BusinessMagazin

Tag: PRABUSIRE

  • David Cameron, premierul britanic care a adus Brexitul, a fost plătit cu peste 1 mil. dolari pe an de un fond de investiţii care s-a prăbuşit

    Compania britanică de servicii financiare Greensill Capital i-a oferit fostului premier britanic David Cameron un salariu anual de peste un milion de dolari, scrie Financial Times, citând mai multe surse familiare cu situaţia.

    Cameron a primit banii datorită unei funcţii part-time de consilier, care a inclus un efort de securizare a fondurilor pentru compania ce avea să se prăbuşească în primăvara acestui an.

    Familia Greensill a încasat 200 de milioane de dolari înainte de prăbuşirea fondului, după o finanţare efectuată de gigantul japonez SoftBank, în valoare de 1,5 miliarde de dolari

    Contractul lui Cameron a presupus 25 de zile de muncă pe an în calitate de consilier al board-ului, fostul prim-ministru câştigând zilnic echivalentul a 40.000 de dolari.

    Prăbuşirea fondului Greensill a afectat şi companiile conduse de miliardarul anglo-indian Sanjeev Gupta, care deţine şi combinatul Liberty Galaţi. Înainte să intre în insolvenţă, Greensill reprezenta cel mai mare creditor al GFG Alliance, din care face parte şi producătorul de oţel Liberty Steel.

    O bancă italiană s-a prăbuşit din cauza expunerii pe Greensill Capital şi GFG Alliance

     

  • Momente dramatice la EURO 2020. Jucătorul Cheristian Eriksen s-a prăbuşit pe teren în timpul meciului

    Cheristian Eriksen a fost resuscit pe teren după ce s-a prăbuşit în timpul meciului dintre Danemarca şi Finlanda.

    Fotbalistul a fost la pământ minute bune şi a fost resuscitat.

    Meciul a fost suspendat de UEFA.

    Christian Dannemann Eriksen este un fotbalist danez care evoluează la clubul Inter Milano în Serie A, pe poziţia de mijlocaş. El a debutat la echipa naţională de fotbal a Danemarcei în martie 2010, şi a fost cel mai tânăr fotbalist de la Campionatul Mondial de Fotbal 2010 din Africa de Sud.

    Update: 

    Potrivit informaţiilor transmise în presa internaţională, jucătorul este stabil şi conştient; la spital se fac investigaţii medicale în ceea ce priveşte starea sa.

     

    Sursa: Mediafax

  • Michael Burry, investitorul care a câştigat sute de milioane de dolari din prăbuşirea pieţei imobiliare din 2008, pariază jumătate de miliard de dolari împotriva Tesla

    Michael Burry, investitorul american care a devenit faimos după ce a câştigat sute de milioane de dolari din prăbuşirea pieţei obligaţiunilor ipotecare din 2008, a plasat un pariu masiv împotriva producătorului de maşini electrice Tesla, conform Bloomberg.

    Scion Asset Management, firmă de investiţii fondată şi condusă de Michael Burry, a acumulat poziţii short în valoare de 534 de milioane de dolari împotriva gigantului creat de Elon Musk.

    Potrivit unui comunicat al autorităţilor de reglementare financiară din SUA, Scion avea la sfârşitul lunii martie opţiuni put de tip bear pentru 800.100 de acţiuni Tesla, ceea ce îi oferă firmei şansa de a vinde acţiunile companiei auto la un anumit preţ în viitor.

    La sfârşitul lunii ianuarie, preţul unei acţiuni Tesla a ajuns la un maxim de peste 880 de dolari, după o creştere de peste 700% în 2020. Totuşi, acţiunile şi-au pierdut circa un sfert din valoarea de la începutul anului şi sunt cu 35% sub recordul stabilit în ianuarie.

    Nu este prima dată când Barry pariază împotriva Tesla, investitorul anunţând în decembrie că firma pe care o conduce a adoptat poziţii short pe acţiunile producătorului auto. De altfel, investitorul l-a sfătuit pe Musk că ar trebui să strângă capital prin vânzarea de acţiuni, într-o perioadă în care gigantul atingea niveluri „ridicole” de creştere, declara Michael Barry anul trecut.

    Tesla a obţinut rezultate record în primul trimestru, a evitat penuria de cipuri a industriei, şi-a îmbunătăţit procesele de producţie şi a înregistrat profituri în urma investiţiei în Bitcoin. Între timp, acţiunile au continuat să sufere pierderi, analiştii ridicând semne de întrebare cu privire la faptul că Tesla nu a oferit un target pentru numărul de livrări din 2021.

    „Tesla a scăzut cu 14% de la sfârşitul trimestrului 1, aşa că – până acum – mişcările au fost profitabile. Burry exprimă acelaşi tip de scepticism pe care îl au mulţi vis-a-vis de Tesla. Presupun că a acumulat în mai multe rânduri opţiuni în cadrul Tesla, iar unele dintre ele probabil au expirat”, spune Steve Sosnick, principalul strateg al Interactive Brokers. 

    Michael Burry a fost jucat de Christian Bale în „The Big Short”/„Brokerii Apocalipsei”, film care a surprins momentele de dinaintea prăbuşirii pieţei imobiliare din 2008, premiat cu un Oscar pentru scenariu.

    Elon Musk a declarat zilele trecute că nu va mai accepta plata în Bitcoin pentru Tesla, decizie lansată pe fondul temerilor generate de cantitatea masivă de energie pe care o foloseşte criptomoneda, provocând o serie de scăderi de-a lungul pieţei crypto. Ulterior, miliardarul a dat de înţeles că ia în calcul sau a vândut deja o parte din stocurile sale de Bitcoin, marcând o nouă rundă de pierderi pentru cele mai valoroase criptomonede din lume.

     

  • Bloomberg: De ce prăbuşirea suferită zilele trecute de Bitcoin reprezintă o victorie majoră pentru criptomonede

    Pentru mulţi, piaţa criptomonedelor reprezintă un motiv de speculaţie pură. Pentru acest tip de oameni, ziua de miercuri a fost una extrem de proastă, indicele Bloomberg Galaxy Crypto suferind un declin de 19,2%, cea mai gravă scădere din ultimul an.

    Însă pentru alţii, spaţiul crypto este mult mai mult decât o serie de instrumente speculative, semnificând construirea unui nou sistem financiar. Pentru ei, ziua de miercuri a reprezentat o victorie imensă care ar putea intra în istorie drept unul dintre cele mai bune momente din piaţa monedelor digitale, întrucât sistemul a funcţionat cum trebuie în condiţii de stres extrem, scrie publicaţia americană Bloomberg.

    Într-adevăr, miercuri au fost descoperite o serie de probleme, precum costurile ridicate pe care le impun tranzacţiile în momente marcate de volatilitate. Însă problema era deja cunoscută, iar platformele crypto funcţionează la o capacitate de 100%. În plus, soluţiile de îmbunătăţire a capacităţii şi eficienţei ar trebui să fie complet operaţionale până la sfârşitul anului.

    Pentru a înţelege de ce ziua de miercuri a fost o reuşită majoră pentru piaţa activelor digitale, trebuie să separăm spaţiul crypto în două categorii: finanţe centralizate şi descentralizate.

    Fiind reprezentate de exchange-uri tradiţionale ca Binance, Coinbase şi BlockFi, finanţele centralizate rulează registre de ordine cu licitaţii şi oferte într-un mod similar cu cel al Bursei din New York. Şi, la fel ca Robinhood Markets sau alţi brokeri tradiţionali, când pieţele devin agitate, finanţele centralizate sunt caracterizate de întârzieri, întreruperi ale sistemelor şi, în general, de experienţe frustrante. Aceste evenimente i-au adus pe unii analişti la concluzia că spaţiul crypto nu este pregătit să ajungă la apogeu.

    Însă protocoalele descentralizate, văzute de mulţi drept viitorul finanţelor, au funcţionat în condiţii optime şi nu au prezentat niciun fel de întreruperi. În timp ce utilizatorii se plângeau pe fondul pierderilor raportate de piaţă, ei nu puteau spune că sistemele au dat greş.

    Finanţele descentralizate, sau DeFi, nu folosesc registre de ordine precum exchange-urile reglementate. În schimb, DeFi deţin peste 72.000 de grupuri de lichidităţi. Oricine poate deveni furnizor de lichidităţi pe aceste grupuri şi, de asemenea, un investitor poate să îşi creeze propriul său grup prin care să obţină dobânzi (mai multe monede). Traderii folosesc aceste lichidităţi pentru a tranzacţiona criptomonedele. Protocolul este condus de un cod numit automatic market marker şi niciun om nu este implicat în procesele de tranzacţionare pe aceste exchange-uri.

    Numele celui mai mare exchange descentralizat este Uniswap. Pentru a-l accesa, trebuie să foloseşti un portofel electronic în afara unui exchange reglementat, conectându-l ulterior la uniswap.org. Exchange-ul le permite clienţilor să tranzacţioneze câteva mii de criptomonede. Fondatorul Uniswap Hayden Adams a declarat miercuri că firma a executat tranzacţii de 6,3 miliarde de dolari, cu mult peste media Coinbase din primul trimestru – 3,7 miliarde de dolari. De altfel, Uniswap nu a experimentat nicio întârziere a serviciilor şi niciun client nu şi-a pierdut bani din cauza vreunei probleme din cadrul exchange-ului.

    Unul dintre cele mai mari protocoale de creditare este Compound. Prin conectarea la compound.finance, poţi obţine împrumuturi complet garantate. Compound a declarat că protocoalele sale au „suportat fără probleme perioadele de volatilitate”. Între timp, Polygon Technology le permite dezvoltatorilor să îşi scaleze aplicaţiile descentralizate în ideea de a oferi servicii mult mai rapide şi eficiente clienţilor.

    Niciunul dintre aceste site-uri nu a raportat vreun incident în ziua în care preţul unor criptomonede a scăzut şi cu 50%, iar protocol descentralizat nu a avut nevoie de un plan de salvare.

     

     

  • Consecinţele prăbuşirii fondului Archegos: UBS şi gigantul japonez Nomura raportează pierderi de peste 3 miliarde de dolari. Declinul la nivel mondial depăşeşte 10 mld. dolari

    UBS a raportat pierderi de 774 milioane de dolari în urma prăbuşirii fondului Archegos, în contextul în care veniturile celui mai mare administrator de averi din lume au înregistrat în ultimul trimestru o creştere de 14% faţă de perioada precedentă, potrivit Reuters.

    „Suntem în mod clar dezamăgiţi şi luam extrem de în serios situaţia. Realizăm în prezent o evaluare detaliată a proceselor de gestionare a riscurilor şi începem să adoptăm o serie de măsuri pentru a evita pe viitor o asemenea situaţie”, spune CEO-ul UBS Ralph Hamers, fostul şef al ING România în anii 2000.

    Acţiunile grupului elveţian au scăzut cu 3% până la 13:25, raportând un declin de aproape 5,8% în ultima lună.

    Totuşi, banca a atins un profit net de 1,824 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, peste aşteptările a 20 de analişti ai UBS de 1,591 miliarde de dolari.

    Între timp, gigantul nipon Nomura Holdings a suferit un declin de 2,3 miliarde de dolari din cauza scandalului Archegos, înregistrând cele mai grave scăderi trimestriale de la criza financiară din 2008.

    Cea mai mare bancă de investiţii din Japonia a mai declarat că daunele asociate cu fondul american vor creşte cu încă 570 de milioane de dolari anul acesta.

    Totuşi, cele mai mari pierderi (5,5 miliarde de dolari) au fost raportate de Credit Suisse, care încearcă acum să strângă 1,9 miliarde de dolari de la investitori, anunţând că îşi va elimina divizia dedicată fondurilor de hedging care s-a aflat în centrul prăbuşirii Archegos.

     

  • O clădire s-a prăbuşit în Cairo: cel puţin 8 morţi şi 24 de persoane rănite

    Cel puţin opt persoane şi-au pierdut viaţa în urma prăbuşirii unei clădiri într-o zonă populară din Cairo. Alte 24 de persoane sunt rănite. 

    Primele indicii arată că prăbuşirea a venit după o explozie într-o unitate de producţie de produse lactate situată la parter.

    Clădirea s-a prăbuşit în districtul Gesr Suez, la est de Cairo, în noaptea de vineri spre sâmbătă.

    Numărul victimelor ar putea fi mai mare, scrie Agenţia ANSA.

    „Guvernatorul Khaled Abdel Aal a mers imediat la locul accidentului însoţit de forţele de protecţie civilă”, anunţă autorităţile.

    El a ordonat formarea unui comitet care să verifice clădirile din jur, în timp ce pompierii caută alte victime sub dărâmături.

  • Rezultate descurajatoare pentru Tesla: Cota de piaţă din Europa s-a prăbuşit în ianuarie pe măsură ce China reîncepe să domine vânzările de automobile electrice

    Cota pe care o înregistrează Tesla de-a lungul pieţei europene a vehiculelor cu propulsie electrică (EV) s-a prăbuşit în prima lună din 2021, transmite MarketWatch.

    Între timp, China a depăşit Europa şi a redevenit lider la nivel mondial al pieţei EV.

    Luna ianuarie a adus doar 1.619 înmatriculări pentru automobilele Tesla în 18 pieţe cheie din Europa, număr ce reprezintă 3,5% din maşinile electrice care au fost înmatriculate în acea lună, conform unui raport al analistului auto Matthias Schmidt.

    Producătorul american a numărat 1.977 de înmatriculări în ianuarie 2020 – o cotă de piaţă de peste 5%.

    Cele 18 pieţe cheie includ statele UE – minus 13 ţări din Europa Centrală şi de Est –, la care se adaugă Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi Elveţia.

    Schmidt spune că performanţa din ianuarie a companiei a „scăzut în mod constant”, notând că schema de livrare a companiei atinge – de obicei – apogeul la sfârşitul fiecărui trimestru. Totuşi, analistul subliniază faptul că volumul din ultimele 12 luni a scăzut sub rezultatele Hyundai-Kia, care a devenit al treilea cel mai popular grup EV din Europa.

    În 2019, firma lui Elon Musk a vândut 109.000 de vehicule în Europa, reprezentând 31% din piaţa automobilelor electrice a regiunii. Însă trendul nu a continuat şi în 2020, de vreme ce Tesla a fost depăşită de Volkswagen Group şi alianţa formată din Renault, Nissan şi Mitsubishi.

    Anul trecut, Tesla a raportat o cotă de piaţă de doar 13% în Europa, în urma unui declin de 10% al numărului de vehicule vândute – de la 109.000 în 2019 la aproape 98.000 în 2020.

    Între timp, piaţa EV din China a început să recupereze teren în ianuarie, cu 179.000 de înmatriculări, faţă de 110.000 în Europa.

     

  • De ce s-au prăbuşit cazurile globale de COVID-19, în ciuda pericolului pe care îl reprezintă noile variante ale coronavirusului

    Numărul global de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 a scăzut constant de la începutul anului până acum, de la 5 milioane de cazuri pe săptămână, la 2,5 milioane în prezent. Declinul a fost accentuat în ţările care au simţit din plin impactul pandemiei, precum Statele Unite, Marea Britanie, Africa de Sud, Israel şi Portugalia, transmite Financial Times.

    Rata de infectare din cele cinci state a scăzut cu peste 50% în ultima lună.

    Totuşi, în ciuda declinului pe care l-au înregistrat cele mai afectate ţări, numărul de infecţii globale a început să recupereze teren în ultimele zile, fiind alimentat de creşterile unor state din Uniunea Europeană, ca Franţa şi Ungaria, şi Brazilia, care a depăşit 10 milioane de cazuri.

    Între 16 şi 23 februarie, s-au raportat 2,6 milioane de infecţii, în creştere cu 3%.

    „Cazurile scad în cele mai afectate ţări, însă trendul nu este universal şi bilanţul din unele zone începe să se înrăutăţească. Totuşi, pandemia ne-a învăţat că trendurile se pot inversa”, spune Mark Lurie, profesor în epidemiologie în cadrul Universităţii Brown din SUA.

    Experţii spun că vaccinările au jucat un rol important în ţări precum Statele Unite şi Marea Britanie, naţiuni care numără împreună circa 25% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 la nivel mondial, însă care şi-au vaccinat 20% şi, respectiv, 28% din populaţie.

    În plus, Regatul Unit a impus una dintre cele mai severe perioade de carantină din lume, cazurile zilnice scăzând de la 56.000 la începutul lunii ianuarie la 13.000 săptămâna aceasta.

    Citiţi mai multe pe www.businessmagazin.ro

     

  • De ce s-au prăbuşit cazurile globale de COVID-19, în ciuda pericolului pe care îl reprezintă noile variante ale coronavirusului

    Numărul global de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 a scăzut constant de la începutul anului până acum, de la 5 milioane de cazuri pe săptămână, la 2,5 milioane în prezent. Declinul a fost accentuat în ţările care au simţit din plin impactul pandemiei, precum Statele Unite, Marea Britanie, Africa de Sud, Israel şi Portugalia, transmite Financial Times.

    Rata de infectare din cele cinci state a scăzut cu peste 50% în ultima lună.

    Totuşi, în ciuda declinului pe care l-au înregistrat cele mai afectate ţări, numărul de infecţii globale a început să recupereze teren în ultimele zile, fiind alimentat de creşterile unor state din Uniunea Europeană, ca Franţa şi Ungaria, şi Brazilia, care a depăşit 10 milioane de cazuri.

    Între 16 şi 23 februarie, s-au raportat 2,6 milioane de infecţii, în creştere cu 3%.

    „Cazurile scad în cele mai afectate ţări, însă trendul nu este universal şi bilanţul din unele zone începe să se înrăutăţească. Totuşi, pandemia ne-a învăţat că trendurile se pot inversa”, spune Mark Lurie, profesor în epidemiologie în cadrul Universităţii Brown din SUA.

    Experţii spun că vaccinările au jucat un rol important în ţări precum Statele Unite şi Marea Britanie, naţiuni care numără împreună circa 25% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 la nivel mondial, însă care şi-au vaccinat 20% şi, respectiv, 28% din populaţie.

    În plus, Regatul Unit a impus una dintre cele mai severe perioade de carantină din lume, cazurile zilnice scăzând de la 56.000 la începutul lunii ianuarie la 13.000 săptămâna aceasta.

    Prin contrast, ţările care au rămas relativ deschise s-au chinuit să controleze numărul de infecţii, notând aici Franţa şi Brazilia.

    Pentru a complica peisajul, Statele Unite au evitat o nouă închidere, dar au reuşit să numere mai puţine cazuri în ultimele săptămâni, în scădere cu 72%. Epidemiologii spun că declinul se datorează măsurilor de distanţare socială şi faptului că americanii au călătorit mai puţin după Ziua Recunoştinţei şi sărbătorile de iarnă.

    „Orice relaxare rapidă a măsurile de prevenţie ar putea produce o explozie a ratelor de infecţie. Există o mulţime de oameni care se află în continuare în categoriile cu risc ridicat”, spune Ted Cohen, profesor în boli infecţioasă al Universităţii Yale.

     

  • Avertismentul analiştilor: Acţiunile gigantului Air France-KLM s-ar putea prăbuşi până la 1 euro

    Gigantul Air France-KLM este cea mai vulnerabilă companie aeriană cu istorie din Europa, iar prelungirea perioadei cu trafic aerian aproape de zero ar putea prăbuşi acţiunile companiei până la preţul de 1 euro per acţiune, conform analiştilor de la Bernstein, citaţi de Bloomberg.

    Marţi, la 12.50 (ora României), acţiunile Air France-KLM se tranzacţionau la 4,98 euro per acţiune. 

    Operatorul are nevoie să fie salvat din nou cu un ajutor guvernamental de ordinul miliardelor de euro şi „nu are suficientă lichiditate pentru a continua în 2022”, notează echipa de analişti printre care se numără şi Daniel Roeska.

    „Dimensiunea lipsurilor din bilanţul Air France-KLM este foarte mare, iar capacitatea de a se îndatora este foarte mică, ceea ce înseamnă că o diluţie semnificativă este extrem de probabilă”.

    Guvernele din Franţa şi din Olanda sunt în discuţii deja de câteva luni pentru un nou pachet de sprijin care vizează gigantul aerian – în care cele două guverne deţin o participaţie combinată de 28%.

    Bruno Le Maire, ministrul Finanţelor din Franţa, a anunţat săptămâna aceastsa că derulează discuţii „intense” şi cu Comisia Europeană, care le cere guvernelor să găsească o soluţie mai bună decât un nou ajutor de stat.

    Gigantul Air France-KLM se confrunta cu probleme încă dinainte de venirea şocului Covid-19, care a lovit puternic industria. Anul trecut, operatorul a primit împrumuturi de stat şi garanţii de 10,4 miliarde de euro.