BusinessMagazin

Tag: premier

  • Citatul săptămânii. Premierul Nicolae Ciucă: Avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023,

    a spus recent premierul Nicolae Ciucă

     

     


     


     

     

     

  • Ana Brnabic, nominalizată din nou pentru funcţia de premier al Serbiei

    Preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic a nominalizat-o sâmbătă pe Ana Brnabic, actualul premier, pentru un nou mandat de prim-ministru, potrivit Reuters.

    Nominalizarea a avut loc la mai mult de cinci luni după ce Partidul Progresist Sârb (SNS) a obţinut cele mai multe voturi în cadrul alegerilor naţionale. Anunţarea oficială a rezultatelor a fost întârziată de nereguli la o secţie de votare, ceea ce a împiedicat convocarea parlamentului.

    Vucic a declarat că are „încredere nelimitată” în Brnabic, 46 de ani.

    El a mai spus că noul guvern se va confrunta cu o revizuire majoră în 2024, cu doi ani înainte de sfârşitul mandatului său, dar nu a dat detalii.

    „Este important ca ea să rămână prim-ministru, astfel încât să putem continua să lucrăm cu sârguinţă şi să rezolvăm problemele pentru toamnă şi iarnă”, a declarat Vucic reporterilor.

    Partidul de guvernământ are 120 de locuri în parlamentul de 250 de locuri şi va trebui să caute parteneri pentru a forma un guvern. Socialiştii şi Lista Maghiarilor din Voivodina, ambii parteneri tradiţionali ai SNS, au 31 şi, respectiv, cinci deputaţi.

    Brnabic este aşteptată să prezinte parlamentului un nou cabinet şi un nou program politic în următoarele săptămâni.

  • Noi asigurări de la premier că România va avea suficient gaz în depozite pentru iarnă

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că România a atins un procent de 70% de gaze în depozitare. Astfel, vin noi asigurări de la prim-ministru că România va avea suficient gaz pentru iarna 2022 – 2023.

    „În momentul de faţă continuăm să înmagazinăm gaze în depozitele proprii şi am reuşit să atingem un procent de 70%, ceea ce este foarte încurajator pentru realizarea obiectivului astfel încât să ne asigurăm că avem cantităţile de gaz necesare pentru iarna 2022-2023 şi sunt convins că, aşa cum ne-am asumat prin demersurile pe care Ministerul Energiei continuă să le facă, vom avea garanţia unei aprovizionări continue în perioada următoare şi putem în felul acesta să transmitem un mesaj cât se poate de clar că pentru cetăţenii ţării noastre, pentru economia românească avem cantităţile de gaz necesare să putem să trecem iarna dintre anii 2022 – 2023”, a spus prmeierul.

    Acesta a amintit că a fost înfiinţat Comitetul interministerial care are ca obiect principal asigurarea rezilienţei energetice pentru perioada următoare, precum şi concretizarea investiţiilor în energie.

    „Sunt demersuri care au început să funcţioneze, am primit deja rapoartele de la Ministerul Energiei în ceea ce priveşte proiectele care urmează să fie implementate pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung şi de asemenea, am primit analiza pieţei energetice de la Agenţia Naţională de Reglementare în Energie şi în acest moment se desfăşoară activitatea de analiză şi de identificare a soluţiilor, astfel încât până pe data de 31 august să avem încheiate toate activităţile subsecvente şi să venim cu o decizie în acest sens”, afirmă Ciucă.

  • BREAKING. Europa se afundă într-o criză fără sfârşit: După războiul din Ucraina şi criza gazelor, acum urmează criza politică din Italia, unde premierul Mario Draghi a demisionat. Bursa de la Milano scade accelerat

    ORA 11:45 – Bursa e la Milano scade accelerat. Indicele FTSE MIB al bursei italiene înregistrează o scădere de 2,49% după decizia lui Mario Draghi de a-şi depune demisia şi a arunca a treia economie a zonei euro înspre alegeri anticipate, conform MarketWatch. 

    ORA 11:20 – Premierul Italiei, Mario Draghi, şi-a prezentat demisia, joi dimineaţă, cu ocazia întâlnirii cu preşedintele Sergio Mattarella, dar va rămâne la conducerea Guvernului interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în septembrie sau octombrie.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi s-a prezentat joi dimineaţă în Camera Deputaţilor, unde era programat un vot de încredere pentru Guvernul său, dar a cerut suspendarea şedinţei.

    “În contextul votului de aseară din Senat, cer suspendarea şedinţei pentru a merge la preşedintele Republicii să îl anunţ decizia mea”, a declarat Mario Draghi în Camera Deputaţilor.

    Imediat după acest anunţ, Mario Draghi a mers la Palatul Quirinale şi l-a anunţat pe preşedintele Sergio Mattarella că demisionează, informează agenţia ANSA. Acum, Draghi are o întrevedere cu preşedintele Senatului, Elisabetta Casellati.

    Conform cotidianului La Repubblica, Mario Draghi i-a semnalat preşedintelui Sergio Mattarella intenţia de a rămâne prim-ministru interimar până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate, la sfârşitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie, şi până la formarea viitorului Cabinet guvernamental.

    Preşedintele Sergio Mattarella probabil va organiza consultări cu partidele parlamentare, va analiza situaţia politică şi va decide dacă poate fi format un nou guvern în actuala legislatură sau sunt necesare alegeri parlamentare anticipate.

    Premierul tehnocrat Mario Draghi obţinuse, miercuri seară, votul de încredere al Senatului, dar fără susţinerea Mişcării Cinci Stele (M5S, stânga, populistă), a formaţiunii de extremă-dreapta Liga, condusă de Matteo Salvini, şi a partidului Forza Italia (centru-dreapta), condus de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi.

    “Ceea ce s-a întâmplat este o nebunie, este Parlamentul împotriva Italiei”, a comentat fostul premier Enrico Letta, liderul Partidului Democrat (centru-stânga), care continuă să susţină actualul guvern.

    “Partidele Liga, Forza Italia şi Mişcarea Cinci Stele şi-au asumat o responsabilitate gravă, o opţiune care va genera un preţ enorm pentru ţară”, a declarat, la rândul său, deputatul Matteo Orfini, din cadrul Partidului Democrat.

    Mario Draghi anunţase de săptămâna trecută că va demisiona după ce Mişcarea Cinci Stele (M5S), principala forţă a coaliţiei de uniune naţională, a refuzat să participe la un vot de încredere în Parlament pe tema unor măsuri sociale. La insistenţele preşedintelui Sergio Mattarella, Mario Draghi a revenit în Parlament pentru a cere un vot de încredere. Însă Mario Draghi a decis să ceară vot de încredere în Parlament doar asupra unei rezoluţii privind continuarea funcţionării actualului Cabinet guvernamental, fără a accepta remanierea. În acest context, formaţiunile Liga (extremă-dreapta) şi Forza Italia (centru-dreapta) au părăsit sala Senatului în momentul votului.

  • Premierul demisionar al Italiei pune condiţii pentru a rămâne în funcţie

    Premierul italian Mario Draghi a cerut miercuri unitate între partenerii săi de coaliţie dacă se doreşte rămânerea sa în funcţie, lăsând ameninţarea cu demisia să planeze asupra parlamentului, potrivit Reuters.

    Mario Draghi a ţinut un discurs în faţa parlamentarilor vorbind despre problemele cu care se confruntă Italia provocate de războiul din Ucraina, de inegalitatea socială şi de creşterea preţurilor. Premierul demisionar a declarat că partidele politice trebuie să îl susţină dacă va conduce ţara până la alegerile care vor avea loc în prima jumătate a anului 2023.

    „Sunt partidele şi voi, parlamentarii, pregătiţi să reconstruiţi acest pact?”, i-a întrebat Draghi pe senatori, adăugând că asta este ceea ce vor italienii.

    Senatorii din Mişcarea populistă Cinci Stele, care a declanşat criza săptămâna trecută după ce a refuzat să susţină guvernul într-un vot de încredere, nu au aplaudat la finalul discursului.

    Draghi şi-a prezentat demisia săptămâna trecută, dar preşedintele Sergio Mattarella l-a refuzat şi i-a spus să se întoarcă în faţa parlamentului pentru a vedea dacă poate revigora administraţia veche de 18 luni.

    Senatorii vor discuta discursul lui Draghi timp de mai multe ore, iar rezultatul votului va fi anunţat miercuri seara. O altă dezbatere privind viitorul guvernului va avea loc joi în camera inferioară a Parlamentului italian.

    Fostul şef al Băncii Centrale Europene are suficient sprijin pentru a rămâne în funcţie fără Mişcarea Cinci Stele, dar până acum a respins această opţiune, deoarece mandatul său iniţial a fost de a conduce o coaliţie de uniune naţională cu partide din tot spectrul politic.

    Complicând eforturile de a depăşi problema, Liga şi aliaţii săi din Forza Italia au declarat că nu mai doresc să împartă puterea cu Cinci Stele.

  • Criză politică în Italia / Premierul Draghi se consultă cu preşedintele Mattarella

    Premierul Italiei, Mario Draghi, s-a deplasat joi după-amiază la Palatul prezidenţial de la Roma, în contextul în care, deşi a obţinut votul Parlamentului pentru un program de măsuri sociale, coaliţia guvernamentală de uniune naţională pare să se destrame.

    Senatul Italiei a confirmat, joi după-amiază, cu 172 de voturi pentru şi 39 împotrivă, susţinerea pentru un set de măsuri de asistenţă destinate companiilor, angajaţilor şi pensionarilor, în contextul crizei economice şi energetice.

    Însă Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă) a refuzat să participe la vot, distanţându-se de celelalte partide care susţin Guvernul Mario Draghi, ceea ce declanşează o criză politică ce ar putea conduce la alegeri anticipate.

    Imediat după votul Senatului, premierul tehnocrat Mario Draghi a părăsit Palatul Chigi şi s-a deplasat la Palatul Quirinale, pentru consultări cu preşedintele Sergio Mattarella, afirmă surse politice de la Roma citate de cotidianul Il Sole 24 Ore.

    Giuseppe Conte, liderul Mişcării 5 Stele, semnalase de câteva zile că nu va susţine noile măsuri sociale, disociindu-se de coaliţia de uniune naţională. Formaţiunea populistă pare să dorească alegeri parlamentare anticipate, la fel ca şi partidul Liga (extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini.

    Premierul Mario Draghi, aflat în fruntea Guvernului de uniune naţională începând din februarie 2021, a sugerat că în cazul pierderii susţinerii se va retrage, deşi este susţinut în continuare de Partidul Democrat (centru-stânga) şi de Italia Viva (centru-stânga). Şi formaţiunea Forza Italia (centru-dreapta), condusă de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, pare să prefere negocierile politice pentru evitarea alegerilor anticipate.

  • Cine a fost Shinzo Abe, fostul premierul japonez împuşcat mortal vineri dimineaţă: A fost cel mai tânăr prim-ministru al Japoniei de la al doilea Război Mondial şi unul din cei mai puternici 40 de oameni din lume

    Shinzo Abe este actualul prim-ministru al Japoniei, acesta având al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru în Japonia, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, potrivit BBC.

    Shinzo Abe, fostul premier al Japoniei, cu al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru în Japonia, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, a murit vineri după ce a fost împuşcat în timpul unui miting electoral.

    Prima oară a fost ales prim-ministru în septembrie 2006, iar atunci a devenit cel mai tânăr premier al Japoniei după al doilea Război Mondial. Şi-a dat demisia din această funcţie pe motive de sănătate în 2007.

    Partidul pe care îl conduce a câştigat în decembrie 2012 alegerile parlamentare şi astfel Shinzo Abe a devenit din nou premier, primul care revine în această funcţie de la Shigeru Yoshida din 1948. Din 2012, a mai câştigat alegerile din 2014 şi apoi pe cele din 2017, această din urmă victorie lansându-l în cursa pentru cel mai longeviv prim-ministru din istoria Japoniei.

    În topul celor mai puternici oameni din lume al revistei Forbes, „Teflon Abe”, cum este poreclit de revistă, este situat pe locul 37.

    Sub conducerea sa, au fost introduse mai multe măsuri de natură fiscală concepute să crească economia Japoniei, dar şi măsuri privind apărarea ţării. Legăturile cu China sunt tensionate din cauza disputelor teritoriale şi istoriei conflictuale dintre cele două ţări.

    Shinzon Abe s-a născut în 21 septembrie 1954 într-o familie cu istorie în cariere politice. Bunicul său, Kan abe a fost politician, la fel ca şi tatăl său, Shintaro Abe, care a fost ministru de externe. Nobusuke Kishi, unchiul său a fost prim-ministrul Japoniei  între 1957 şi 1960.

    A urmat cursurile Universităţii Seikei şi a obţinut diploma în Ştiinţe politice, apoi s-a mutat în SUA şi a urmat a doua facultate în cadrul Universităţii California De Sud.

    Shinzon Abe şi-a câştigat prima oară locul în parlamentul japonez în 1993.

    Pe plan extern, a luptat pentru dreptul Japoniei de a mobiliza trupe peste mări în scopuri defensive pentra ţară şi aliaţii acesteia.

    După testele balistice efectuate de Coreea de Nord, Abe a promis că va lua măsuri, deşi nu a precizat în termeni practici ce se va întâmpla.

     Administraţia sa nu se află în relaţii foarte bune cu China, cunoscută ca sponsorul Coreei de Nord, mai ales din cauza disputelor teritoriale asupra insulelor din Marea Chinei de Est. A participat la comemorarea a 45 de ani de relaţii diplomatice între China şi Japonia, acţiune ce a fost înţeleasă ca o ofertă de pace.

    Pe plan intern, Shinzon Abe este cunoscut în Japonia pentru mai multe modifcări legislative, cele mai importante fiind în domeniul apărării, economiei şi justiţiei.

    Măsurile fiscale, poreclite „Abenomics”  au fost un succes pentru creşterea PIB-ului , economia Japoniei accelerând după o lungă stagnare.

    Sub mandatul său, nivelul de şomaj a devenit cel mai mic din ultimele decenii, totuşi încă nu au crescut şi salariile odată cu creşterea exporturilor.

    Premierul japonez a fost în vizită la Bucureşti în 2018, fix în timpul unei crize politice, cu o zi după ce premierul Mihai Tudose şi-a depus mandatul. El a fost plimbat în Herăstrău prin grădina japoneză de primarul Capitalei la acel moment, Gabriela Firea.  

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Ce spune Nicolae Ciucă, prim-ministrul României despre cota unică de impozitare

    Cota unică de impozitare este asumată clar în coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR, a spus prim-ministrul Nicolae Ciucă, în cadrul evenimentului de prezentare a studiului EY Attractiveness Survey.

    „Din cele 17,3 mld. de lei, pachetul alocă 60% măsurilor economice şi de sprijinire a investiţiilor. cota unică de impozitare rămâne o asumare clară din partea coaliţiei, iar TVA-ul de 19% este aproape cel mai mic din Uniunea Europeană”, a spus Ciucă.

    EY România a prezentat studiul Attractiveness Survey Romania, aflat la a treia ediţie în România, în cadrul unui eveniment organizat de compania de consultanţă şi audit. În cadrul evenimentului, premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj video.

    Ce a mai spus Nicolae Ciucă:

    Guvernul României sprijină fiecare investitor care participă la creşterea economică şi bunăstarea cetăţenilor. În calitate de prim-ministru liberal, am acordat prioritate implementării pachetului sprijin pentru România, tocmai pentru a oferi instrumente de suport guvernamental, atât pentru IMM-urile existente, cât şi pentru marii investitori.

    Din cele 17,3 mld. de lei, pachetul alocă 60% măsurilor economice şi de sprijinire a investiţiilor. cota unică de impozitare rămâne o asumare clară din partea coaliţiei, iar TVA-ul de 19% este aproape cel mai mic din Uniunea Europeană.

    Investim masiv în lucrări de extindere a infrastructurii, de care depinde dezvoltarea noastră economică. România va utiliza 7,6 mld. de euro pentru infrastructura de transport din PNRR.

     

  • Ce spune Nicolae Ciucă despre modificarea taxarii companiilor

    Nu ar fi o bună „practică la nivelul Guvernului” modificarea sistemului de taxare a companiilor, declară premierul Nicolae Ciucă. Cota unică de impozitare trebuie aplicată „aşa cum este ea”. 

    „Cota unică trebuie aplicată aşa cum este ea stabilită şi cum a fost prevăzută iniţial. S-a discutat şi am discutat cu reprezentanţii Consiliului fiscal şi în urma discuţiilor şi analizelor pe care le-au prezentat am stabilit să facem în aşa fel încât cota unică să fie într-adevăr cotă unică”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

    Întrebat dacă vor exista modificări de taxe pe care le plătesc firmele în acest moment, prim-ministrul a răspuns că nu este vorba de modificare a taxelor la companii.

    „În acest moment, în care am putut să vedem că măsurile de sprijin economic au contribuit la menţinerea echilibrului economic şi chiar au contribuit la o creştere substanţială faţă de trimestrul precedent nu cred că ar fi o bună practică la nivelul Guvernului să modificăm sistemul de taxare a companiilor. Sunt alte măsuri fiscale la care specialiştii lucrează şi pe care sunt convins că le vom discuta”, a adăugat premierul.

  • Cine este Elisabeth Borne, noul premier francez. Edith Cresson, prima femeie prim-ministru a Franţei: Politica franceză este încă ”macho”. Era timpul să existe o altă femeie premier

     

    Preşedintele Republicii, Emmanuel Macron, a numit-o pe Elisabeth Borne în funcţia de prim-ministru şi a însărcinat-o cu formarea unui nou guvern, a precizat preşedinţia franceză săptămâna trecută, după ce Jean Castex i-a înmânat luni demisia sa preşedintelui.

    Preşedintele a vrut să promoveze o femeie şi a declarat că a dorit să numească ”pe cineva care să fie puternic pe probleme sociale, de mediu şi de producţie”.

    Astfel Elisabeth Borne devine astfel prima femeie prim-ministru după o perioadă de 30 de ani şi este doar a doua femeie care ocupă funcţia de prim-ministru al Franţei, după Edith Cresson în 1991-1992.

     

    Cine este Elisabeth Borne ?

     

    Elisabeth Borne s-a născut la Paris, pe 18 aprilie 1961. Mama sa, Marguerite Lecèsne, era farmacistă, iar tatăl său, Joseph Bornstein, era un evreu polonez care s-a refugiat în Franţa la începutul celui de-al Doilea Război Mondial. După război, părinţii săi au condus un laborator farmaceutic. În urma decesului prematur al tatălui său, când ea avea doar 11 ani, a primit indemnizaţia de educaţie pe care statul o acorda minorilor ai căror părinţi au fost răniţi sau ucişi în timpul unui război, unui atac terorist sau în timp ce prestau anumite servicii publice. Borne a urmat cursurile liceului Janson de Sailly din Paris. Ulterior, apoi École Polytechnique unde a absolvit ca inginer civil. A obţinut diploma de inginer la École Nationale des Ponts et Chaussées, iar în 1986, s-a înscris la Collège des Ingénieurs, unde a obţinut un master în administrarea afacerilor.

    O lungă perioadă de timp, Borne a fost apropiată de Partidul Socialist (PS), dar fără a adera în mod oficial la partid. După victoria lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale franceze din 2017, ea s-a alăturat partidului La République En Marche (LREM). Din 2020, ea este şi membră a partidului Territories of Progress, un partid de centru-stânga aliat cu LREM.

    În 2017 a devenit ministrul transporturilor unde a avut sarcina dificilă de a convinge publicul francez şi în special lucrătorii feroviari de beneficiile pieţei libere, aşa cum prevede legislaţia UE. Eliminarea monopolului deţinut de compania de stat SNCF şi deschiderea pieţei feroviare franceze către concurenţă nu a fost o sarcină uşoară, deoarece s-a confruntat cu o puternică împotrivire din partea sindicatelor şi cu greve masive.

    În 2019 Borne a fost numită ca ministru al ecologiei însă cu greu a reuşit să îşi lase amprenta asupra portofoliului, fiind în acestă funcţie pană în iulie 2020. Cu toate acestea, ea a reuşit totuşi să impună legi privind mobilitatea curată, planificarea energetică pe termen lung, deşeurile şi economia circulară. În ultimele sale săptămâni de mandat, după începutul pandemiei de coronavirus, ea s-a concentrat pe impulsionarea ciclismului.

    A fost numită ministrul muncii tot în iulie 2020 şi a supervizat negocierile cu sindicatele care au dus la reducerea ajutorului de şomaj pentru categorii de persoane fără loc de muncă.

    În timpul mandatului, şomajul a scăzut în Franţa la cel mai redus nivel din ultimii 15 ani iar şomajul în rândul tinerilor la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani.

     

    Ce urmează acum ?

     

    ”Vreau să dedic nominalizarea mea tuturor fetiţelor şi să le spun să meargă până la capăt urmărindu-şi visele”, a spus ea în discursul de inaugurare.

    Inginera, în vârstă de 61 de ani, a fost descrisă drept o ”tehnocrată de stânga”.

    Fostul prim-ministru, Jean Castex, a numit-o pe dna Borne ”première ministre”, o formă feminină a termenului obişnuit de ”premier ministre”, pentru a sublinia semnificaţia istorică a numirii sale. Criticii spun că elita conducătoare a Franţei a rămas în urma altor ţări europene în ceea ce priveşte numirea femeilor în funcţii de conducere.

    Edith Cresson, prima femeie prim-ministru al Franţei, a declarat că politica franceză este încă ”macho”. ”Era timpul să existe o altă femeie”, a spus ea, lăudând-o pe dna Borne ca fiind ”o persoană remarcabilă, cu o mare experienţă în sectorul public şi privat”.

     

    Borne va avea puţin timp la dispoziţie pentru a se acomoda cu noua sa funcţie, deoarece Franţa se va lansa în alegerile parlamentare din iunie, în care atât extrema dreaptă, cât şi extrema stângă vor reprezenta probabil o mare provocare, după ce au obţinut rezultate puternice la alegerile prezidenţiale. Cu toate acestea, susţinătorii spun că Borne este obişnuită să se confrunte cu opoziţia şi să obţină rezultate în numirile sale anterioare.

    Borne candidează, de asemenea, la alegerile parlamentare din partea partidului lui Macron, La République en Marche. Numele ei a fost vehiculat la scurt timp după ce Macron a câştigat alegerile prezidenţiale, provocând speculaţii cu privire la motivul pentru care a durat atât de mult timp pentru a-şi alege premierul. Unii s-au întrebat dacă Borne a fost alegerea sa de rezervă pentru funcţia de prim-ministru sau dacă încearcă să scurteze campania înainte de alegerile din iunie.

    Dar incertitudinile legate de alegerile legislative din 12-19 iunie ridică un semn de întrebare cu privire la durata mandatului doamnei Borne, iar în sistemul francez, puterile preşedintelui sunt mult mai mari decât cele ale premierului.

    O puternică alianţă condusă de Jean-Luc Mélenchon va concura luna viitoare cu partidul centrist al preşedintelui, iar unii speculează că veteranul de stânga ar putea deveni prim-ministru.

    Una dintre cele mai dificile provocări ale sale o să fie negocierile pentru creşterea vârstei de pensionare de la 62 de ani, cât este în prezent, la 65 de ani. În schimb Jean-Luc Mélenchon care face parte din partidul La France Insoumise, doreşte să reducă vârsta de pensionare la 60 de ani.

    “Doamna Borne este împotriva creşterii salariului minim şi pentru pensionarea la 65 de ani. Iată-ne ajunşi la un nou sezon de maltratare socială”, a comentat acesta.