BusinessMagazin

Tag: prevenire

  • Ce este E.coli, bacteria care a omorât un copil în România? Cum se transmite şi cum o puteţi preveni?

    Escherichia Coli (E.coli) este o bacterie care se găseşte de obicei în intestinele oamenilor, dar şi la animalele cu sânge cald, informează site-ul descoperă.ro.

    Bacteria E.coli are o perioadă de incubaţie de trei-patru zile, iar pacienţii se recuperează în zece zile. Totuşi, o parte mică a populaţiei, în special copiii şi bătrânii, pot suferi complicaţii care să ducă la o boală mai gravă, caracterizată prin insuficienţă renală acută. Conform datelor OMS, această boală are o rată a mortaliţăţii de 3-5 procente, se arată pe site-uldescoperă.ro.

    Cele mai multe tulpini ale acestei bacterii sunt inofensive. Există, totuşi, unele tulpini, precum cel al “enterohemoragiei E.coli” (EHEC), care pot provoca toxiinfecţii alimentare severe. 

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Puştiul care la 16 ani a reuşit ceea ce mii de cercetători au încercat, ani de-a rândul

    La 16 ani, Adriel Summathipala a reuşit ceea ce mii de cercetători au încercat, ani de-a rândul, să realizeze: un metodă de diagnostic pentru posibile boli de inimă.

    Adriel Summathipala a ajuns în situaţia de a cerceta bolile de inimă după ce a a aflat că bunicul său a murit în urma unui infarct şi că există mari şanse ca problemele sale să se transmită pe cale genetică. Deşi bunicul său a murit înainte ca Summathipala să se nască, povestirile despre acesta l-au determinat pe tânăr să urmeze un regim de viaţă sănătos şi echilibrat.

    S-a simţit însă frustrat de faptul că nu avea cum să monitorizeze eficacitatea acestui regim, dat fiind faptul că testele din ziua de azi sunt destul de scumpe şi necesită prezenţa într-un laborator.

    Astfel, Adriel Summathipala a decis să construiască un test pentru bolile de inimă ieftin, rapid şi mai ales portabil. În loc să măsoare colesterolul, testul său urmăreşte evoluţia lipoproteinelor cu densitate scăzută, un element corelat cu apariţia bolilor cardiace.

    După doi ani de încercări, tânărul a reuşit să dezvolte acest aparat folosind structura unei imprimante, reprogramând senzorii de hârtie astfel încât aceştia să poată citi nivelul enzimelor de pe un carton special.

    Proiectul său i-a adus un loc pe lista finaliştilor Google 20 Global Science Fair, evenimentul al cărui câştigător va fi anunţat în luna septembrie. Marele premiu oferit de Google constă într-o vacanţă de o săptămână pe Insula Galapagos şi un cec pentru studii în valoare de 50.000 de dolari.

  • Care sunt pericolele cu care se confruntă o firmă şi cum poţi să previi un furt

    Care sunt pericolele cu care se confruntă o firmă? Dincolo de lucrurile pe care managementul le poate gestiona, bugeta şi aranja strategic în ecuaţii economice, sunt situaţii în care apar pierderi, indiferent că este vorba de furturi, vandalism sau atacuri cibernetice.

    O companie din retail îşi bugetează între 1 şi 3% pentru pierderile cauzate de furturi. Discuţia despre securitatea unei companii este însă mult mai amplă şi la acest capitol se înscriu tot soiul de soluţii, de la programele antivirus până la departamentele de pază şi protecţie şi sisteme de supraveghere video. „Să ai grijă de afacerea ta, fie în zona de securitate fizică sau în online, este o nevoie de bază“, spune Florina Tănase, senior director legal and external affairs în cadrul Vodafone România.

    Subiectul a fost pus pe tapet în repetate rânduri în cadrul workshopurilor organizate de companie cu clienţii, iar la sediul pe care îl are operatorul în Pipera funcţionează, din toamna anului trecut, aşa-numitul Security Operation Center, de unde sunt supravegheate toate magazinele, antenele şi spaţiile de birouri pe care Vodafone le are în România. În peste 1.900 de locaţii proprii, circa 10.000 de echipamente furnizează permanent informaţii, fiind conectate la un software în care sunt setate tot soiul de alarme, de la cele de efracţie sau control de acces până la cea antiincendiu sau senzorii de mişcare.

    „Putem supraveghea de aici toate locaţiile pe care le avem în întraga ţară“, spune Florina Tănase, arătând spre camera de control în care câţiva oameni supraveghează circa 20 de ecrane dar şi imaginile derulate pe monitoarele calculatoarelor. Iar pe ecrane apar imagini legate de situaţiile care sunt sau pot constitui un incident pentru companie. Cu titlul de exemplu, dacă într-un câmp unde compania are amplasată o antenă este detectată mişcare (iar acolo nu ar trebui să fie nimeni), sistemul afişează imagini de la locul respectiv pe ecranele de supraveghere. „În cazul nostru, cele mai numeroase incidente sunt pe site-urile remote, de exemplu zonele aflate în câmp, unde sunt aplasate antene. Cele mai costisitoare incidente sunt cele din magazine, pentru că valoarea pagubelor este mai importantă“, explică reprezentanta Vodafone.

    Tot ea povesteşte că la capitolul incidentelor se înscriu situaţiile de furt de combustibil, pentru că la antenele din câmp este necesară funcţionarea unui generator. Numărul de camere instalate pentru fiecare zonă supravegheată variază de la caz la caz, în centrul de comandă al Vodafone fiind permanent oameni care urmăresc zeci de ecrane pe care sunt afişate imagini. În funcţie de ce văd pe ecrane oamenii din centrul de comandă, ei pot suna la 112, dacă este vorba de un caz de efracţie sau vandalizare, „sau dacă ai o situaţie într-un magazin, poţi să suni la managerul spaţiului de vânzare. Sunt proceduri aferente fiecărei situaţii“. Una peste alta, în primul an de funcţionare a acestui centru de securitate Vodafone a înregistrat o scădere de 70% „pe tot ce înseamnă incident de securitate, pentru că platforma ne permite să acţionăm foarte mult pe zona de prevenţie, pentru a nu mai ajunge, de pildă, la situaţia de furt sau vandalizare, ci prin sistemul de monitorizare poţi detecta ameninţarea înainte ca ea să aibă loc. Soluţia are ca efect şi reducerea numărului de incidente, dar şi cheltuielile provocate de incidentele care sunt prevenite“.

    Reducerile de cost nu pot fi evaluate însă cu precizie, explică Florina Tănase, care punctează că un aspect important în ce priveşte soluţiile de securitate este posibilitatea de a asigura continuitatea afacerii, „pentru că dacă avem pe un site o antenă de importanţă strategică, unde se întâmplă un incident de securitate, nu este vorba doar de paguba materială, cât de impactul pe care îl are în activitatea ta pentru că nu poţi asigura serviciile clienţilor. De la un punct încolo nu mai măsori efectele în reducere de costuri sau a numărului de incidente, ci prin faptul că eşti în stare să desfăşori activitatea fără să ai niciun incident major. Lipsa unui incident major îţi spune că faci o treabă bună“. În fiecare minut se întâmplă ceva care poate deveni ceea ce se numeşte incident, iar fiecare dintre situaţii este analizată şi, după caz, este luată o decizie sau nu.

    Centrul de securitate al Vodafone este o soluţie care a fost gândită iniţial ca un instrument intern pentru companie, dar este prima filială a grupului care pune la punct un asemenea sistem, „suntem pionieri la nivelul grupului“, arată Florina Tănase. Dar interesul clienţilor pentru securitate a determinat operatorul de telefonie mobilă să lanseze recent o soluţie de securitate pentu clienţii corporate. Soluţia de supraveghere video este una dintre cele patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, vitrine frigorifice, vehicule, camere video sau contoare de energie. În România piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason; reprezentanţii Vodafone sunt chiar mai optimişti şi consideră că dezvoltarea va fi mai rapidă. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 3,15 miliarde de lei la Ministerul Finanţelor, faţă de 3,297 miliarde de lei în 2013; tot anul trecut, profitul s-a plasat la 223 milioane de lei.

    Pentru soluţia de securitate, Vodafone are deja şapte clienţi cu operaţiuni la nivel naţional care au implementat soluţia de securitate; cu alţi patru se află în discuţii avansate. Primul client a fost contractat în vara acestui an, în iulie, dar pentru că serviciul este foarte personalizat, nu se poate vorbi de o durată standard pentru teste şi nici de cereri specifice, pentru că, arată Florina Tănase, trebuie luate în calcul locaţiile ce trebuie supravegheate, nevoile de securitate specifice. „E important să ai o perioadă de test nu neapărat pentru a duce clientul în zona de confort, cât mai ales să te asiguri că înţelegi care sunt nevoile şi implementezi o soluţie potrivită“, spune Tănase. Ea lucrează la Vodafone de patru ani, fiind membru al boardului companiei şi al Fundaţiei Vodafone. Anterior, Florina Tănase a fost vice-president al A&D Pharma Group, iar anterior a deţinut vreme de trei ani funcţia de legal şi regulatory compliance director al UPC România.

    Soluţia de securitate lansată recent de operatorul de telefonie mobilă este o variantă din răspunsurile multiple şi complexe pentru o întrebare presantă (sau posibil presantă) pentru orice şef de companie şi nu numai: cum pot proteja afacerea de care sunt responsabil?

  • Te-ai spălat pe mâini greşit toată viaţa. Aşa te speli corect

    Mâinile sunt o sursă importantă de transmitere de bacterii, iar majoritatea oamenilor nu se spală corect pe mâini, informează Business Insider.

    Mâinile acumulează bacterii în fiecare zi, fie de la telefon, clanţe, tastatură sau de la butoanele din lift. Iar modul de a elimina toate bacteriile este spălarea corectă.

    Potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC), o persoană ar trebui să-şi frece mâinile cu săpun cel puţin 20 de secunde şi să se acorde atenţie mare palmelor şi degetelor, apoi mâinile trebuiesc clătite bine şi uscate. Astfel poţi elimina până la 99% din bacterii.

  • Şeful de la Google care ​ia 100 de pastile zilnic ca să trăiască mai mult

    Ray Kurzweil este director al departamentului de inginerie din cadrul Google şi are o viziune futuristă asupra vieţii: el consideră că moartea nu este inevitabilă şi declară public că poate fi învinsă, potrivit publicaţiei americane Entrepreneur. Kurzweil a invitat recent un reporter al Financial Times în propriul apartament din San Francisco, unde şi-a dezvăluit convingerea că, datorită avansului medicinei moderne, în special prin Proiectul Genomului Uman, în următorii 20-25 de ani, toate bolile, dar şi îmbătrânirea, vor fi prevenite.

    Pentru a ajunge acolo, Kurzweil, care spune că deşi are 67 de ani, se simte ca la 50, a adoptat un regim specific, pe care îl urmează împreună cu soţia şi copiii săi. Dieta lui Kurzweil include o varietate de suplimente alimentare, de la cele pentru sănătatea inimii şi până la unele pentru creier. A declarat că ia 30 de astfel de suplimente dimineaţa şi 70 pe parcursul zilei. Obişnuia să ia 250 de pastile, dar a găsit recent înlocuitorii care să-i permită ca în loc de zece pastile, să ia două.
     
    Kurzweil, al cărui tată a murit la 58 de ani din cauza unui stop cardiac, este convins că nu genele sunt cele care ne dictează soarta: ”Înţelepciunea populară spune că genele contează în proporţie de 80%, iar stilul de viaţă, în procent de 20%. Dacă eşti atent, poate fi 90% intervenţia ta, şi 10% genele”, spune el, motivându-şi astfel alegerea de a preveni anumite boli prin pastilele pe care le ia zilnic.

     

  • Zitec a intrat pe piaţa tehnologiilor de automatizare a casei

    Posibilităţile oferite de o casă inteligentă sunt numeroase, iar sistemele de automatizare de ultimă generaţie şi-au făcut loc pe piaţa din România. În condiţiile nu există o cultură a responsabilizării consumului, confortul pare să fie principalul motiv pentru care tot mai mulţi aleg soluţii care să le permită gestionarea casei de pe ecranul unui smartphone. Încrederea companiilor care au intrat pe această piaţă pare, la prima vedere, nejustificată. Însă pe măsură ce echipamentele se vor ieftini, ele ar putea deveni produse de consum, la fel ca telefoanele mobile sau tabletele. 

    “Prin termenul de casă inteligentă se înţeleg de multe ori anumite automatizări şi funcţii care par desprinse din filmele science-fiction. Dar, dacă ne uităm la exemple de succes din domeniu (spre exemplu, Nest), vedem că este mai important să acoperim funcţii de bază, care aduc o valoare deosebită utilizatorilor sau elimină anumite riscuri”, crede Alexandru Lăpuşan, CEO şi co-fondator al Zitec. “Putem spune că o casă inteligentă face viaţa mai uşoară. De exemplu, oferă posibilitatea de a aprinde automat lămpile în grădină dacă este noapte şi se detectează mişcare sau de a activa cu un singur click o „scenă” prestabilită: pornirea televizorului şi amplificatorului, selectarea intrărilor corecte, reducerea intensităţii luminilor, închiderea. În concluzie, o casă inteligenta poate să ofere confortul dorit, să optimizeze consumul anumitor aparate sau să prevină riscuri majore, cum ar fi, de exemplu, inundaţiile.”

    Referitor la piaţa din România, cei de la Zitec se arată optimişti: “Cu siguranţă există cerere de astfel de soluţii, suntem chiar şi noi în discuţii cu potenţiali clienţi, însă din păcate ne este dificil să estimăm în acest moment dimensiunea pieţei locale”, subliniază Alexandru Lăpuşan.

    Luând în calcul şi sumele cheltuite de români pe electrocasnice şi produse hi-tech, care au ajuns în 2014 la peste 2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel înregistrat după 2008, putem trage concluzia că piaţa sistemelor de automatizare a casei va creşte în anii ce urmează.

  • Cifrele din spatele Ebola: costul economic al fricii de virusul care a ucis 4.400 de oameni

    CEL MAI CREDIBIL MODEL, ÎN ACEST MOMENT, SUGEREAZĂ UN IMPACT ECONOMIC POTENŢIAL DE PÂNĂ LA 33 MILIARDE DE DOLARI PÂNĂ LA SFÂRŞITUL LUI 2015, DACĂ EPIDEMIA SE VA EXTINDE ÎN ŢĂRILE DIN VECINĂTATEA STATELOR LIBERIA, GUINEEA ŞI SIERRA LEONE, POTRIVIT UNUI STUDIU RECENT EFECTUAT DE BANCA MONDIALĂ.

    Această estimare este considerată cel mai grav scenariu, dar nu ia în considerare costurile care ar putea fi înregistrate dincolo de 18 luni şi nici declanşarea unei pandemii.
    Subiectul Ebola a fost în centrul atenţiei la reuniunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale care a avut loc la jumătatea lunii octombrie la Washington, liderii mondiali, reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai unor companii de pe Wall Street având mai multe întâlniri şi dineuri pe această temă.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a purtat o insignă inscripţionată cu ”Izolaţi Ebola, nu ţările„ şi a implorat audienţa: ”Trebuie să avem grijă să nu îngrozim planeta, din respect pentru întreaga Africă„.

    Asta din cauza costului economic al fricii, mult mai mare decât costurile medicale.

    ”Consecinţele economice rezultă atunci când teama şi îngrijorarea schimbă comportamentul„, a explicat David R. Kotok, preşedinte şi director de investiţii la  Cumberland Advisors, într-un raport privind posibilele scăderi economice provocate de epidemie.

    În cazul în care consumatorii şi oamenii de afaceri îşi restrâng călătoriile cu avionul, îşi schimbă planurile de vacanţă sau legăturile de afaceri în această lume globalizată, atunci ratele de creştere economică vor scădea şi nu se ştie în ce măsură sau pentru cât timp, a avertizat Kotok.

    Aceste temeri şi incertitudini au provocat deja declinul cotaţiilor acţiunilor unor companii aeriene precum United Continental Holdings şi American Airways, unii investitori fiind deja îngrijoraţi în privinţa posibilităţii interzicerii călătoriilor aeriene dinspre Africa de Vest către Europa şi Statele Unite.

    Andrew Zarnett, analist la Deutsche Bank, a scris recent un raport care analizează posibilele efecte ale Ebola, în comparaţie cu impactul economic al epidemiei SARS, care a provocat companiilor aeriene asiatice costuri de circa 6 miliarde de dolari, în 2003.

    ”Istoria ne-a arătat că dacă Ebola se va răspândi, va avea un impact semnificativ asupra sectorului aerian şi a industriei ospitalităţii„, a scris analistul.

    SARS a infectat 8.098 de oameni, a ucis 774 dintre aceştia şi s-a răspândit în 29 de ţări, cele mai afectate fiind China, Hong Kong, Taiwan, Singapore şi oraşul Toronto. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, SARS a costat ţările din estul Asiei circa 20 de miliarde de dolari, iar Statele Unite au suportat la rândul lor costuri de 7 miliarde de dolari, deşi nu s-au înregistrat decese pe teritoriul lor. Majoritatea costurilor consemnate de SUA au fost provocate de impactul asupra industriei călătoriilor, în special cel suportat de transportatorii aerieni şi hoteluri.

    Un caz mai grav a fost pandemia de gripă din 1918, care a ucis 40 de milioane de oameni în întreaga lume. Este dificil de evaluat impactul economic al epidemiei de atunci, care a avut loc în timpul Primului Război Mondial, perioadă în care statisticile erau puţine. De fapt, creşterea salariilor a fost mai mare atunci în statele unde rata de mortalitate din cauza gripei a fost mai ridicată, din cauza scăderii forţei de muncă.

    Vestea bună din prezent este că cele mai recente date şi comentarii venite din partea Asociaţiei Internaţionale a Transporturilor Aeriene arată că Ebola nu a afectat transporturile. Autorităţile din SUA şi Marea Britanie au început să ia măsuri pentru identificarea virusului în rândul călătorilor, iar IATA susţine că riscul transmiterii Ebola la bordul avioanelor este foarte scăzut.

    Nimeni nu a efectuat încă un calcul al costului din sistemul sănătăţii, respectiv al trainingului, testelor, tratamentelor, managementului deşeurilor, dar şi al tuturor paturilor care stau neutilizate în spaţii izolate.

    ”Sigur, cel mai mare pericol economic este izolarea ţărilor, care poate fi, intenţionat sau nu, un embargou economic real„, a spus Kaifala Marah, ministru de finanţe al Sierrei Leone.

    Estimările legate de costul economic al Ebola realizate de analiştii Băncii Mondiale John Panzer şi Francisco Ferreira ar putea fi cea mai profundă analiză de acest tip efectuată până acum. Raportul notează că, pe termen foarte scurt, dacă epidemia va fi ţinută sub control, costul va fi mic, de circa 359 de milioane de dolari.

  • Omul care a plantat singur o pădure – video

    Din 1980 Jadav “Molai” Payeng a plantat singur o întreagă pădure care ocupă 550 de hectare pe o insulă în districtul Jorhat din India. Pădurea previne feonomenul de eroziune, iar insula şi pădurea au devenit acum adăpost pentru un număr de animale sălbatice – elefanţi, rinoceri, tigri, cerbi sai iepuri.

    Forest Man este un documentar de un sfert de oră care îl prezintă pe Jadav Payeng. Aventura sa a început în 1979, când avea 16 ani şi a fost martor la pieirea unui mare număr de animale în cursul unor inundaţii care au afectat insula în cauză. A începută să planteze copaci câteva luni mai târziu, după ce a început să lucreze pentru unitatea de pădurari a districtului, în cadrul unui proiect ce prevedea împădurirea a 200 de hectare. Apoi a continuat singur să planteze copaci, decenii de-a rândul.

    Astăzi Molai trăieşte într-o cabană în “pădurea sa”, cu soţia şi cei trei copii. Are vite iar singura sursă de venit este laptele pe care îl vinde.

     

  • Măsuri pentru prevenirea hepatitei A. SFATURILE specialiştilor

     Recomandările specialistului vin în contextul informaţiilor publicate de specialiştii bulgari în hepatologie, potrivit cărora, în urma inundaţiilor provocate de ploile puternice ce au afectat Portul Varna şi unele staţiuni bulgăreşti la Marea Neagră, există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.

    “Virusul hepatitic A se distruge în apa cu salinitate ridicată. Dar virusul nu pluteşte singur, pentru că dacă ar fi singur s-ar distruge. El este închistat în dejecţii umane, de aceea distrugerea este mai dificilă”, a explicat prof. dr. Streinu Cercel, managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Capitală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul Marx, capitalul în secolul 21 şi disputele legate de averi

    Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

    „Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

    Situaţia a persistat, deşi industrializarea a generat încetul cu încetul creşterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanşat de Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflaţiei, falimentele în cascadă şi ascensiunea statului social au redus dramatic influenţa marelui capital şi au asigurat, pentru o perioadă, distribuţia relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul şocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susţine că, din multe puncte de vedere, importanţa marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

    Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului şi inegalităţii, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creştere a averilor concentrate reduce importanţa acestora în societate, în timp ce o creştere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situaţia nu mai poate fi răsturnată decât intervenţia guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creşterea populaţiei.

    Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice şi sociale generate de inegalitate.

    Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obţinerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogaţii de azi îşi datorează bunăstarea predominant muncii şi inovării, şi mai puţin moştenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât ştiinţific. Cu toate acestea, chiar şi scepticii apreciază contribuţia „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaş de date procesate de echipa economistului francez.

    Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicaţii Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susţine că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

    În replică, Piketty admite că există imperfecţiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgeşte.

    „Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toţi comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecţiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susţine economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzaţiile lui Piketty.

    Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuţia averii a revenit în actualitate după criza mondială declanşată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuţie importantă la discuţie. Piketty reuşeşte să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluţie realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieşire, precum accelerarea creşterii economice.

    Autorul nu dezbate pe larg avantajele şi dezavantajele soluţiei propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investiţiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaţilor, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deţinători ai capitalului. Taxele asupra capitalului îşi au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.