problemă pentru client”, spune Eric Marchiol, senior digital officer în cadrul grupului.

    Această supraveghere inteligentă a dus la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii. „Din 90.000 de maşini produse, doar două au avut probleme raportate în perioada de rodaj. Fiecare caz este analizat în detaliu şi corectat”, adaugă Marchiol.

    La Valladolid, uzina care produce Captur şi Symbioz, eficienţa este de 99,8%. Renault monitorizează în timp real nu doar producţia, ci şi uzura timpurie. „Dacă o maşină nouă se strică, chiar şi pe drum cu o platformă de tractare, uzina primeşte alertă imediat şi datele sunt încărcate în metaversul industrial.”

    Digital twins care trăiesc în cloud

    François Lavernos, CIO al Renault Brand şi coordonator al tehnologiei industriale, explică fundamentul metaversului industrial: „Captăm date în timp real de la mii de senzori, de la roboţi, de la furnizori, dar şi din trafic sau vreme. Fiecare componentă importantă are un geamăn digital – un model virtual care o însoţeşte în producţie”.

    După fabricarea motorului
    electric la Cleon, de exemplu, geamănul digital este transferat în cloud, apoi revine la uzina de asamblare, cum ar fi Douai, pentru a fi „reunit” virtual cu maşina completă. Apoi, din nou, este mutat în cloud, unde poate fi accesat pentru monitorizare pe tot ciclul de viaţă.

    „Avem deja peste un milion de gemeni digitali. Viziunea noastră este ca în viitor să putem urmări fiecare maşină şi după ce a fost livrată, cu acordul clientului, evident. Ar însemna o trasabilitate totală a calităţii”, explică Lavernos.

    Timp redus la jumătate pentru „ramp-up”

    Datorită metaversului industrial, Renault reuşeşte să accelereze punerea în producţie a noilor tehnologii.

    „Am redus timpul de ramp-up cu 40%. Acum nu mai aşteptăm finalizarea sculelor sau a liniilor pentru a valida produsul. Lucrăm simultan la dezvoltare şi producţie, aşa cum fac deja chinezii”, spune Thierry Charvet.

    Acest tip de sincronizare a dus la scurtarea dezvoltării noului Twingo la doar doi ani – o performanţă considerabilă pentru industria auto europeană.

    Tehnologie care reduce şi emisiile

    Transformarea nu e doar digitală. Jet Print Paint, o tehnologie de vopsire folosită pe Renault 4 şi Dacia Bigster, permite reducerea consumului de vopsea şi de apă. Exoscheletul Calvin, dezvoltat cu startup-ul Wundercraft, le oferă lucrătorilor capacitatea de a manipula piese grele precum anvelope sau panouri de caroserie, cu mai puţin efort.

    În paralel, AI-ul optimizează şi logistica: „Am redus cu 20% numărul de camioane pe drum prin optimizarea încărcăturii. Reacţionăm în timp real la blocaje, vreme nefavorabilă sau lipsă de stoc”, adaugă Lavernos.

     

    De la hacking la standard industrial

    Drumul nu a fost uşor. „La început a fost foarte greu. A trebuit să obligăm furnizorii de roboţi să ne deschidă software-ul. Practic, i-am «hack-uit» ca să putem colecta datele”, spune Marchiol. Astăzi, Renault nu doar că vizualizează producţia, ci o controlează în detaliu.

    Totuşi, grupul nu îşi dezvoltă propriile camere sau senzori, ci un strat software peste echipamentele furnizorilor. „Problema este că fiecare furnizor vine cu propriul sistem, iar noi integrăm totul într-o platformă unică, transversală. Asta dă competitivitate.”

     

    Europa, între China şi Silicon Valley

    „Acum 25 de ani mergeam în Silicon Valley să învăţăm. Acum ne uităm la China. Ei sunt cei mai rapizi în utilizarea noilor tehnologii”, recunoaşte Lavernos. Renault nu vrea să devină un Microsoft european, dar vrea să fie lider în aplicarea tehnologiei în producţie.

    „Nu putem concura cu platformele globale, dar putem deveni cei mai buni în a le folosi eficient în uzinele noastre. Europa are o şansă aici, şi Renault poate fi lider”, încheie Lavernos.    

  • Şase ani de Afaceri de la Zero şi primii noştri milionari. Producătorul de sucuri Dr. Fresh a ajuns la afaceri de 5,7 mil. lei „Începuturile ar fi fost mai grele dacă nu aveam posibilitatea să listăm produsele în lanţuri de magazine“

    ♦ Afaceri de la Zero a împlinit şase ani în luna mai a acestui an, iar pentru a marca o întreagă generaţie de mici antreprenori, am decis să îi căutăm pe primii „noştri“ milionari, în lei sau în euro. Avem şi un disclaimer de oferit înainte de orice text în care îi vom prezenta pe „Milionarii de la Afaceri de la Zero“. Scopul lor nu a fost milionul, ci modul în care reuşesc să construiască ceva pornind de la nimic urmând vise, pasiuni, nevoi, idei. Milionul, în cazul lor, este al proiectelor pe care le-au creat şi care au convins consumatorii, nu este un cont al lor în vreo bancă.

    Acsi Trade, compania care produce brandul de sucuri Dr. Fresh, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 5,7 milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de anul precedent, acesta fiind cel mai bun an de la intrarea pe piaţă a companiei fondate de familia Csizek. Iar businessul merge spre un nou an de creştere, având în vedere că pregăteşte lansarea de noi produse.

    „Cele mai importante lucruri pe care le-am învăţat ca antreprenor este că nu trebuie să mă dau bătut niciodată pentru că succesul este acolo, este pregătit şi vine. Trebuie doar să munceşti şi să fii perseverent”, spune Cristian Csizek, cofondator al Acsi Trade, firma care produce brandul Dr. Fresh.

    Brandul de sucuri Dr. Fresh a luat naştere în urmă cu circa trei ani, atunci când familia Csizek a decis să producă şi sucuri sub brandul propriu, nu doar mărci private pentru marile lanţuri de magazine, segment care practic le-a adus dezvoltarea din 2013 încoace. În producţia de sucuri, familia Csizek a intrat în 2010. 

    „Începuturile ar fi fost mai grele dacă nu aveam posibilitatea să listăm produsele în lanţuri de magazine, care reprezintă astăzi 70% din comerţ”.

    Practic, Acsi Trade a fost primul producător de sucuri obţinute prin presarea fructelor şi primii listaţi în marile lanţuri. Compania colaborează cu retaileri precum Carrefour, Penny, Lidl etc. Sucurile se produc printr-un proces de presare a fructelor, apoi urmează o filtrare uşoară şi pasteurizare.

    Principalul ingredient folosit este mărul, dar nu este singurul, ci compania în portofoliu inclusiv sucuri din mai multe fructe.  

    Recent, Dr. Fresh a început şi producţia de sucuri funcţionale precum cele cu aronia, sfeclă sau cătină şi familia Csizek vrea să dezvolte în continuare acest segment.

    „În următorii ani, îmi doresc ca Dr. Fresh să fie unul dintre cele mai cunoscute branduri din nişa sucurilor funcţionale sau de sucuri presate la rece. Dezvoltare este continuă, ne ajută toţi factorii. Interesul clienţilor pe acest segment de produs este unul în creştere, aşa că ne văd acolo în top. Anul acesta chiar previzionăm o creştere de 70% a cifrei de afaceri“, a mai spus Cristian Csizek.

    Afaceri de la Zero a strâns în cei şase ani de viaţă ai proiectului realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania peste 1.500 de poveşti care arată o Românie care munceşte, o Românie pricepută, atentă, implicată în business şi în nevoile comunităţii. Platforma Afaceri de la Zero le-a ascultat vocea şi povestea atunci când erau prea mici să fie luaţi în seamă, le-a dat încredere că se poate, că şi atunci când ai o cifră de afaceri de 10.000 sau 20.000 de euro, când nu ai marketing şi nici nu îţi poţi permite influenceri, ai totuşi un loc în care să îţi spui povestea, un loc în care îi vezi şi pe alţii ca tine, în care legi prietenii şi parteneriate.

     

    Dacă doriţi să revedeţi:

    ► Povestea Dr. Fresh: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-au-inceput-cu-productia-de-sucuri-marca-proprie-22793338

  • România are peste 140.000 de muncitori non-UE, cei mai mulţi în producţie, construcţii şi comerţ. Costurile companiilor cu muncitorii străini sunt cu 6% – 10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români. De ce se îndreaptă angajatorii români spre ei? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă“

    ♦ „Avantajul este că atunci când pleacă autobuzul, din zece muncitori străini, nouă sunt în autobuz“ ♦ „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, faptul că ai o constanţă, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“ ♦ Cei mai mulţi dintre muncitorii non-UE provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India ♦ Domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia, construcţiile, comerţul, HoReCa şi serviciile administrative şi de suport.

    România a ajuns să aibă peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în sectoarele cu deficit cronic de personal: producţie, construcţii şi comerţ. Companiile nu îi aleg pentru că ar fi mai ieftini – dimpotrivă, costurile totale pot fi şi cu 10% mai mari faţă de cele pentru un muncitor român, din cauza cheltuielilor cu recrutarea, cazarea sau transportul.

    Pe o piaţă unde tot mai mulţi români aleg să lucreze în străinătate sau să evite locurile de muncă cu activitate fizică, angajatorii rămân fără alternative, iar soluţia vine tot mai des din Nepal, Sri Lanka, Turcia sau India.

    „Avem peste 100 de muncitori aduşi din străinătate şi, în acelaşi timp, avem o experienţă de peste şapte – opt ani în zona asta de a aduce, de a recruta şi de a întreţine relaţii cu muncitori străini de profil. Avem peste 60 de muncitori străini doar în Alusystem. În România am trăit vremuri în care am avut forţă de muncă şi nu am avut de lucru, dar de cele mai multe ori aveam de lucru şi nu aveam cu cine. Când am epuizat toate resursele de recrutare, am încercat orice, atunci am zis să încercăm cu forţă de muncă din afară pentru a completa, ci nu a înlocui personalul din România“, a spus Răzvan Popa,  CEO, al Alusystem, parte din Bog’Art Group, şi co-owner al lanţului de cafenele de specialitate Boiler, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

    Răzvan Popa susţine că nu s-a îndreptat cu recrutarea spre ţări precum Vietman din dorinţa de a economisi şi de a avea un cost personal mai mic. „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, faptul că ai o constanţă, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu. Pe noi ne costă poate cu 10% mai mult uneori un cetăţean străin în primele luni până să fie productiv. Avem un şantier foarte mare acum, sunt cinci turnuri de clădire, un turn de clădire este doar cu cetăţeni străini, celelalte sunt cu subcontractori români. Suntem cu 6% mai scump cu cetăţenii străini. În schimb, nivelul calităţii este comparabil, nu este nicio diferenţă din punctul de vedere al calităţii, au o seriozitate cu care tratează munca, nu lipsesc de la muncă şi practic am acoperit un deficit de forţă de muncă“, a explicat el.

    Diferenţa de cost între muncitorii non-UE şi cei români vine nu din salarii – acestea fiind similare –, ci din cheltuielile asociate mutării: bilete de avion, taxe de viză şi de permis de şedere, comisioane pentru agenţiile de recrutare şi costuri cu cazarea.

    Romulus Badea, preşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă: Conform statisticii europene, diaspora românească este cea mai mare în cadrul Uniunii Europene, deci românii reprezintă cel mai mare număr de cetăţeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara graniţelor.

    „Sunt acelaşi salarii pentru muncitorii străini ca pentru cei români, acelaşi număr de ore. Costurile una peste alta, în termeni efectivi, sunt mai mari. În general, costurile sunt mai mari cu muncitorii străini pentru că intervin biletele de avion, taxele la bugetul de stat, taxa de viză, taxa de permis de şedere, onorariul nostru, toate adunate sunt mai mari. Avantajul este că atunci când pleacă autobuzul, din zece muncitori străini, nouă sunt în autobuz“, a explicat şi Bogdan Gheorghiu, vicepreşedinte al PIFM, în cadrul aceluiaşi eveniment.

    Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România.

    Cei mai mulţi dintre aceştia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India, iar domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).

    Unul dintre argumentele pentru care reprezentanţii importatorilor de forţă de muncă cred că a crescut nevoia de muncitori non-UE pe piaţa din România este acela că românii continuă să plece la muncă în afară, iar companiile nu au cu cine lucra în ţară.

    „Conform statisticii europene, diaspora românească este cea mai mare în cadrul Uniunii Europene, deci românii reprezintă cel mai mare număr de cetăţeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara graniţelor. Sunt aproape 3,1 milioane de oameni, dar aş vrea să atrag atenţia că aceştia sunt cei care sunt înregistraţi în statisticile oficiale.  Un fost conducător al Departamen­tului Românilor de Pretutindeni dădea exemplul Franţei, unde sunt înregistraţi 150.000 de români cu aproximaţie, însă aşteptările sau estimările arătau că, de fapt, sunt vreo 500.000. Numărul acesta este doar în UE, dacă adăugăm alte ţări preferate de români, Marea Britanie sau Statele Unite, este clar că numărul este mult mai mare. Estimările duc spre 5,6 milioane de români plecaţi din interiorul graniţelor. Iar populaţia activă rămasă nu este foarte mare“, a spus Romulus Badea, preşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă.

    Conform datelor de la PIFM, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menţinut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcţiile, curăţenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăţi majore în recrutarea locală.

  • România are peste 140.000 de muncitori non-UE, cei mai mulţi în producţie, construcţii şi comerţ. Costurile companiilor cu muncitorii străini sunt cu 6% – 10% mai mari faţă de cele cu muncitorii români. De ce se îndreaptă angajatorii români spre ei? „Avem siguranţa că vin şi mâine la muncă“

    ♦ „Avantajul este că atunci când pleacă autobuzul, din zece muncitori străini, nouă sunt în autobuz“ ♦ „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, faptul că ai o constanţă, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu“ ♦ Cei mai mulţi dintre muncitorii non-UE provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India ♦ Domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia, construcţiile, comerţul, HoReCa şi serviciile administrative şi de suport.

    România a ajuns să aibă peste 140.000 de muncitori din afara Uniunii Europene, atraşi în principal în sectoarele cu deficit cronic de personal: producţie, construcţii şi comerţ. Companiile nu îi aleg pentru că ar fi mai ieftini – dimpotrivă, costurile totale pot fi şi cu 10% mai mari faţă de cele pentru un muncitor român, din cauza cheltuielilor cu recrutarea, cazarea sau transportul.

    Pe o piaţă unde tot mai mulţi români aleg să lucreze în străinătate sau să evite locurile de muncă cu activitate fizică, angajatorii rămân fără alternative, iar soluţia vine tot mai des din Nepal, Sri Lanka, Turcia sau India.

    „Avem peste 100 de muncitori aduşi din străinătate şi, în acelaşi timp, avem o experienţă de peste şapte – opt ani în zona asta de a aduce, de a recruta şi de a întreţine relaţii cu muncitori străini de profil. Avem peste 60 de muncitori străini doar în Alusystem. În România am trăit vremuri în care am avut forţă de muncă şi nu am avut de lucru, dar de cele mai multe ori aveam de lucru şi nu aveam cu cine. Când am epuizat toate resursele de recrutare, am încercat orice, atunci am zis să încercăm cu forţă de muncă din afară pentru a completa, ci nu a înlocui personalul din România“, a spus Răzvan Popa,  CEO, al Alusystem, parte din Bog’Art Group, şi co-owner al lanţului de cafenele de specialitate Boiler, în cadrul unui eveniment organizat de Patronatul Importatorilor de Forţă de Muncă (PIFM).

    Răzvan Popa susţine că nu s-a îndreptat cu recrutarea spre ţări precum Vietman din dorinţa de a economisi şi de a avea un cost personal mai mic. „În final, când adunăm salariul, beneficiile, costul cu cazarea, costul cu instruirea, este mai mare costul. În schimb, faptul că ai o constanţă, eşti sigur că acea persoană a doua zi vine la muncă, acolo e marele beneficiu. Pe noi ne costă poate cu 10% mai mult uneori un cetăţean străin în primele luni până să fie productiv. Avem un şantier foarte mare acum, sunt cinci turnuri de clădire, un turn de clădire este doar cu cetăţeni străini, celelalte sunt cu subcontractori români. Suntem cu 6% mai scump cu cetăţenii străini. În schimb, nivelul calităţii este comparabil, nu este nicio diferenţă din punctul de vedere al calităţii, au o seriozitate cu care tratează munca, nu lipsesc de la muncă şi practic am acoperit un deficit de forţă de muncă“, a explicat el.

    Diferenţa de cost între muncitorii non-UE şi cei români vine nu din salarii – acestea fiind similare –, ci din cheltuielile asociate mutării: bilete de avion, taxe de viză şi de permis de şedere, comisioane pentru agenţiile de recrutare şi costuri cu cazarea.

    Romulus Badea, preşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă: Conform statisticii europene, diaspora românească este cea mai mare în cadrul Uniunii Europene, deci românii reprezintă cel mai mare număr de cetăţeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara graniţelor.

    „Sunt acelaşi salarii pentru muncitorii străini ca pentru cei români, acelaşi număr de ore. Costurile una peste alta, în termeni efectivi, sunt mai mari. În general, costurile sunt mai mari cu muncitorii străini pentru că intervin biletele de avion, taxele la bugetul de stat, taxa de viză, taxa de permis de şedere, onorariul nostru, toate adunate sunt mai mari. Avantajul este că atunci când pleacă autobuzul, din zece muncitori străini, nouă sunt în autobuz“, a explicat şi Bogdan Gheorghiu, vicepreşedinte al PIFM, în cadrul aceluiaşi eveniment.

    Conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, la finalul anului 2024 erau înregistraţi peste 140.640 de angajaţi proveniţi din afara Uniunii Europene care lucrează legal în România.

    Cei mai mulţi dintre aceştia provin din Nepal, Sri Lanka, Turcia şi India, iar domeniile în care activează cu preponderenţă sunt producţia (29.141 de angajaţi), construcţiile (28.538), comerţul (20.008), HoReCa (18.844) şi serviciile administrative şi de suport (12.189).

    Unul dintre argumentele pentru care reprezentanţii importatorilor de forţă de muncă cred că a crescut nevoia de muncitori non-UE pe piaţa din România este acela că românii continuă să plece la muncă în afară, iar companiile nu au cu cine lucra în ţară.

    „Conform statisticii europene, diaspora românească este cea mai mare în cadrul Uniunii Europene, deci românii reprezintă cel mai mare număr de cetăţeni europeni care trăiesc în celelalte state membre, în afara graniţelor. Sunt aproape 3,1 milioane de oameni, dar aş vrea să atrag atenţia că aceştia sunt cei care sunt înregistraţi în statisticile oficiale.  Un fost conducător al Departamen­tului Românilor de Pretutindeni dădea exemplul Franţei, unde sunt înregistraţi 150.000 de români cu aproximaţie, însă aşteptările sau estimările arătau că, de fapt, sunt vreo 500.000. Numărul acesta este doar în UE, dacă adăugăm alte ţări preferate de români, Marea Britanie sau Statele Unite, este clar că numărul este mult mai mare. Estimările duc spre 5,6 milioane de români plecaţi din interiorul graniţelor. Iar populaţia activă rămasă nu este foarte mare“, a spus Romulus Badea, preşedinte al Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă.

    Conform datelor de la PIFM, pentru al doilea an consecutiv, plafonul anual pentru anul 2025 a fost menţinut la 100.000 de avize. Mai mult de 60% dintre aceste avize vizează meserii din zone precum agricultura, construcţiile, curăţenia sau manipularea mărfii, domenii în care angajatorii români întâmpină dificultăţi majore în recrutarea locală.

  • Producţia de energie electrică s-a redus în primele cinci luni ale anului cu 10%, cea mai mare scădere fiind la hidrocentrale, cu aproape 30%. Importul de energie a crescut cu 68%, iar consumul final a rămas relativ constant

    Producţia de energie electrică a fost în primele cinci luni ale anului cu 10% mai mică decât în perioada similară din 2024, cea mai mare scădere fiind la hidrocentrale, cu aproape 30%, în timp ce importul de energie a crescut cu 68%, iar consumul final a rămas relativ constant, arată datele INS publicate marţi.

    În acelaşi interval, exporturile de energie electrică s-au majorat cu 15,6%.

    În privinţa producţiei, din totalul de 21.009 mil. kWh, o treime a fost asigurată de termocentrale, 25% de hidrocentrale, 22% de centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, 12%  din parcurile eoliene şi 7,7% din centrale fotovoltaice, inclusiv prosumatorii. 

    Comparativ cu ianuarie-mai 2024, în acest an producţia din hidrocentrale s-a diminuat cu aproape 30%, iar cea din centralele eoliene cu 15%. În schimb, parcurile solare au produs cu 32% mai mult decât anul trecut.

    Consumul final a fost cu doar 1,3% mai mare decât în primele cinci luni din 2024, cea mai mare creştere, de 5,7%, fiind la populaţie, în timp ce iluminatul public s-a redus cu aproape 9%, iar consumul din economie a rămas neschimbat.

    Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost cu 4% sub nivelul de anul trecut.

    În total, în primele cinci luni ale anului resursele de energie primară şi cele de energie electrică au crescut cu 5,7%, respectiv cu 3,4% faţă de perioada similară din 2024.

    Principalele resurse de energie primară au totalizat 13,5 mil tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 726.900 tep.

    Producţia internă a însumat 6,9 mil tep, în scădere cu 4,7%, iar importul a fost de 6,6 mil tep, în creştere cu 19,3%. 

     

  • Rezultatele operaţionale ale Petrom nu surprind piaţa. Urmează o perioadă de prudenţă înainte de revizuirea ratingului de ţară, remarcă un analist

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie petrolieră din România, a raportat scăderi ale producţiei de ţiţei şi gaze în trimestrul al doilea din 2025, însă rezultatele operaţionale erau anticipate de investitori, având în vedere că acţiunile societăţii s-au apreciat cu 0,6% după publicarea trading update-ului trimestrial.

    „Probabil că piaţa se aştepta la nişte rezultate operaţionale în scădere (În T2/2025 – n.r.). În cazul Petrom avem acest trend raportat la ce era în urmă cu unu-doi ani. Reacţia pieţei asta arată, că nu au fost o surpriză pentru companie”, spune Alin Brendea, analist bursier la Prime Transaction.

    Emitentul cu 48 mld. lei capitalizare a raportat o scădere de 7,2% a producţiei totale de hidrocarburi în T2/2025, la 102,2 mii bep/zi, pe fondul declinului natural al zăcămintelor mature şi al preţurilor mai reduse la ţiţei. Vânzările totale de hidrocarburi au scăzut cu 8%, la 96,9 mii bep/zi.

    Între timp, producţia de ţiţei şi condensat a ajuns la 48,4 mii bep/zi în T2/2025, în scădere cu 4,2 mii bep/zi faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar producţia de gaze naturale s-a diminuat la 53,8 mii bep/zi, comparativ cu 57,5 mii bep/zi în trimestrul al doilea al anului trecut. OMV Petrom îşi va publica la finele lunii rezultatele financiare semestriale.

    „Pe de altă parte, fluctuaţiile de pe piaţa petrolului puteau ajuta la un moment dat Petrom. Am avut acea creştere mare a ţiţeiului, însă preţul s-a stabilizat între timp. Văd şi compania în aceeaşi notă generală a unei veri mai liniştite din acest moment până în zona rezultatelor semestriale, care va coincide cu o primă revizuire a ratingului de ţară”, continuă reprezentantul societăţii de brokeraj.

    Următoarea revizuire programată a ratingului suveran de către Fitch este stabilită pentru 15 august. Până la acel moment, aproape jumătate dintre companiile din structura BET îşi vor fi publicat rezultatele financiare aferente primului semestru din 2025.

    „Având această perspectivă într-o lună, investitorii vor deveni din ce în ce mai prudenţi în a lua măsuri sau decizii semnificative de investiţii pe măsură ce se apropie aceste termene”, spune Alin Brendea pentru ZF.