BusinessMagazin

Tag: pondere

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Ziua Europei: 60 de ani de pace, libertate şi oportunitate, pentru cine ştie să profite. Ce pondere are România în economia Europei şi cum am evoluat în 10 ani

    La Bruxelles, capitala UE, pregătirile de sărbătoare arată reţinere: o reticenţă de a forţa cetăţenii europeni să înghită Uniunea în vremuri în care cel mai ambiţios proiect european postbelic se confruntă cu provocări majore legate de mi­gra­ţie, terorism, securitate, integrare, economie şi UE-scepticism, după cum scrie Euronews.

    Comisarul european pentru afaceri externe Federica Mo­gherini şi-a început discursul cu care marchează 9 Mai – Ziua Europei 2017 în defensivă:  „Viitorul Uniunii Europene este o alegere – o alegere care aparţine fiecărui cetăţean şi care contează pentru întreaga lume“.

    O mare parte din cetăţenii britanici, cetăţenii uneia dintre cele mai mari economii europene, au ales prin referendum că nu vor un viitor alături de UE. Liderii altor economii mari vorbesc, în con­textul derapajelor anti-Bruxelles din Est, de o Europă cu două viteze, formată dintr-un nucleu solid al economiilor mari şi un strat al statelor periferice.

    Tot în acest context, preşe­dintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, fost pre­mier al Luxem­burgului, a cărui carieră a fost salvată de protec­toarea sa Angela Merkel, cance­larul Germaniei, va veni joi în Ro­mânia. 

    Citeste contiunuarea pe www.zf.ro

  • Se schimbă algoritmul de admitere la LICEU.Ce se întâmplă cu Evaluarea Naţională

    “Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80%, şi media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere”, se arată în ordinul de ministru publicat în Monitorul Oficial în luna august 2016.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Analiză Autovit.ro: Primul trimestru din 2017, cel mai bun din ultimii 8 ani în România

    Comparând atât datele publice oferite de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), cât şi datele din site înregistrate în primele trei luni ale anului versus perioada ianuarie-martie 2016, a rezultat că în primul trimestru s-au înregistrat recorduri la toate categoriile – atât la maşini noi, fiind înmatriculate peste 22.000 de vehicule, cât şi la cele rulate – peste 128.000. Reînmatriculările s-au situat şi ele la aproape 130.000 de unităţi, doborând toate recordurile din ultimii ani şi semnalând, în acelaşi timp, o revenire la o situaţie de normalitate privind ponderea acestora în piaţa tranzacţiilor auto.

    „Pentru noi nu este complet surprinzătoare evoluţia pieţei, dacă luăm în considerare faptul că la început de an întotdeauna cererea pentru maşini este mai mare, iar eliminarea timbrului de mediu a survenit tot în primele luni.  Încă de acum 3 ani am previzionat că eliminarea timbrului de mediu va genera o creştere a pieţei de maşini noi, pe lângă alte efecte benefice ale deblocării ofertei interne. Dacă se menţin creşterile de până acum pe tot parcursul anului, piaţa maşinilor noi poate depăşi 110.000 unităţi, iar cea a vehiculelor rulate, din import si a celor reinmatriculate, va atinge 600.000 de unităţi”, explică Cristian Cojocaru, Sales Manager la Autovit.ro.

    Eliminarea timbrului de mediu la 1 februarie a făcut ca primul trimestru din 2017 să fie unul deosebit. Numărul înmatriculărilor a explodat, mai ales la maşinile rulate, din import, şi la cele reînmatriculate, în timp ce segmentul vehiculelor noi a cunoscut cea mai mare creştere din ultimii ani. Această situaţie s-a datorat în special înmatriculării maşinilor aflate la vânzare în parcurile comercianţilor auto, precum şi a “oficializării” tranzacţiilor de maşini din ultimii ani. În martie, deşi cifrele au rămas ridicate, piaţa auto respectă tendinţa de creştere prognozată de Autovit.ro.

    Piaţa maşinilor noi a avut o creştere de 27,6% în primul trimestru în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar unele mărci precum Opel, Citroen, Ford şi Renault au avut evoluţii de peste 50%. În schimb, liderul Dacia a crescut sub media pieţei, cu numai 11%.

    Piaţa maşinilor second-hand din import s-a dublat  în primul trimestru versus ianuarie-martie 2016 şi s-a apropiat de 130.000 de unităţi.  Numărul masiv al înmatriculărilor de maşini din import înregistrat în februarie va avea ca efect în următoarea perioadă şi o creştere a pieţei de reînmatriculări, peste valorile normale. Volkswagen a rămas cea mai populară marcă printre cei care au ales modele second-hand, peste 34.000 de exemplare fiind înscrise în circulaţie în primul trimestru.

    “Dacă privim statistic doar, e posibil să asistăm la un record de importuri la maşinile rulate. Realist vorbind însă, mecanismele cererii şi ofertei vor regla singure piaţa. Se vede de altfel că, în luna martie, piaţa auto reflectată prin valorile înmatriculărilor a revenit la normal.  În plus, este de aşteptat ca autorităţile să vină cu o nouă formă de taxare auto în cursul acestui an”, declară Cristian Cojocaru.

    Dacă piaţa autovehiculelor rulate se va regla mai devreme sau mai târziu, piaţa vehiculelor noi ar putea depăşi 110.000 de unităţi vândute în 2017, ajutată şi de Programul Rabla estimat să debuteze la jumătatea lui mai, mai devreme decât în 2016.

    Pe Autovit.ro a crescut ponderea maşinilor de peste 20.000 de euro. În top rămân mărcile germane.

    Pe Autovit.ro a continuat să se consolideze aspectul calitativ: a crescut ponderea maşinilor de peste 20.000 de euro, de la 14% din totalul anunţurilor în 2016, la 18% în prezent, în timp ce ponderea maşinilor de sub 5.000 de euro a scăzut cu aproape zece procente, până la 30%.

    Cel mai consistent palier de preţ rămâne între 5.000 şi 10.000 de euro: 28% dintre maşinile scoase la vânzare pe Autovit.ro se încadrează în acest segment. La acest palier de preţ, cele  mai multe anunţuri sunt pentru Volkswagen (22%) şi BMW (10%). În categoria autoturismelor de peste 20.000 euro, 31% dintre anunţuri aparţin mărcii BMW, iar 29% Mercedes-Benz.

    Supremaţia mărcilor germane se vede clar şi în topul brand-urilor care se regăsesc în anunţuri. Primele cinci locuri sunt ocupate de mărci germane. De asemenea, din numărul total al anunţurilor de pe Autovit.ro, 60% fac referire la mărci germane. Per total, în oferta Autovit.ro sunt prezente peste 50 de mărci de autoturisme.

    Schimbări importante s-au produs la capitolul vârstei medii a maşinilor listate pe Autovit.ro. Faţă de acum un an, ponderea maşinilor produse după 2011 a urcat de la 31%, la 42%, în timp ce maşinile mai vechi de 14 ani reprezintă 12%, cu cinci procente mai puţin decât acum un an.

    În privinţa puterii motorului, cel mai bine reprezentat interval este cel al maşinilor cu 80-120 CP, cu 30% dintre anunţuri. Faţă de 2016, a scăzut cu câteva procente ponderea maşinilor cu motoare mai mici de 80 CP şi a crescut ponderea celor cu peste 200 CP. 

  • Digitalizarea educaţiei din România în raport cu nivelul european

    Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov. În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de ală parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange. 

  • INS: Anul trecut, 349.000 de persoane apte de muncă erau inactive şi nu îşi căutau de lucru

    În anul 2016, 212.000 de persoane ocupate cu program parţial doreau şi erau disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, fiind considerate persoane subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,4% din populaţia activă, 2,5% din populaţia ocupată şi 29,3% din numărul total al persoanelor care lucrau cu program de lucru parţial. Faţă de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 56.000.

    Din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani (6,16 milioane de persoane), 349.000 de persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională (în scădere cu 12.000 faţă de anul precedent). Dintre acestea, 345.000 de persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

    Potrivit INS, în anul 2016, raportul procentual dintre această categorie de persoane şi populaţia activă a fost de 3,8%. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dent Estet anunţă o cifră de afaceri de 6,8 milioane de euro pentru 2016, o creştere cu peste 20% faţă de anul precedent

    Evoluţia financiară pozitivă s-a datorat atât creşterii numărului de pacienţi, cât mai ales a solicitărilor de tratamente complexe, protetica dentară şi implantologia fiind specialităţile care au generat cele mai mari venituri pentru Grup. Numărul pacienţilor trataţi în clinicile Grupului Dent Estet a crescut cu 10%, anul trecut, comparativ cu 2015, numărând în total peste 8.400 de pacienţi noi, dintre care 3.000 de copii şi adolescenţi. Grupul Dent Estet a înregistrat de la deschidere, până în prezent, peste 65.000 de pacienţi, iar zilnic, clinicile stomatologice sunt vizitate, în medie, de 350 de pacienţi, numărul acestora continuând să crească de la an la an.

    Creştere cu 20% a serviciilor de protetică şi implantologie dentară în 2016

    De asemenea, veniturile Grupului Dent Estet au fost generate şi de creşterea diviziilor supraspecializate, protetică (faţete, coroane dentare, incrustaţii, proteze dentare etc.) şi implantologie dentară, care au ajuns să deţină o pondere de aproape 75% din cifra de afaceri a clinicilor pentru adulţi. În 2016, ponderea serviciilor dentare de implantologie a crescut cu 18%, faţă de anul precedent, iar în cazul serviciilor de protetică s-a înregistrat o creştere cu aproape 20%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Cele mai solicitate tratamente pe zona de stomatologie pentru adulţi, în cadrul Dent Estet, au fost lucrările dentare complexe, precum implanturile sau reconstrucţiile dentare complete. Cu toate acestea, în ultimii doi ani au crescut semnificativ interesul şi cererea pentru tratamente de estetică dentară, cum ar fi coroanele sau faţetele dentare, tendinţă încurajată mai ales de posibilitatea de a previzualiza rezultatele finale cu ajutorul tehnologiilor digitale,  menţionează oficialii Dent Estet.

    „Am încheiat anul 2016 cu rezultate financiare foarte bune, ca urmare a unui plan de dezvoltare accelerată, care ne-au consolidat poziţia de lider pe piaţa de servicii medicale dentare din România şi au reconfirmat încrederea pacienţilor în echipa şi serviciile pe care le oferim. Obiectivul nostru este să continuăm evoluţia ascendentă din ultimii ani, prin investiţii constante în specializarea medicilor şi în tehnologie digitală de ultimă generaţie, oferind servicii premium integrate şi garanţie pe termen lung, alături de partenerul nostru MedLife. Ştim că toate acestea răspund nevoilor tot mai exigente ale pacienţilor”, a declarat Dr. Oana Taban, CEO şi Fondator al grupului de clinici DENT ESTET.

     

    Cea mai mare clinică DENT ESTET urmează să fie inaugurată primăvara aceasta

    Investiţiile în aparatură de ultimă generaţie s-au ridicat la 500.000 de euro, în anul 2016. Dent Estet a fost primul grup privat de clinici stomatologice din ţară care şi-a deschis propriul laborator digital complex de tehnică dentară, coordonat de o echipă de tehnicieni dentari cu vastă experienţă în domeniu. Laboratorul Aspen, inaugurat în iunie 2016, a înregistrat o cifră de afaceri de 180.000 de euro. Acesta este dotat cu aparatură de top şi deserveşte clinicile proprii, intenţionând ca în viitor să colaboreze şi cu clinici premium din afara ţării. Creat pentru a oferi soluţii estetice de înaltă acurateţe, laboratorul eficientizează timpul de lucru al medicului şi reduce timpul de aşteptare al pacienţilor, până la 24 de ore

    În 2017, o direcţie importantă în strategia de business a Grupului este continuarea planului de investiţii, prin lansarea în luna mai a unei noi clinici pentru adulţi, cu cel mai înalt grad de digitalizare dintre toate clinicile Grupului şi din ţară. Unitatea medicală va avea şi cea mai mare suprafaţă dintre toate clinicile Grupului şi este prima clinică stomatologică deschisă de Dent Estet în urma parteneriatului cu MedLife, operatorul numărul unu pe piaţa naţională a serviciilor medicale private.

    „Dacă în urmă cu 10 ani priveam digitalizarea stomatologiei ca tehnologie a viitorului, acum este o condiţie esenţială pentru a oferi tratamente de înaltă calitate. Digitalizarea nu oferă doar o eficientizare a business-ului, ci şi o calitate excepţională a lucrărilor şi un grad crescut de predictibilitate, asigurând o rată mai mare de acceptare a tratamentelor estetice în rândul pacienţilor. Această tendinţă a fost confirmată de creşterea numărului solicitărilor pentru reconstrucţii complexe şi complete, din ultimii ani, care a determinat nevoia de tratamente integrate, la standarde ridicate de calitate, în cadrul aceleiaşi clinici. Digitalizarea rămâne focusul nostru, atât în ceea ce priveşte tehnologiile din clinici, cât şi investiţiile în educarea medicilor noştri în această direcţie”, a declarat Dr. Oana Taban, CEO şi Fondator al grupului de clinici DENT ESTET.

    Grupul Dent Estet înseamnă, în prezent, 8 clinici stomatologice (incluzând noua clinică ce urmează a fi lansată), cu 44 de unituri, pe o suprafaţă totală de 2.500 de metri pătraţi, 2 săli de chirurgie complet utilate, 2 centre de radiologie digitală cu expunere minimă la radiaţii, 2 studiouri foto digitale, o echipă de 250 de angajaţi,  dintre care 20 în cadrul managementului.

    Înfiinţat în 1999, grupul de clinici dentare Dent Estet s-a extins continuu, numărând în prezent 7 clinici în Bucureşti şi 1 în Timişoara, cu o echipă medicală extinsă, capabilă să răspundă exigenţelor celor peste 65.000 de pacienţi. 

  • Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

    13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

    Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

    În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

    „Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

    Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

    Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

    În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

    Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

    În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

    Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

    Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

    Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

    În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

    În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).

  • Românul care a pornit afacerea cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar acum are venituri de peste 140 de milioane de euro

    Antreprenorul a fondat în 1993 Macromex, care a ajuns în 2015 la afaceri de 633 de milioane de lei. Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Politehnicii Bucureşti, a intrat în afaceri iniţial cu o agenţie de turism numită Dani Tour, în 1992. A renunţat un an mai târziu şi s-a reorientat către distribuţie.

    Dan Minulescu a început afacerea Macromex cu 2.000 de dolari împrumutaţi de la doi prieteni, iar afacerea s-a dezvoltat rapid, ajungând în topul distribuitorilor bunurilor de larg consum. Treptat, Macromex a trecut de la o firmă care distribuia carne de pui la un un grup care are în portofoliu lactate, legume şi peşte congelat, îngheţată sau produse de panificaţie.

    În urmă cu aproximativ cinci ani, compania condusă de Dan Minulescu a semnat un parteneriat cu producătorul belgian de produse de panificaţie şi patiserie La Lorraine Bakery Group, deschizând o fabrică de panificaţie congelată la Câmpia Turzii. Macromex a inaugurat în 2014 şi un complex logistic numit Edenia Distribution Center. Anul trecut, Macromex a vândut zece companii către un grup din Danemarca şi a semnat un parteneriat pentru distribuţia îngheţatei La Strada în nordul Europei. Macromex are peste 400 de angajaţi şi mai mult de 1.700 de produse în portofoliu.

    Macromex are un model de business diferit faţă de competitori, având în vedere că o parte din produse sunt branduri proprii realizate de companie în colaborare cu producători din România şi străinătate. Macromex are în portofoliu branduri proprii precum Corso şi La Strada (îngheţată), dar şi mărci partenere precum La Lorraine (panificaţie congelată) sau President (lactate). Îngheţata La Strada, un brand situat pe segmentul premium, este produsă în Franţa, potrivit ultimelor date.

    Macromex a revenitîn 2015 pe profit net după ce a realizat un câştig de 1,1 mi­lioane de lei. Macromex şi-a bugetat pentru 2016 un profit net de 6,9 milioane de lei, adică o marjă de circa 1%, potrivit ZF.

  • Legea privind angajarea de vorbitori ai limbilor minorităţilor naţionale în spitale, adoptată

    “În unităţile administrativ teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, fie numără cel puţin 5.000 de cetăţeni, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile şi unităţile de asistenţă socială asigură şi personal cunoscător al limbii minorităţilor naţionale respective, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”, potrivit proictului pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art.41 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011.

    Deputaţii din comisiile de specialitate au stipulat în rândul principiilor care stau la baza asistenţei de sănătate publică şi “asigurarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativteritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro