“”Nu se discută, nu am discutat de niciun fel de o pe modificarea codurilor. Scoateţi din discuţie acest subiect. Vom merge exclusiv pe calea dezbaterilor parlamentare. Nici asumarea răspundetrii nu e avută în vedere. Doar dezbaterea parlamentară”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Legat de şedinţa Coaliţiei de luni, cu Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, Tăriceanu spune că nu s-a discutat despre modificarea codurilor.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Senatul a adoptat Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, în urma cererii de reexaminare trimisă de preşedintele României către Parlamnent, cu 79 voturi “pentru”, nicio abţinere şi 33 voturi împotrivă.
Senatorul USR, George-Edward Dircă, a venit cu mai multe amendamente pentru proiectul de lege, însă toate au fost respinse în plen.
Senatoarea PNL, Aina Gorghiu a susţinut că nu înţelege graba cu care s-a introdus pe ordinea de zi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Grupul securist din aşa-zisa opoziţie a devenit pur şi simplu isteric după modificările aduse Codului de Procedură Penală. Pentru că, să declari printre urlete şi injurii că modificările aduse de Parlament sunt bune numai pentru infractori, reprezintă forma cea mai pură şi cea mai gravă a propagandei de tip bolşevic pe care aceste personaje o promovează de ceva timp în spaţiul public. Iar Cioloş, aliatul PNL+USL, atinge noi culmi ale ipocriziei, lipsei de logică şi a slujirii absolute a Statului Paralel. Mesajul său <majoritatea PSD-ALDE a abuzat de drepturile oferite de democraţie, agresând Codul de Procedură Penală> se adaugă celor promovate de corul istericilor iubitori şi susţinători ai abuzurilor. Adică, tocmai tehnocratul preferat al lui Iohannis ţipă astăzi? Cel care, într-o singură noapte, fără dezbatere publică şi într-o manieră absolut obscură, a modificat prin ordonanţă de urgenţă nu mai puţin de 151 de articole ale Codului de Procedură Penală?”, a declarat Codrin Ştefănescu, potrivit unui comunicat de presă.
El a mai spus că parlamentarii PSD şi ALDE ”au readus legalitatea şi normalitatea în Codul de Procedură Penală”.
”Ţinând cont de comportamentul aberant şi iraţional al unor <portavoci> ale Statului Paralel, din Parlament, dar şi din afara lui, trebuie făcute următoarele menţiuni: parlamentarii au readus legalitatea şi normalitatea în Codul de Procedură Penală. Majoritatea PSD – ALDE a asigurat o dezbatere transparentă, extrem de clară şi consistentă a Codului de Procedură Penală, respectând în integralitate procedura de adoptare. În noua sa variantă, Codul de Procedură Penală garantează respectarea tuturor drepturilor procesuale în conformitate cu rigorile europene în materie şi pune astfel capăt abuzurilor. Iar modificările adoptate răspund cerinţelor Curţii Constituţionale, CEDO şi directivelor europene, dar mai ales respectării drepturilor fundamentale ale omului”, a mai afirmat secretarul general adjunct al PSD.
“Clanul Dragnea e pregătit să dea foc ţării. Avem informaţii aproape certe că Dragnea va declanşa procedura de demitere a preşedintelui României în cursul săptămânii viitoare şi că este sprijinit în acest demers şi de Tăriceanu şi de acoliţii săi. Obiectivele demarării procedurii de demitere sunt controlul asupra Parchetelor, controlul asupra serviciilor de informaţii, promulgarea Legilor justiţiei şi a codurilor, Codul de procedură penală şi Codul penal, în formula anti-justiţie pregătită de majoritatea guvernamentală. Disperarea lui Dragnea îl face să apeleze la o măsură extremă şi din dorinţa de a pune o presiune suplimentară asupra completului care urmează să pronunţe sentinţa în dosarul său”, a declarat Ludovic Orban.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dreptul contribuabililor (…) de a cere restituirea se naşte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (OUG nr. 52/2017 – n. red.), indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar (…) cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018”, scrie în actul normativ emis de Executiv.
Cei care nu acţionează până la data respectivă nu vor mai putea să recupereze banii pe cale administrativă. Cererea de restituire a fostelor taxe auto poate fi descărcată aici. De asemenea, românii nu mai trebuie să depună acte justificative alături de cerere.
“Codul de procedură penală vizează transpunerea directivei UE legată de prezumţia de nevinovăţie, cât şi cealată care se referă la confiscarea extinsă. Tot în acest Cod sunt modificările care vizează armonizarea cu deciziile Curţii Constituţionale şi decizia CEDO. De asemenea, aici se pun în concordanţă şi cea mai importantă este cea cu eliminarea Camerei prelimininare pentru a scurta procedura judiciară. Luni intră deja raportul în Senat pentru a fi adoptat şi ca România să nu mai plătească eventuale penalităţi pentru neaplicarea directivei UE cu prezumţia de nevinovăţie. Directivele sunt cuprinse aici. În două săptămâni va ieşi din Parlament”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PSD Florin Iordache.
Printre amendamentele adoptate de Comisia pentru legile Justiţiei aduse Codului de procedură penală, se numără cel care prevede că prin care procurorii să poată distruge probele unei înregistrări obţinute în mod ilegal.
“Probele obţiunute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal, fiind lovite de nulitate absolută. (…) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei şi a mijloacelor de probă. Probele şi mijloacele de probă excluse se păstrează sigilate la sediul Parchetului în ce priveşte cauzele aflate în faca de urmărire penală, respectiv al instanţei, în ce priveşte cauzele aflate în curs de judecată”, prevede propunerea CSM, asumată de PSD şi ALDE, adoptată în Comisie.
“Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat pentru MEDIAFAX Adrian Cioroianu.
Ministerul Culturii a trimis, pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO dosarul “Peisajul Cultural Minier Roşia Montană”, pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial.
“Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011, când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016. Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, se arată într-un comunicat publicat pe 4 ianuarie 2017, pe site-ul Ministerului Culturii.