Tag: premii

  • Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

    Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

    Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

    Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

    În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

    Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

    Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 decembrie 2017

    COVER STORY: “Premiile BM pentru inovaţiile anului”

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Care sunt motoarele care catalizează inovaţia? Care este reţeta inovaţiei? Sunt doar câteva dintre temele dezbătute la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România.

     

    SPECIAL: Cum a fost anul 2017 pentru voi?


    RETROSPECTIVĂ: Cele mai importante momente şi evenimente ale anului în economie, politică şi societate


    RETROSPECTIVĂ EXTERNĂ: 2017 în lumea largă


    RETROSPECTIVĂ GADGET: Cele mai bune gadgeturi lansate în 2017

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • “The Shape of Water”, de Guillermo del Toro, lider în topul nominalizărilor la Globurile de Aur 2018

    Nominalizările pentru cea de-a 75-a ediţie a galei Globurilor de Aur au fost anunţate luni, la Beverly Hilton Hotel din Los Angeles. Alfre Woodard, Garrett Hedlund, Kristen Bell, Sharon Stone, ambasadoarea Golden Globes Simone Garcia Johnson şi Meher Tatna, preşedintele Hollywood Foreign Press Association (HFPA), au anunţat nominalizările pentru cele 25 de categorii de premii pentru cinema şi televiziune.

    Cea de-a 75-a ediţie a premiilor Globul de Aur, decernate de Asociaţia presei străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association, HFPA), va avea loc pe 7 ianuarie 2018, la Los Angeles. Gala va fi prezentată de vedeta TV Seth Meyers.

    Citiţi lista completă a nominalizărilor pe www.mediafax.ro

  • Lungmetrajul suedez “The Square”, marele câştigător la premiile Academiei de Film Europene 2017

    Lungmetrajul lui Ruben Ostlund a câştigat, printre altele, premiile pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor, Claes Bang, la gala trofeelor EFA, considerate Oscarurile europene.

    “The Square” a avut premiera la Festivalul de la Cannes de anul acesta, unde a primit marele premiu, Palme d’Or pentru cel mai bun film. De asemenea, lungmetrajul lui Ostlund este propunerea Suediei la categoria “cel mai bun film străin” a premiilor Oscar 2018.

    “On Body and Soul”, de regizoarea maghiară Ildiko Enyedi, considerat unul dintre favoriţi la premiile EFA de anul acesta, a câştigat trofeul pentru cea mai bună actriţă, decernat Alexandrei Borbely. “On Body and Soul” a avut premiera la Festivalul de la Berlin de anul acesta, unde a primit Ursul de Aur pentru cel mai bun film şi este propunerea Ungariei pentru Oscar 2018.

    “Communion”, de regizoarea poloneză Anna Zamecka, a primit premiul pentru cel mai bun documentar, iar trofeul pentru cea mai bună animaţie i-a revenit peliculei “Loving Vincent”, de Dorota Kobiela şi Hugh Welchman.

    Actriţa Julie Delpy a primit un trofeu pentru contribuţia sa la dezvoltarea cinematografiei, în timp ce regizorul rus Aleksandr Sokurov a primit un trofeu pentru întreaga carieră.

    Factorul politic nu a lipsit de la gala EFA de sâmbătă seară, Academia europeană folosindu-se de prilej pentru a cere din nou eliberarea regizorului ucrainean Oleg Sentsov, aflat într-o închisoare din Rusia, pus sub acuzare pentru terorism.

    De asemenea, directorul EFA, regizorul german Wim Wenders, a ţinut un discurs pasional prin care a cerut renunţarea la politica naţionalismului, care cunoaşte un avânt în Europa.

    Cea de-a 30-a gală a premiilor Academiei de Film Europene a avut loc sâmbătă seară, la Haus der Berliner Festspiele din Berlin. Câştigătorii au fost aleşi de cei peste 3.000 de membri ai academiei, profesionişti din lumea filmului din toată Europa.

    Anul trecut, “Toni Erdmann”, de Maren Ade, o coproducţie Germania-Austria-România, a fost desemnat cel mai bun film la gala EFA.

    Lista completă a câştigătorilor premiilor Academiei de Film Europene pe 2017:

    Cel mai bun film european: “The Square”, de Ruben Ostlund

    Cea mai bună comedie europeană: “The Square”, de Ruben Ostlund

    Cel mai bun regizor european: Ruben Ostlund, pentru “The Square”

    Cea mai bună actriţă europeană: Alexandra Borbely, pentru “On Body and Soul”

    Cel mai bun actor european: Claes Bang, pentru “The Square”

    Cel mai bun scenarist: Ruben Ostlund, pentru “The Square”

    Premiul Carlo Di Palma pentru cel mai bun director de imagine: Michail Krichman, pentru “Loveless”

    Premiul pentru cel mai bun editor de film al anului: Robin Campillo, pentru “BPM (Beats Per Minute)”

    Premiul pentru cel mai bun designer de producţie: Josefin Asberg, pentru “The Square”

    Premiul pentru cel mai bun design de costume: Katarzyna Lewinska, pentru “Spoor”

    Cel mai bun compozitor european: Sacha Galperine, pentru “Loveless”

    Premiul pentru cel mai bun sunet: Oriol Tarrago, pentru “A Monster Calls”

    Descoperirea europeană a anului – premiul FIPRESCI: “Lady Macbeth”, de William Oldroyd

    Premiul pentru cel mai bun documentar european: “Communion”, de Anna Zamecka

    Premiul pentru cel mai bun film de animaţie european: “Loving Vincent”, de Dorota Kobiela şi Hugh Welchman

    Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj european: “Timecode”, de Juanjo Gimenez

    Premiul Eurimages pentru coproducţie: Cedomir Kolar

    Premiul Academiei de Film Europene pentru întreaga activitate: Aleksandr Sokurov

    Premiul pentru contribuţii deosebite la dezvoltarea cinematografiei mondiale: Julie Delpy

    Premiul publicului pentru cel mai bun film european: “Stefan Zweig – Farewell to Europe”, de Maria Schrader

  • Cel mai bun film al anului, ales de către economiştii din domeniul economiei comportamentale

    Anul acesta, economia comportamentală a intrat în vizorul majorităţii după ce premiul Nobel pentru Economie i-a fost înmânat în acest an economistului american Richard Thaler, profesor al Universităţii Chicago, pentru contribuţia acestuia în domeniul economiei comportamentale, respectiv aplicarea mecanismelor psihologice în economice.

    Această ramură a ştiinţelor economice, care îşi poate avea originea chiar în lucrarea “The Theory of Moral Sentiments”, scrisă de către celebrul economist scoţian Adam Smith în 1759, a început în ultimii 30 de ani să câştige teren în faţa curentului raţionalist.

    Teoria ghiontului (Nudge Theory) reprezintă una dintre cele mai importante contribuţii ale lui Thaler, prin care acesta scoate în evidenţă importanţa arhitecturii alegerii, pentru care a şi fost criticat de către o parte a zonei politice de dreapta (susţinători tradiţionali ai Şcolii Chicago), fiind definită ca o teorie paternalistă.

    Să revenim la filme şi la pelicula considerată ca fiind cea mai bună de anul acesta: Marjorie Prime, un film SF care explorează relaţia lui Marjorie, o femeie de 85 de ani, cu o întruchipare a soţului ei decedat, Walter. Soţul reapare în viaţa ei sub forma de hologramă şi acesta funcţionează datorită inteligenţei artificiale şi amintirilor lui Marjorie care-l fac pe Walter să pară real.

    “Este iubirea pe care ţi-o aminteşti la fel ca cea reală? Ce ne aducem aminte şi ce omitem din trecutul relaţiei?” sunt câteva dintre întrebările pe care filmul le propune spectatorilor. În rolurile principale joacă Lois Smith (Marjorie) şi Jon Hamm (Walter) şi filmul este regizat de Michael Almereyda (Experimenter (2015), Hamlet (2000) etc). Filmul este bazat pe o piesă de teatru scrisă de Jordan Harrison.

    Cel mai bun regizor, în opinia economiştilor, a fost Iram Haq cu filmul “What Will People Say”. Cel mai bun scenariu este al filmului “A Dogs Purpose”, iar cel mai bun actor a fost desemnat ca fiind Colin Farrell (The Beguiled) şi cea mai bună actriţă, Gal Gadot pentru “Wonder Woman”.
     

  • FELICITĂRI! România a obţinut cinci premii la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică

    “Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Andrei (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Nicolae Balcescu” din Brăila) şi Robert-Gabriel Păşcălău (Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa). Andrei-Horaţiu Eftime (clasa a XI-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Paul-Florin Rebenciuc (clasa a IX-a/Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava) au fost medaliaţi cu bronz, în timp ce George-Pantelimon Prodan (clasa a XI-a/Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” din Constanţa) a fost distins cu menţiune”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa din copac de cinci stele – VIDEO

    Casa din copac are o podea din pin şi este dotată cu un pat uriaş matrimonial. Vederea de acolo este impresionantă.

  • Suma uriaşă pe care a încasat-o Simona Halep în 2017 din tenis

    Asociaţia Tenisului Feminin (WTA) a anunţat clasamentul premiilor oferite în acest an în circuit, iar Halep ocupă un loc fruntaş. Simona este a treia în lume din acest punct de vedere, cu încasări totale de 5.275.227 de dolari. Liderul mondial este depăşită de americanca Venus Williams (5.468.741 de dolari) şi de jucătoarea spaniolă Garbine Muguruza (5.433.457 de dolari).
     
    La finele unui an îmbelşugat, Simona Halep a ajuns la 20,7 milioane de dolari câştigate în întreaga carieră, pătrunzând în Top 20 cele mai bogate tenismene din istorie. Halep a dat mai multe lovituri financiare în 2017, la turnee precum Madrid (titlu), Roland Garros (finală), Roma (finală), Cincinnati (finală) sau Beijing (finală). Primele 5 jucătoare ale sezonului în topul premiilor sunt:
     
  • Suma uriaşă pe care a incasat-o Simona Halep numai din premii în 2017

    Asociaţia Tenisului Feminin (WTA) a anunţat clasamentul premiilor oferite în acest an în circuit, iar Halep ocupă un loc fruntaş. Simona este a treia în lume din acest punct de vedere, cu încasări totale de 5.275.227 de dolari. Liderul mondial este depăşită de americanca Venus Williams (5.468.741 de dolari) şi de jucătoarea spaniolă Garbine Muguruza (5.433.457 de dolari).

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi CEO din România în 2017 – GALERIE FOTO

    În cadrul evenimentului, a fost organizată o dezbatere pe tema rolului pe care îl joacă pe scena de business reputaţia liderilor de companii, iar la întrebări au răspuns Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard Romania, Hortensia Nastase, vicepreşedinte creative services, Lowe Group, Marian Alecsiu, CEO, F64, Elisabeta Moraru, country business development manager, Google Romania, şi Andrei Pitiş, VP engineering & head of Bucharest Office, Fitbit.

    În cadrul galei, Business Magazin a acordat zece premii pentru: 

    Bogdan Ion, country managing partner EY, Premiul „CEL MAI ADMIRAT CONSULTANT“

    Dragoş Anastasiu, preşedinte şi acţionar, Eurolines Group, Premiul „CEL MAI ADMIRAT HOTELIER“

    Adrian Mihai, managing partner, FAN Courier şi Felix Patrăşcanu, managing partner, FAN Courier, Premiul „2 ÎN 1“

    Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău, Premiul „FERICIREA CONTEAZĂ ÎN AFACERI“

    Mariana Gheorghe, CEO, OMV Petrom, Premiul „CEA MAI ADMIRATĂ DOAMNĂ DIN BUSINESS“

    Vassilis Stavrou, CEO, Mega Image, Premiul „EXTINDERII RAPIDE“

    Aurelia Vişinescu, director general, Domeniile Săhăteni, Premiul „PENTRU GUST“

    Jean Valvis, proprietar şi CEO, Valvis Holding, Premiul „CREATORUL DE BRANDURI“

    Dragoş Petrescu, City Grill Restaurants preşedinte, City Grill Restaurants, Premiul „CEL MAI ADMIRAT ANTREPRENOR DIN DOMENIUL RESTAURANTELOR“

    Marele laureat al acestui an, CEL MAI ADMIRAT MANAGER, este Florin Talpeş, fondatorul BitDefender, care a obţinut pentru al doilea an consecutiv cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri.

    Pentru al doilea an consecutiv Florin Talpeş este cel mai admirat reprezentant al mediului de afaceri local, el primind cel mai mare număr de voturi. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank. Ediţia din 2014 l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, iar în urmă cu doi ani cel mai mare număr de voturi i-a fot atribuit lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România.

    Toţi cei şase lideri care au ajuns pe treapta cea mai înaltă a clasamentului îşi menţin, an de an, prezenţa în top zece. Cu toate acestea, de-a lungul anilor au fost deopotrivă ieşiri şi intrări spectaculoase în rândul celor mai admiraţi 100.

    32 de nou intraţi în ediţia din acest an a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România, este încă o dovadă că admiraţia este un fenomen dinamic, fiind influenţată de diverşi factori – de la evoluţia companiei condusă de un lider şi până la reputaţia acestuia care, arată unele studii, poate avea un impact deopotrivă pozitiv sau negativ asupra afacerii.