Preţurile unor metale vitale pentru producţia de baterii, cum ar fi litiul, cobaltul şi nichelul, au scăzut puternic în acest an pe fondul încetinirii vânzărilor de maşini electrice în China şi creşterii dramatice a ofertei de pe piaţă, potrivit Financial Times.
Vânzările de maşini electrice s-au dublat în primele luni ale anului trecut în termeni anuali, dar ritmul a încetinit la 25% în acest an.
Cele mai bine vândute vehicule electrice ale Tesla concurează acum direct cu maşinile pe benzină la preţ, după ultima rundă de reduceri de preţ. Preţurile mai mici ar putea costa compania 1,2 miliarde de dolari pe an, potrivit cel puţin unui investitor, conform Bloomberg.
La 38.990 de dolari, sedanul de bază Model 3 costă acum cu 8.700 de dolari mai puţin decât suma medie plătită pentru un autoturism sau un camion în SUA. Preţul de pornire pentru un SUV Model Y este cu 3.700 de dolari mai mic decât preţul mediu al unui automobil, de aproximativ 48.000 de dolari, potrivit unei analize realizate de Bloomberg Green. Tesla a început să reducă preţurile la începutul anului, strâmbând din nas constructorilor auto tradiţionali care se străduiau deja să producă vehicule electrice în mod profitabil.
“Acum vine partea distractivă a scăderii costurilor, viaţa după paritatea preţurilor”, a declarat Sam Korus, analist la Ark Investment Management, care administrează fonduri cu aproximativ 1,27 miliarde de dolari în acţiuni Tesla. “Produsul poate continua să coste mai puţin sau continuă să stea în acelaşi segment de preţ, iar performanţa se îmbunătăţeşte.”
În timp ce preţul acţiunilor Tesla a fost puţin afectat de reducerile de săptămâna trecută, ritmul reducerilor din acest an a creat o prăpastie între unii investitori. Gary Black, managing partner la The Future Fund, a declarat că numai modificările de săptămâna trecută vor costa Tesla 1,2 miliarde de dolari pe an începând cu 2024.
Black şi-a folosit contul său de socializare X, pentru a pleda pentru ca Tesla să cheltuiască bani pe campanii publicitare tradiţionale, mai degrabă decât pe reduceri de preţuri. “Mă uimeşte faptul că Tesla încearcă să prezinte reducerile de preţ de aseară ca fiind pozitive”, a postat Black pe 6 octombrie. “Am prefera ca Tesla să folosească investiţiile în publicitate pe termen lung pentru a-i educa pe proprietarii de autovehicule cu motoare cu combustie internă să treacă la vehicule electrice, în loc să reducă preţurile”.
Preţul de pornire al Model 3 este acum cu 6.500 de dolari mai mic decât cel mai ieftin BMW Seria 3, care este adesea văzut ca fiind cel mai direct concurent al sedanului Tesla cu motor pe benzină. Adăugând un stimulent federal de 7.500 de dolari pentru vehiculele electrice şi economiile de combustibil, costul de proprietate este egal cu cel al unei Toyota Corolla din 2024.
Tesla a scăzut, de asemenea, preţul vehiculelor sale de vârf, sedanul de dimensiuni mari Model S şi SUV-ul Model X, ambele la cel mai mic preţ din istorie în comparaţie cu preţul mediu de tranzacţionare din SUA. În septembrie, acel preţ de referinţă pentru un vehicul nou în SUA a fost de 47.698 de dolari, potrivit firmei de informaţii auto Edmunds.
Unii consideră că reducerile de preţ ale Tesla reprezintă costul susţinerii cererii după achiziţia de către directorul executiv Elon Musk a companiei Twitter, acum X şi implicarea sa tot mai mare în politica de dreapta.
“Din păcate, Tesla continuă să fie nevoită să reducă preţurile pentru a vinde maşini”, a declarat Ross Gerber, cofondator şi director executiv al firmei de gestionare a averilor Gerber Kawasaki.
Rata anuală a inflaţiei a coborât în septembrie la 8,8%, după ce în august inflaţia a stagnat la 9,4%, nivel similar cu cel din iulie. Potrivit datelor transmise joi de INS, alimentele s-au scumpit cu 10,3% peste nivelul înregistrat în septembrie 2022, iar serviciile cu 12,1%, în timp ce mărfurile nealimentare au avut un plus de 6,6%.
Dintre alimente, cele mai mari scumpiri an la an au fost la margarină (17,2%), peste (17,6%), specialităţi de panificaţie (16,5%), în timp ce uleiul s-a ieftinit cu 23,5% şi făina cu 16,26%.
La servicii, cele mai mari creşteri de pret au fost in august la servicii de apă, canal, salubritate (20,8%) şi bilete de avion (24,3%).
Dintre mărfuri nealimentare, energia termică este mai scumpă cu 23,8% fată de septembrie 2022, iar detergentii cu 23,6% şi medicamentele cu 15,16%. Însă energia electrică s-a ieftinit cu 8%.
Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 5,7%
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2021 – septembrie 2022) este 12,6%.
Comparativ cu luna august 2023, indicele preţurilor de consum în luna septembrie 2023 este 100,79%.
(Sursa: INS)
Iubitorii de munte care doresc să se bucure de câteva zile de linişte, departe de agitaţia oraşului mare, într-o zonă incredibil de pitorească ce descoperă peisaje excepţionale toamna, pot opta pentru Sălciua, Munţii Apuseni.
„Dintre activităţile care se pot practica aici, pe lângă drumeţii pe trasee de toate dificultăţile, se pot face plimbări cu mocăniţa şi true rafting pe Arieş. Căsuţele vechi, acoperite cu cetină, pădurile şi crestele munţilor oferă un peisaj aparte ce va încânta pe oricine.
De vizitat în zonă sunt, printre altele, Cascada Şipote, Poarta Zmeilor, multe râuri, mănăstiri, Peştera Huda lui Papară care adăposteşte cea mai mare colonie de lilieci din Europa (80.000), Scăriţa Belioara. De amintit sunt şi preparatele tradiţionale, oferite cu drag de gazdele primitoare, la preţuri mult mai accesibile decât pe Valea Prahovei” arată cei de la romaniamama.ro
Inflaţia la produsele alimentare din Marea Britanie încetineşte pentru a şaptea lună consecutivă, în timp ce preţurile la unele produse de bază au început să scadă, scrie Financial Times.
În luna septembrie creşterea preţurilor a atins 11% de la începutul anului, în scădere faţă de 12,2% în august şi cel mai redus nivel din iulie 2022, a arătat compania de cercetare Kantar.
„Pentru prima dată în mai mult de un an preţurile alimentelor de bază au început să scadă, ceea ce ajută în lupta împotriva inflaţiei”, a declarat Tom Steel, strategic insight director la Kantar.
Piaţa imobiliară din Finlanda nu a atins încă punctul maxim al crizei şi nu se întrevede nicio redresare până la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care economia şubredă şi costurile mai mari ale împrumuturilor apasă asupra pieţei imobiliare, potrivit OP Group.
Preţurile locuinţelor finlandeze vor scădea în medie cu aproximativ 5% până la 7% în acest an, a declarat economistul Grupului OP, Joona Widgren. Acest lucru presupune că valoarea locuinţelor va scădea „încă puţin” înainte de a atinge un nivel minim, a spus el, adăugând că este mai uşor să găseşti „riscurile unui declin al pieţei decât semnele unei redresări”, scrie Bloomberg.
Piaţa imobiliară rezidenţială din ţara nordică a rezistat mai bine decât în cazul unora dintre vecinii săi. În Suedia, valoarea locuinţelor a scăzut cu până la 12% – 13% de la un vârf atins la începutul anului 2022, înainte de a se stabiliza în ultimele luni. În cele două naţiuni vecine, prevalenţa ratelor variabile ale dobânzilor au avut un impact semnficativ asupra locuinţelor, deoarece creşterile rapide ale costurilor de împrumut de către băncile centrale s-au transmis, făcând ipotecile mai scumpe.
Numărul tranzacţiilor a scăzut cu aproximativ 20% din toamna anului trecut, fără a se întrevedea vreun semn de îmbunătăţire imediată, potrivit OP Group. Preţurile locuinţelor finlandeze vor rămâne stagnante în 2024 înainte de a începe să se redreseze în 2025 în ritm de aproximativ 2,5% de creştere, iar valorile vor creşte în paralel cu o creştere a volumului de vânzări, conform ultimelor analize şi prognoze.
Colosul polonez de petrol şi rafinare Orlen, la care statul este acţionar principal, le cere polonezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lucru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile.
Colosul polonez de petrol şi rafinare Orlen, la care statul este acţionar principal, le cere polonezilor să nu-şi mai facă stocuri de carburanţi pentru că acest lucru îi îngreunează eforturile de a ţine jos preţurile. Cetăţenii polonezi au început să cumpere mai multă benzină şi motorină decât folosesc după ce au fost speriaţi că unele benzinării rămân fără carburanţi şi că preţurile vor exploda după alegerile din acest an.
Dar nu doar polonezii se înghesuie să golească benzinăriile poloneze, ci şi vecinii cehi, atraşi de preţurile cu mult mai mici. Povestea cu final trist a plafonării preţurilor carburanţilor din Ungaria pare că se repetă. Orlen este ameninţat de pierderi considerabile cauzate de eforturile de a face benzina şi motorina mai ieftine, iar concurenţa suferă.
În Ungaria, preţurile cresc de când guvernul a fost nevoit să retragă plafonările, iar scumpirile sunt accentuate de creşterea cotaţiilor petrolului şi de tarifele mai mari percepute de Ucraina pentru tranzitul prin conducte către Ungaria al combustibilului rusesc. Dar şi Croaţia suprataxează tranzitul. Astfel, apare uşor întrebarea dacă nu cumva guvernul va apela din nou la plafonări de preţuri, mai ales că premierul Viktor Orban a ameninţat cu intervenţii. Benzinarii se opun.
Între timp, ungurilor li se spune că au printre cele mai mici facturi la energie din lume. Cehii, confruntaţi acasă cu o piaţă mai liberă, dar mai scumpă, iar cu asalt benzinăriile poloneze pentru a profita de preţurile mai mici, aşa cum făceau românii în Ungaria, până când le-a fost interzis, când preţurile acolo erau plafonate. Viaţa în Europa de Est este de neconceput fără maşină şi de aceea preţurile benzinei şi motorinei pot fi instrumente formidabile de colectare de venituri la bugetul de stat sau, din contră, de luptă cu inflaţia prin scăderi, de îmbunătăţire a puterii de cumpărare şi a atractivităţii partidelor politice. Preţurile carburanţilor sunt chestiuni sensibile politic, social şi economic.
În faţa panicii şoferilor din Polonia, Orlen a intervenit public anunţând că livrările de carburanţi către benzinăriile sale şi ale altor clienţi sunt „neîntrerupte“ şi că orice penurie temporară este remediată. De asemenea, compania a spus că nu intenţionează să schimbe politica de stabilire a preţurilor prin care face carburanţii polonezi cei mai ieftini din Europa, scrie Bloomberg.
Analiştii spun că încercarea Orlen de a-i proteja pe polonezi de majorarea cotaţiilor petrolului la nivel internaţional înainte de alegerile parlamentare de pe 15 octombrie are recul. Sunt îngrijorări că după alegeri preţurile vor exploda. Sunt îngrijorări că alţii cumpără carburanţii care ar trebui să umple rezervoarele maşinilor polonezilor: motorina vândută de benzinăriile din Polonia este cu 20% mai ieftină decât în Cehia şi cu 30% mai ieftină decât cea din Germania. Ca un ecou al poveştii ungare cu carburanţii, subsidiara poloneză a Shell a introdus la unele benzinării o limită de achiziţie de 100 de litri.
BP a caracterizat situaţia din Polonia ca „problematică“, în timp ce Mol, trecută prin experienţa ungară, urmăreşte cu atenţie situaţia. „Am observat o creştere a cererii pentru carburanţi în ultima vreme“, arată Mol într-un comunicat. „Dacă va fi nevoie, putem lua în considerare impunerea de limite de vânzare la unele benzinării.“ Orlen controlează 65% din piaţa de carburanţi poloneză şi deţine acolo 1.900 de benzinării. Analiştii spun că preţurile pe care le practică acum sunt nesustenabile şi că acestea vor trebui majorate după alegeri.
Preţurile carburanţilor cerute de companie au scăzut la începutul lunii septembrie şi de atunci stagnează – miracolul Orlen, după cum descrie situaţia The Warsaw Voice. Şoferii se grăbesc în număr atât de mare să profite de discounturi încât creează probleme sectorului de logistică.
Pentru că preţurile sunt mici, şoferii pot face economii şi de 60 de zloţi pe lună, în timp ce transportatorii cu flote mari, care de obicei fac comenzi mari dintr-un foc, primesc de la furnizori refuzuri în loc de benzină şi motorină. Discounturile în sine produc pierderi la Orlen, care practică această politică după ce la începutul anului a fost acuzat că a umflat artificial preţurile. În Ungaria, încercările guvenului de a proteja consumatorii de scumpirea energiei după ce Rusia a invadat Ucraina au dus la plafonarea preţurilor carburanţilor în 2022. La benzinăriile ungare au venit atunci să alimenteze şi şoferi din ţările vecine, iar guvernul lui Viktor Orban a reacţionat interzicându-le acestora accesul la carburanţii cu preţ redus. Măsura a devenit totuşi rapid nesustenabilă din cauza creşterii cererii şi a apariţiei de penurii la care au contribuit stoparea importurilor – nimeni nu-şi permitea să vândă în piedere benzină şi motorină importată – şi a închiderii, pentru reparaţii, a singurei rafinării ungare. Plafonările au fost retrase anul acesta, după 14 luni de aplicare, iar preţurile au explodat. Scumpirile din ultimele săptămâni se datorează creşterii cotaţiilor petrolului şi majorării de către Croaţia şi Ucraina a tarifelor de tranzit prin conducte a petrolului importat de Ungaria. Guvernul analizează cu jucătorii din industrie posibilităţile de a interveni şi nu a exclus explicit noi plafonări de preţ. Dacă la sfârşitul lunii iulie preţul mediu al unui litru din cel mai vândut tip de benzină echivala cu 1,55 euro, acum se îndreaptă spre 1,8 euro. Preţurile carburanţilor influenţează inflaţia, care erodează puterea de cumpărare a cetăţeanului şi este motivul pentru care dobânzile sunt atât de sus. Potrivit analiştilor, în Polonia preţurile scăzute artificial au redus inflaţia cu 1,6%. În Ungaria, scumpirea benzinei şi motorinei a adăugat 0,5% la inflaţie.
Inflaţia din Germania a coborât la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani, scrie Bloomberg.
Aceasta a atins 4,3% faţă de anul trecut în septembrie, comparativ cu 6,4% în august, a explicat agenţia germană de statistică joi.
Cu toate că inflaţia a scăzut semnificativ, aceasta rămâne rămâne peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene. Pe o bază lunară preţurile au crescut cu 0,2%.
Randamentul obligaţiunilor germane pe 10 ani se situează acum imediat sub 3%, cel mai ridicat nivel din 2011. În acest timp, moneda euro se situează la cel mai scăzut nivel al ultimului an faţă de dolar.
Inflaţia rămâne o problemă persistentă pentru blocul comunitar, chiar accelerându-se în unele ţări. Spre exemplu, în Spania preţurile la energie electrică şi combustibili au crescut cu 3,2% în luna septembrie.
Indicele de referinţă al petrolului din SUA a urcat pentru scurt timp la 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile în scădere la un centru cheie de depozitare au alimentat temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global, scrie Bloomberg.
West Texas Intermediate a atins cel mai ridicat nivel din august anul trecut, înainte de a reduce câştigurile şi de a se tranzacţiona fără modificări. Ultima etapă de creştere a petrolului a fost condusă de o scădere a stocurilor la Cushing, Oklahoma, punctul de livrare pentru contractele futures din SUA.
În condiţiile în care rezervele Cushing cochetează cu nivelurile minime operaţionale, indicatorii cheie ai preţurilor au crescut pe fondul temerilor de penurie, o mişcare care se propagă în întreaga lume. Cele mai apropiate intervale de timp pentru WTI şi Brent, referinţa globală, suferă o dinamică ascendentă, deoarece comercianţii plătesc prime uriaşe pentru a menţine rezervele de ţiţei la nivel local.
În general, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut mai mult decât se preconiza, potrivit datelor oficiale publicate miercuri, ceea ce demonstrează cât de rapid se restrânge piaţa din cauza reducerilor de ofertă din partea Arabiei Saudite şi a Rusiei.
WTI a crescut cu aproximativ o treime de la sfârşitul lunii iunie şi este pe cale să obţină cel mai mare câştig trimestrial din iunie 2020, când preţurile au oscilat în primele luni ale pandemiei. Brent a depăşit 97 de dolari în tranzacţiile intraday din această săptămână.
La începutul acestei luni, OPEC a prognozat un deficit de până la 3 milioane de barili de ţiţei pe zi în trimestrul al patrulea. Având în vedere că cererea din SUA şi China s-a dovedit a fi rezistentă, mulţi analişti ai pieţei consideră în prezent inevitabilă atingerea preţului de 100 de dolari pe baril.