Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times. Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea.
Tag: prezentare
-
Tânărul care a studiat în patru oraşe europene diferite şi a mizat tot pe România pentru afacerea sa
În lumea lui Răzvan Zamfira, evenimentele se măsoară în grafice, tabele, scheme şi baze de date. A gândit conceptul Studio Interrobang într-o vreme în care termenul „big data” nu era foarte popular. Nu existau prea multe instrumente de analiză vizuală şi nici clienţi care să-şi dorească să comunice despre afacerea lor cu ajutorul datelor. Şi totuşi, el a îndrăznit.
A studiat în patru oraşe europene diferite – Bruxelles, Viena, Madrid şi Copenhaga – unde vizualizarea de date ştiinţifice şi transpunerea lor în mijloace prietenoase de comunicare pentru publicul larg era destul de des întâlnită. A lucrat ca freelancer în domeniul graphic designului. Toate experienţele puse la un loc au dus la crearea businessului Studio Interrobang, un birou de design specializat în vizualizarea de date şi design informaţional.
„Sunt arhitect, cercetător în studii urbane şi graphic designer. Nu cred că aş putea să înţeleg la fel de uşor seturile complexe de date cu care lucrez în prezent, dar şi contextul acestora, fără o astfel de pregătire interdisciplinară. În ultimii doi ani, am colaborat sau coordonat proiecte despre piaţa imobiliară, servicii sociale, alegerile prezidenţiale, agricultură, calitatea sistemului de învăţământ, poluare fonică sau analiza de reţele sociale de inovatori în domeniul mediului.”
Aşa se descrie Răzvan Zamfira. Spune că, în vizualizarea de date, combină reprezentarea artistică şi abilităţile de comunicare vizuală cu nevoia de înţelegere şi structurare rapidă a datelor despre subiecte mereu diferite. Diferiţi sunt şi clienţii, fie ei organizaţii care vor să valorifice datele de care dispun sau care vor să comunice sinteze către publicul larg, ori instituţii din domeniul jurnalismului de date.
Printre numele cu care a colaborat Studio Interrobang până acum se numără Ordinul Arhitecţilor din România, Greenpeace România, Asociaţia MOJAR, organizatoarea Bienalei de Arhitectură din Timişoara, şi iZi Data, o agenţie de studii de piaţă fondată de antreprenoarea Silvia Luican.
„Probabil cel mai deschis la experimentare este jurnalismul de date, fiind şi cel care a popularizat designul informaţional şi transformarea unor seturi complexe în poveşti pe înţelesul unui public larg. Am colaborat deja la o grămadă de articole cu o serie de publicaţii independente din România”, spune Răzvan Zamfira.
Afacerea sa a luat fiinţă ca rezultat al unui cumul de cunoştinţe şi al unor perioade mari de timp dedicat unor proiecte de cercetare personale, care în scurt timp i-au adus şi primii clienţi. La finalul anului 2018, Răzvan Zamfira a obţinut un grant de finanţare, prin programul Start-up Plus, în valoare de 40.000 de euro.
„Pentru prima jumătate de an de activitate, în condiţiile în care primele luni după obţinerea finanţării au fost dedicate activităţilor administrative, am avut o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de euro.”
Pentru 2020, el estimează că cifra de afaceri va fi de 50.000 de euro, iar planul său este ca, pe parcursul acestui an, să lucreze la conştientizarea importanţei comunicării cu date şi a transparenţei.
„În contextul incertitudinii generale de acum, discuţiile «cu numerele pe faţă» au căpătat foarte multă importanţă. Toată lumea a văzut un grafic sau câteva cifre oficiale care prezintă evoluţia pandemiei şi încearcă să le analizeze. Datele au devenit un subiect mainstream zilele astea şi pentru businessul nostru este o oportunitate, mai ales că vor juca un rol din ce în ce mai important în luarea deciziilor atât economice, cât şi sociale în lunile următoare.”
Studio Interrobang vrea aşadar să ne împrietenească, puţin câte puţin, cu statisticile obositoare şi greu de descifrat. Cu o încercare suntem toţi datori.
Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.
Localo – marketplace pentru producătorii români (Timişoara)
Fondator: Mihai Pegulescu
Investiţie iniţială: 100.000 de euro
Prezenţă: online
Regnet – platformă pentru firme (Bucureşti)
Fondator: Cristian Bărcan
Investiţie iniţială: 10.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
Prezenţă: online
Minor Swing – brand de hamace (Bucureşti)
Fondator: Andrei Gruia
Prezenţă: online
Lavanda Laurei – produse cosmetice cu lavandă (jud. Vaslui)
Fondator: Laura şi Andrei Ignătoaie
Investiţie iniţială: 5.000 de euro
Cifră de afaceri: 5.000 de lei (circa 1.000 de euro) pe lună
Prezenţă: online şi în farmacii
Glom – brand de lămpi din lemn (Bucureşti)
Fondator: Mircea Struţeanu
Investiţie iniţială: 3.000 de euro
Cifră de afaceri în 2019: 32.000 de lei (aproape 7.000 de euro)
Prezenţă: online, pe site-ul Glom şi pe platforma Etsy
ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de lazero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.
-
Revoluţie pe piaţa muncii
CEO-ul Twitter, Jack Dorsey, a trimis un e-mail angajaţilor săptămâna trecută în care a anunţat că le permite acestora să lucreze de acasă permanent, chiar şi după ce pandemia de COVID-19 trece, potrivit unui articol publicat iniţial pe platforma buzzfeed.com şi preluat ulterior de alte publicaţii. Twitter devine astfel prima companie care îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă pe un termen nedefinit. Câteva dintre locurile de muncă din companie necesită totuşi prezenţa permanentă – cum ar fi cele referitoare la administrarea serverelor, iar pentru acestea angajaţii se vor întoarce la serviciu. „Am fost foarte atenţi la modul în care am abordat această situaţie în contextul în care ne-am numărat printre primele companii care s-au mutat la un model de work-from-home”, a declarat pentru BuzzFeed News un purtător de cuvânt al companiei. „Vom continua să fim atenţi şi să punem siguranţa oamenilor şi a comunităţilor noastre pe primul loc.”
Twitter şi-a încurajat angajaţii să lucreze de acasă în martie, pe măsură ce coronavirusul a început să se răspândească în Statele Unite. Alte companii tech – printre care Microsoft, Google, Amazon – au făcut acelaşi lucru. În luna martie, şeful departamentului de resurse umane al Twitter, Jennifer Christie, a declarat că munca în cadrul companiei „nu va mai fi probabil niciodată la fel”. Dorsey a spus în e-mailul trimis angajaţilor că este puţin probabil ca Twitter să îşi deschidă birourile înainte de septembrie şi că, de asemenea, călătoriile profesionale vor fi anulate tot până atunci, cu foarte puţine excepţii.
Compania va anula toate evenimentele care necesită prezenţă fizică pentru restul anului şi va analiza planurile pentru 2021 mai târziu în cursul acestui an. De asemenea, compania a ridicat nivelul veniturilor pentru achiziţia de echipamente la 1.000 de dolari pentru toţi angajaţii. Twitter are aproximativ 4.900 de angajaţi.
Giganţi din industria tech precum Facebook sau Alphabet (Google) au anunţat că îşi lasă angajaţii să lucreze de acasă până la finalul anului. Google a anunţat că îşi roagă angajaţii să îşi ia o zi liberă pe 22 mai, ca urmare a burnoutului cauzat de work-from-home în perioada pandemiei, scrie Reuters. -
25 de ani de capitalism ca în Vest aplicat în România: Bursa de Valori de pe malurile Dâmboviţei
Capitalismul în România a însemnat tranziţia de la o economie de comandă, lipsită de iniţiativă privată, supercentralizată la o economie de piaţă liberă, descentralizată, în care după aproape 50 de ani s-au putut face afaceri şi realiza schimburi.
Începutul privatizării a avut loc în 1990, prin transformarea întreprinderilor de stat în societăţi şi regii autonome, forme instituţionale deja depăşite în economiile occidentale, însă tranziţia la capitalism a durat câţiva ani buni, întrucât reminiscenţe ale comunismului au continuat în primii ani să devalizeze activele statului. Dar sensul capitalismului şi al democraţiei nu sunt pe deplin conturate în lipsa pieţelor financiare, deci fără o bursă de valori în care actorii economici să facă schimburi.
Prima bursă de valori din România – Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb – a fost înfiinţată în 1881, iar de-a lungul existenţei sale a fost afectată de evenimentele social-politice ale vremii – Răscoala Ţărănească din 1907, Războiul Balcanic din 1912-1913 – în Primul Război Mondial a fost închisă, iar după 14 ani de suişuri şi coborâşuri activitatea acesteia a fost întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist şi cu începerea naţionalizării economiei. La momentul închiderii, la cota bursei erau 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).
Ulterior, Bursa de Valori Bucureşti a fost reînfiinţată pe
21 aprilie 1995 ca instituţie de interes public în baza unei decizii a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Doar că venind după o perioadă de beznă de zeci de ani în socialism, reînfiinţarea Bursei româneşti a fost un proces care avea nevoie de brokeri, de economişti, de absolvenţi de studii economice, astfel că CNVM, o instituţie nou creată de Guvern, a autorizat 25 de firme de intermediere constituite în Asociaţia Bursei. Printre acestea se numărau Broker Cluj, care a realizat cele mai multe listări la redeschidere, Institutul Român de Investiţii sau Romaxa.
În prima şedinţă de tranzacţionare, din 20 noiembrie 1995, au fost schimbate 905 acţiuni emise de şase companii listate. Până la finele anului au avut loc cinci şedinţe de tranzacţionare, cu aproape 400 de tranzacţii efectuate în valoare totală de 250.000 de lei, iar capitalizarea celor nouă companii listate era de 25,9 milioane de lei.
În februarie 2008, banca austriacă Erste Group Bank s-a listat la Bucureşti, devenind astfel prima companie internaţională listată pe plan local, iar în 2010 BVB a lansat sistemul alternativ de tranzacţionare pentru IMM-uri şi start-up-uri aflate în căutare de finanţare, adică piaţa AeRO, care a înglobat piaţa RASDAQ, aceasta încetând să mai existe din 26 octombrie 2015.
Astăzi, la 25 de ani distanţă, Bursa românească are 83 de companii listate pe piaţa principală, printre care şi operatorul pieţei de capital locale (BVB), şi aproape 300 de companii listate pe piaţa secundară. Zilnic pe piaţa principală au loc tranzacţii de peste 11 milioane de euro, iar pe AeRO de circa 200.000 de euro, capitalizarea bursieră totală pe ambele pieţe fiind de aproape
130 de miliarde de lei. De asemenea, pe bursa locală au fost listate peste 90 de emisiuni de obligaţiuni, venind atât de la companii private, cât şi de la autorităţi locale, dar şi titluri de stat.
În paralel cu această evoluţie, care a fost certificată de agenţia de rating FTSE Russell în septembrie 2019 prin upgradarea României la statutul de piaţă emergentă secundară, s-a dezvoltat şi o industrie puternică a fondurilor de investiţii, fie că vorbim despre fonduri mutuale sau fonduri de pensii, ale căror active totale administrate depăşesc 25 de miliarde de euro.
Aproape doi ani mai târziu de la reînfiinţarea postdecembristă a Bursei, pe 19 septembrie 1997, a fost creat indicele BET, de referinţă pentru piaţa locală şi care urmăreşte evoluţia celor mai tranzacţionate companii de pe piaţa principală. Acesta includea 10 societăţi şi începea de la un nivel de 1.000 de puncte, iar capitalizarea celor 10 companii era de 443 de milioane de lei. Între timp, Arctic Găeşti, Terapia Cluj, Azomureş, Dacia Piteşti, Oţelinox Târgovişte, Oltchim Râmnicu Vâlcea şi Policolor s-au retras de la tranzacţionare, în timp ce Antibiotice Iaşi şi Compa Sibiu au fost scoase din BET şi au rămas pe segmentul principal al Bursei, iar Şantierul Naval Constanţa a trecut pe piaţa AeRO.
De-a lungul timpului, mediul antreprenorial s-a schimbat, zeci de companii au fost scoase şi alte câteva zeci introduse în componenţa BET. După 23 de ani, indicele arată total diferit. În 2020, BET cuprinde 17 emitenţi şi are o valoare de peste 8.000 de puncte, după ce pe 24 iulie 2007 atinsese maximul de 10.813 puncte în contextul euforiei investitorilor aduse de aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce capitalizarea emitenţilor din prima ligă bursieră este de aproape 79 de miliarde de lei.
Unele poveşti antreprenoriale s-au stins în timp, iar altele s-au adaptat schimbărilor şi au supravieţuit, demonstrând că bariera timpului nu reprezintă o piedică în calea evoluţiei. Cel mai longeviv emitent din istoria BET este Banca Transilvania şi se află în componenţa acestuia de
17 ani, BRD – Groupe Société Générale se află de 16 ani în BET, iar OMV Petrom de 15 ani.
La momentul lansării, cea mai mare pondere în indice o avea Oltchim, de 25,58%, care s-a retras de la Bursă în iulie 2019, iar în prezent trei emitenţi au peste 18%: Banca Transilvania (19,57%), OMV Petrom (18,43%) şi Fondul Proprietatea (18,25%).
Investitorii care au fost în piaţă de la început şi au crezut în dezvoltarea pieţei de capital româneşti au fost răsplătiţi cu randamente foarte bune. Din 1997 încoace, indicele principal BET a crescut de peste opt ori. Bursa de la Bucureşti a crescut de la minimele postcriză din 2009 încoace într-un ritm mai ridicat decât cea din SUA, o piaţă mult mai dezvoltată a celei mai mari economii din lume, iar pe un interval de timp mai scurt, din 2016 încoace, a dublat sau chiar triplat banii investitorilor.
Dar beneficii s-au concretizat şi pentru cei care au început mai târziu să investească. Bursa de la Bucureşti este cunoscută în lume pentru unele dintre cele mai ridicate randamente ale dividendelor, multe dintre companiile listate împărţind an de an mare parte din profit cu acţionarii sau distribuind acţiuni gratuite.
Pe 22 septembrie 2014, BVB a lansat indicele BET-TR, construit pe structura indicelui de referinţă al pieţei, dar care include şi dividendele oferite de companii. De la un nivel
de 4.910 puncte la lansare,
BET-TR afişează astăzi peste 13.400 de puncte, ceea ce înseamnă că valoarea acestuia aproape s-a triplat în şase ani.
Pentru cei care urmăresc companiile de creştere, există şi astfel de emitenţi, iar piaţa IMM-urilor s-a dezvoltat tot mai tare în ultimii ani, din ce în ce mai multe companii şi antreprenori înţelegând “cu ce se mănâncă” Bursa şi faptul că reprezintă o metodă de finaţare care în unele cazuri se potriveşte mai bine decât cea bancară.
Desigur, loc de mai bine există întotdeauna. Progresul rapid la care asistăm necesită o adaptare continuă necesară supravieţurii şi dezvoltării. În acest sens, mandatul actualului board al Bursei se concentrează pe crearea unor direcţii de acţiune care includ dezvoltarea industriei de brokeraj, îmbunătăţirea colaborării cu sistemul bancar şi consolidarea imaginii Bursei ca soluţie de finanţare, potrivit unor declaraţii ale lui Radu Hanga, preşedintele operatorului pieţei de capital locale, la emisiunea ZF „Deschiderea de Astăzi. Cum va merge Bursa?”.
În plus, Hanga spune că poate cel mai important obiectiv al conducerii, care reflectă de altfel şi intenţia de a se adapta vremurilor, este digitalizarea acesteia, despre care afirmă că este cheia spre un mai bun acces al investitorilor de retail în piaţa de capital. De asemenea, boardul îşi doreşte să avem o piaţă de derivate la nivel local, iar în acest sens au fost făcuţi primii paşi prin înfiinţarea Contrapărţii Centrale.
De 25 de ani România are o piaţă de capital funcţională şi o Bursă de Valori care a trecut deja print-o criză financiară. Aniversarea de un sfert de veac a Bursei de Valori Bucureşti coincide cu un moment nefavorabil pieţei – coronacriza. Dar, spune actualul preşedinte al BVB, “după ce se aşterne praful, constaţi că aceste crize creează şi oportunităţi”. Important este să le identificăm şi să le fructificăm. -
Cum au reuşit un jurnalist şi un sociolog din România să construiască o afacere care îşi vinde produsele în peste 76 de ţări din toată lumea
Un jurnalist şi un sociolog au preluat un concept din piaţa americană axat pe creionarea unui stil de viaţă prin elemente de design. Până acum, au reuşit să aducă stilul lor în casele oamenilor din 76 de ţări şi să înregistreze astfel venituri anuale de 3 milioane de euro. Ce urmează?
„Brexitul a însemnat un moment cheie pentru noi pentru că practic am fost forţaţi să renunţăm la contractele private label din cauza condiţiilor noi impuse de clienţi”, povesteşte Ştefan Ormenişan, care la jumătatea anului 2016 a pus bazele brandului MindtheGap alături de Victor Şerban.
Ambii sunt născuţi în Târgu-Mureş. Stefan Ormenişan, în vârstă de 42 de ani, este de profesie jurnalist şi este directorul de creaţie al companiei, controlând partea de creaţie, inovaţie şi tot ce este legat de colecţiile brandului. Victor Şerban, care are 37 de ani, este sociolog şi activează ca managing partner, ocupându-se de partea financiară, vânzări, achiziţii şi resurse umane.
Odată cu venirea Brexitului, societatea Global Art Production, care deţine şi marca MindtheGap, a decis să îşi continue activitatea doar pentru brandul propriu. Până la acel moment, compania producea şi furniza servicii de design şi producţie pentru branduri internaţionale mari, însă doar private label, adică sub eticheta altor companii.
Astfel, în toamna acelui an compania a lansat prima colecţie de tapet concepută şi produsă vreodată în România. Lansarea a avut loc în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase târguri de design interior din lume, Maison&Objet Paris, iar de acolo a pornit călătoria MindtheGap. „În primăvara anului 2017 am avut deja primii distribuitori proprii în Anglia, Spania, Portugalia, iar apoi tot în cursul anului 2017 ne-am consolidat businessul de tapet în aproximativ 20 de ţări.”
Astăzi, MindtheGap este prezentă în 76 de ţări cu produsele proprii.„Cele mai importante pieţe sunt Europa, SUA şi Japonia. Totuşi, SUA şi UK rămân pieţele importante, urmate de Olanda, Spania, Italia, Germania şi Franţa, dar avem rezultate bune şi în Noua Zeelandă sau Australia, precum şi în Canada, Singapore sau Thailanda. Concentrarea în perioada următoare este să ne dezvoltăm prezenţa în SUA, care are cel mai mare potenţial. În Anglia avem deja o piaţă stabilă şi matură, la fel în Olanda şi Spania, unde avem parteneri de încredere. Avem o statistică care spune că suntem prezenţi în peste 700 de magazine online şi offline din întreaga lume.”
Între timp, afacerea s-a dezvoltat şi în domeniul home decor, gama de produse incluzând mobilier tapiţat, lămpi, tapet, tablouri decorative şi textile pentru casă. „În prezent, avem trei colecţii complete care însumează peste 600 de produse, de la mobilier, lămpi de tavan şi podea, tablouri înrămate la textile şi perne decorative din in şi catifea, tapet şi accesorii. Este un concept premium, care se adresează clienţilor de pretutindeni, cu teme universale şi uşor de asimilat în orice colţ de lume. De exemplu, anul trecut în toamnă am lansat colecţia The Transylvanian Manor, care este inspirată din stilul de viaţă opulent pe care l-au avut cândva familiile nobile din Transilvania. Este o colecţie florală, feminină, plină de culoare şi astfel o temă uşor de vândut oriunde.”
Activitatea MindtheGap este complexă şi începe în zona de creaţie, unde se realizează 99% din designurile folosite. Studioul de creaţie este inima businessului pentru că aici se concep toate colecţiile, poveştile, temele şi designurile care mai apoi sunt transformate în produse finite. Tot în studioul propriu este realizată şi partea de marketing şi prezentare, precum şi întreg portofoliul foto, atât lifestyle, cât şi fotografia de produs. „Este un sistem integrat, în care muncesc 10 oameni doar pentru a crea şi prezenta designurile şi obiectele produse.”
De asemenea, există partea de producţie internă, care dezvoltă şi livrează gama de produse. Toate acestea sunt realizate în fabrica proprie şi distribuite de acolo în întreaga lume. În sfârşit, a treia parte a activităţii sunt vânzările, marketingul şi achiziţiile.Afacerile MindtheGap au crescut în 2019 cu 38%, până la 3 milioane de euro, în timp ce în 2018 cifra de afaceri a companiei înregistra o creştere de 58%, la 2,16 milioane de euro.
MindtheGap este un business finanţat din resurse proprii. An de an profitul a fost reinvestit şi utilizat în promovare, stocuri şi vânzări. Ştefan Ormenişan spune că utilizează câteva linii de credit cu garanţii proprii şi că nu au atras niciun fond european de finanţare pentru că „nu am fost un business orientat pe oportunităţi. Toate investiţiile au fost şi sunt făcute din necesitate, iar cum modul de lucru cu fonduri europene în România este cel puţin dubios şi complicat, nu am fost interesaţi”. Pentru că peste 90% din cifra de afaceri înseamnă export, compania a beneficiat de finanţare de la EximBank cu garanţii de stat.Totuşi, planurile de viitor ale businessului înseamnă atragerea de investiţii. „Vorbim aici despre private equity sau fonduri de investiţii, pentru a putea avea un fast growing de care beneficiază concurenţii noştri din piaţa externă. Este greu să creştem în continuare organic, cu resurse proprii, şi asta pentru că vorbim de sume tot mai mari, greu accesibile de la bănci fără garanţii imobiliare.” Tocmai din acest motiv se gândesc ca în acest an să mute businessul într-o ţară dezvoltată unde investiţiile în dezvoltare se acordă mai facil, iar credibilitatea unui business nu depinde de garanţiile mobiliare sau imobiliare pe care le deţine. „Să nu mai vorbim despre faptul că în România potenţialii investitori nu au habar despre ce înseamnă piaţa de home decor, aşa cum se întâmplă afară. Iar de aici, bineînţeles, o reticenţă într-un business care de fapt se dezvoltă în Occident sau SUA, şi nu în ţara de origine.”
Cu Global Art Production cei doi antreprenori au trecut prin criza din 2008-2009, iar cu brandul MindtheGap au prins doar criza actuală. Din vânzările online la nivel internaţional, compania donează în următoarele luni 10% Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Ştefan Ormenişan spune că dacă am fi vorbit înainte de starea de urgenţă, cu siguranţă aveau mai multe planuri, dar astăzi este mai greu să se gândească la planurile de viitor.
Cu toate acestea, un obiectiv următor este dezvoltarea magazinelor proprii cu parteneri externi. În plan există un showroom de prezentare în Londra, unul în Amsterdam şi un flagship store în Osaka, Japonia, toate dezvoltate împreună cu partenerii din aceste ţări care astăzi activează ca distribuitori internaţionali.
Un obiectiv imediat este însă dezvoltarea magazinului online, care astăzi realizează aproximativ 5% din cifra de afaceri. „Am înţeles tot mai mult că avem nevoie de vânzări directe, nu prin distribuitori, şi asta pentru că MindtheGap înseamnă atmosferă şi poveste care nu întotdeauna sunt transmise eficient de către un distribuitor sau reseller. Din acest motiv, focusul nostru este de a crea magazine şi showroomuri dedicate unde poate fi expusă întreaga gamă de produse în stilul şi decorul realizat de noi.”Pe termen lung, cei doi se gândesc la dezvoltarea gamei de produse, dar şi la debutul în piaţa de fashion. „MindtheGap este astăzi un nume reprezentativ în piaţa de home fashion din întreaga lume, fapt certificat de prezenţa în atâtea ţări şi în media de specialitate din ţările dezvoltate. Un salt în industria de fashion nu ar reprezenta o surpriză şi, de ce să nu recunoaştem, ne gândim din ce în ce mai mult la acest new business în anii următori.” În 2016, MindtheGap a câştigat premiul Best Design Object pentru The Premium Designer Wallpaper Collection din partea Elle Decoration Romanian Designer Awards.
Compania are 45 de angajaţi. Aproximativ 90% din produsele din portofoliu sunt realizate în Europa, mare parte în România, aspect despre care Ştefan Ormenişan spune că face parte din filosofia brandului.
„Încă de la început am încercat să ocolim Asia şi China în mod special ca resursă de materii prime sau produse finite. Avem o gamă de produse importate din India, dar atât. Asta înseamnă că mare parte din produsele noastre sunt de origine europeană sau americană. De exemplu, inul şi catifeaua folosite pentru tapiţerie şi produse asociate sunt originare din Anglia, Scoţia şi Belgia. Tapetul pe care îl imprimăm digital la Târgu-Mureş este de origine germană şi finlandeză, abajururile de lămpi sunt produse din materie primă din Olanda şi Lituania, iar tablourile conţin materie primă din Italia, Anglia sau Elveţia.Ca să rezum, MindtheGap oferă produse premium, de calitate superioară, fabricate în Europa doar din materiale naturale – lemn, in, bumbac, sticlă, hârtie. Din România folosim tot ce înseamnă ambalaje şi câteva din accesorii, însă este greu să utilizăm materie primă pentru produsele noastre şi asta pentru că nu există producători de textile, hârtie pentru tipar sau alte materii prime de care avem nevoie. Totuşi, de exemplu piesele de mobilier sunt realizate în România, în două fabrici deţinute de acţionari străini. Încercăm să găsim şi local acei mici furnizori care să ne susţină afacerea, însă de cele mai multe ori ne lovim de lipsa calităţii, continuităţii etc.”, spune el.
Pe de altă parte, cofondatorul MindtheGap spune că timpii crescuţi de livrare pe pieţele europene reprezintă o altă dificultate, de natură logistică, pe care au întâlnit-o în piaţă. „Dat fiind faptul că nu suntem o ţară importantă din punctul de vedere al exportului de bunuri de larg consum, rate-urile la transport sunt destul de mari, ca şi timpii de livrare. De exemplu, acelaşi colet cu aceleaşi dimensiuni şi greutate, cu acelaşi furnizor de express delivery costă cu 20-30 de euro mai mult dacă pleacă din România spre UK şi nu invers. Acest aspect este motivat de firmele de curierat prin volumul redus de exporturi, traseele lungi rutiere până la aeroporturile cargo şi, în general, infrastructura proastă”, explică Ştefan Ormenişan.
Despre clientul MindtheGap, directorul de creaţie spune că este în proporţie de 80% de sex feminin, educat, cu un venit peste medie şi care apreciază calitatea şi produsele realizate din materiale naturale. „Este un client premium, cu pretenţii, care nu acceptă compromisuri când vine vorba de produsele pe care le utilizează zi de zi în casă. De asemenea, este un consumator de design în cele mai variate forme, cu o bună educaţie stilistică şi un simţ estetic dezvoltat.” El mai spune că targetul brandului este mediul privat. “Suntem o companie care produce 100% pentru mediul privat, un aspect cu care de altfel ne mândrim”.
-
Pandemia, văzută prin mai multe lentile
Miniseria este cel de-al treilea spin-off al documentarelor Explained, care au avut premiera pe 23 mai 2018 (de atunci au mai apărut un sezon, în toamna anului trecut, precum şi alte două spin-offuri). Episoadele au o durată care variază între 14 şi 26 de minute şi analizează de obicei câte un subiect diferit – chiar şi cel mai uşor de plictisit public este uşor de „agăţat” datorită duratei scurte, dar şi a modului de prezentare a informaţiilor. De asemenea, fiecare episod este povestit de un narator diferit.
În noiembrie anul trecut, Netflix a lansat un episod al docuseriei Explained în care erau detaliate eforturile făcute de specialişti pentru a preveni răspândirea unei pandemii globale. Până la mijlocul lunii martie, în timp ce echipa care realizează Explained era în căutare de idei pentru cel-al treilea sezon, Netflix a venit către producători cu solicitarea de a analiza în documentar ce se întâmplă cu coronavirusul, potrivit presei internaţionale. Astfel s-a născut această miniserie, al cărei prim episod a fost lansat recent, iar alte două sunt planificate pentru vara aceasta. Potrivit presei internaţionale, producătorul Vox Media plănuia să aloce 10 săptămâni pentru realizarea fiecăruia dintre episoadele noului sezon. Dar au decis să producă primul episod în două săptămâni şi jumătate, iar toată echipa a lucrat în regim remote.
Episodul pune în context istoric, alături de alte pandemii globale, pandemia de COVID-19. De asemenea, include avertizările experţilor, printre care ale preşedintelui alianţei din domeniul cercetării în sănătate EcoHealth Alliance, Peter Daszak, ale jurnalistului Maryn McKenna, dar şi pe cele ale lui Bill Gates, care are un rol activ în lupta împotriva epidemiei în prezent.
În episod sunt analizate şi câteva dintre posibilele motive pentru care s-a ajuns aici – defrişările, de pildă, care au adus mai aproape de oameni animalele sălbatice, cât şi pieţele de animale vii sau chiar şi fermele unde se cresc animale în condiţii improprii.
Finalul oferă speranţa că vom învinge acest virus, la fel cum s-a întâmplat cu celelalte boli cu care s-a luptat omenirea.
Dincolo de subiectul abordat si de modul în care a fost realizat documentarul, unul dintre lucrurile interesante la acest episod este că multe dintre interviuri au fost făcute înainte de izbucnirea epidemiei de coronavirus. Cele mai multe dintre declaraţiile celor citaţi anticipează momentul prin care trecem acum – motiv pentru care nu putem să nu ne întrebăm – de ce nu a construit nimeni o strategie? Jurnalistul citat în material oferă chiar răspunsul încă din primul episod al acestui sezon: „Este nevoie de curaj ca liderii politici să îşi asume alocarea de mai mulţi bani pentru sănătate înainte de izbucnirea unei situaţii de criză”. Iar Bill Gates întreabă şi el retoric: „Dacă se cheltuie atât de mulţi bani în scopul pregătirii pentru un război, de ce nu se alocă la fel de multe fonduri şi în scopul luptei împotriva unei pandemii?”.
Coronavirus, explained
Distribuţie: Netflix
Narator: J. K. Simmons
Data lansării: 26 aprilie
Durată: 26 minute
Producător: Vox Media -
Unicredit, una din cele mai mari bănci ale Europei, a raportat o pierdere de 2,9 miliarde euro in T1, pe fondul măsurilor luate în contextul pandemiei COVID19
Unicredit, cea mai mare bancă din Italia, prezentă şi pe piaţa din România, a raportat în primul trimestru pierderi de 2,7 miliarde euro, peste aşteptări, ca urmare a ştergerii unor credite pe fondul crizei produse de pandemia COVID19, scrie Reuters.
Banca, prezentă şi în Germania şi Austria, a anunţat venituri de 4,38 milarde euro, cu 8% sub nivelul din anul precedent. Banca a şters din bilanţ credite de 1,2 miliarde de euro în această perioadă.
Analiştii estimau anterior o pierdere de 1,5 miliarde euro şi venituri de 4,48 miliarde euro.Unicredit a alocat 1,3 miliarde euro pentru plecarea voluntară a 5200 de angajaţi, măsură convenită cu sindicatele în aprilie, n baza unei strategii de business din decembrie ,conform căruia banca îşi va reduce forţa de muncă cu peste 9%, adică va elimina 8.000 de poziţii. Reducerile de personal şi închiderile de sucursale se vor întinde pe următorii ani şi ar trebui finalizate până în 2023, vizând reducerea costurilor şi curăţarea bilanţului băncii.
Grupul UniCredit este activ în 17 ţări şi are peste 8.500 de sucursale şi 147.000 de angajaţi.
În România, grupul a raportat pentru anul 2019 un profit net de 132 mil. euro, în creştere cu circa 13% . UniCredit controlează pe piaţa locală UniCredit Bank, UniCredit Consumer Financing, UniCredit Leasing, UniCredit Insurance Broker, UniCredit Leasing Fleet Management şi UniCredit Business Integrated Solutions.
Unicredit ocupă locul 4 pe piaţa bancară din România după active. -
Povestea lui Dariusz Miłek, fondatorul unuia dintre cei mai cunoscuţi retaileri europeni de încălţăminte. Magazinele companiei pe care a fondat-o se găsesc în fiecare mall
Dariusz Miłek s-a născut pe 1 februarie 1968 în Szczecin, Polonia. În 1976, familia s-a mutat în Lubin. În 1989, imediat după căderea regimului comunist din Polonia, antreprenorul a început să vândă pantofi sub brandul Miłek. Din 1996, compania Miłek a deschis primele magazine în sistem de franciză, care operau sub denumirea Yellow Foot. În 1999, Dariusz Miłek a pus bazele retailerului de încălţăminte CCC Sp. z o.o., începând rapid colaborarea cu peste 100 de francizaţi.
La doi ani distanţă, sunt inaugurate un nou sediu şi un depozit în Polkowice. În paralel, este dat startul construcţiei fabricii CCC. În 2004, antreprenorul hotărăşte să schimbe numele firmei în CCC S.A. şi să listeze compania la Bursa de Valori din Varşovia începând cu 2 decembrie. Tot în acelaşi an Dariusz Miłek devine acţionarul principal şi preşedintele consiliului de administraţie, iar businessul se extinde în afara graniţelor, cu o primă subsidiară în Praga, Cehia.
Un an mai târziu, fabrica CCC ajunge să producă pentru prima dată în istoria grupului un număr record de peste 1 milion de perechi de încălţăminte. În prezent, CCC Capital Group operează în 29 de state prin intermediul a 1.242 de magazine, cu o echipă de peste 15.600 de angajaţi. Pe lângă prezenţa din Europa, începând cu primăvara anului 2019 grupul s-a extins în sistem de franciză şi în Emirabele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein şi Oman.
Cota CCC pe piaţa foarte fragmentată de retail de încălţăminte din Polonia este estimată la aproximativ 25%. În 2019, businessul a vândut 52 de milioane de perechi de încălţăminte şi a înregistrat venituri consolidate de peste 1,2 miliarde de euro.
Businessul a intrat în piaţa locală în urmă cu şase ani, iar până la sfârşitul anului 2018 ajunsese la un număr de 62 de unităţi.
De-a lungul timpului, Dariusz Miłek a investit de asemenea în tehnologia de imprimare 3D şi în real estate. În anul 2009 el a cumpărat palatul Kulczyk din Mazovia, construit în secolul XIX. În prezent, Miłek locuieşte în Chrostnik, Polonia, alături de soţia sa şi cei trei copii şi, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, are o avere de 1 miliard de dolari.
-
Oglinda fitnessului: cum arată aparatele de gimnastică desprinse parcă din scenarii SF
Pentru această categorie de oameni există de multă vreme materiale video cu exerciţii ori joculeţe dedicate pentru consolele de gaming. Unul dintre cele mai recente produse destinate lor, scrie CNN, este Forme, un sistem proiectat de designerul şi întreprinzătorul elveţian Yves Behar şi care seamănă cu o oglindă şi se montează pe perete. Forme este prevăzut cu două braţe care se pot folosi pentru exerciţii şi se strâng când nu este nevoie de ele, iar ecranul-oglindă poate afişa tot felul de exerciţii ca şi cum ar fi prezentate de un antrenor personal. Sistemul foloseşte algoritmi de învăţare automată pentru a monitoriza progresul utilizatorului şi a-i oferi acestuia sugestii de îmbunătăţire a performanţelor.
-
Orban: Am pregătit o nouă ordonanţă militară care va fi prezentată în cursul zilei de astăzi/ Cei care vin în ţară petrec Paştele în carantină
Ludovic Orban a spus, după întâlnirea care a avut loc la sediul MAI, cu ministrul de Interne, Marcel Vela, că sâmbătă va fi dată o nouă ordonanţă militară, premierul afirmând că documentul este aproape finalizat.
Guvernul urmează să emită, sâmbătă, cea de-a şapte ordonanţă militară, de la instituirea stării de urgenţă.
Premierul Ludovic Orban a spus că, în cadrul discuţiei pe care a purtat-o cu Marcel Vela, a evaluat situaţia şi documentul este aproape finalizat.
Sursa citată a precizat că ordonanţa militară va fi prezentată sâmbătă.
„Am evaluat situaţia, am pregătit elementele pentru o nouă ordonanţă militară, care va fi prezentată de echipa de la Ministerul de Interne în cursul zilei de astăzi (sâmbătă – n.red.). Am terminat evaluarea. E aproape în forma finală ordonanţa. Am evaluat lcurările în ţară şi capacitatea de carantinare”, a declarat acesta la ieşire din sediul MAI.