BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Care crede că sunt diferenţele între o companie condusă de o femeie şi una condusă de un bărbat Lucia Morariu, o importantă femeie de afaceri din România

    „Sfatul meu pentru o tânără aflată la început de drum este să aleagă un domeniu care îi place foarte mult, deoarece este foarte important să vină zilnic motivată şi cu plăcere la birou, indiferent de povocările pe care le are de înfruntat, să caute apoi sprijinul şi înţelegerea familiei, să aibă încredere în calităţile ei, să-şi facă un plan clar de business, să ia lucrurile pas cu pas, să nu se descurajeze, să acţioneze anticipativ, iar în perioadele dificile să caute să identifice oportunităţile din spatele provocărilor.” 

    Una dintre cele mai recente realizări profesionale ale Luciei Morariu este lansarea portalului propriu de rezervări al Eximtur, iar printre priorităţile de anul acesta se numără şi o serie de investiţii care presupun implementarea unor soluţii informatice pentru gestionarea documentelor interne. „În ceea ce priveşte activităţile noastre pe zona de business travel, respectiv acordarea de servicii de călătorii corporaţiilor, ne-am propus implementarea a două soluţii informatice noi, de tip self booking tool, aplicaţii care dau posibilitatea corporaţiilor să implementeze propriile politici de călătorie şi să îşi facă singure rezervările, asistate de consultanţii noştri specializaţi.”

    Lucia Morariu spune că, de-a lungul timpului, a observat unele diferenţe între o afacere condusă de un bărbat şi una condusă de o femeie. „O afacere condusă de o femeie cred că este axată mai mult pe pragmatism, pe prudenţă, pe atenţie la detalii, pe definirea unui cadru bine procedurat, e o afacere bine organizată. Bărbaţii, în schimb, îşi asumă mai multe riscuri, ies mai mult în faţă.” Alte calităţi pe care o femeie le are în business, crede ea, sunt: seriozitatea, munca şi modestia.
    „Afacerile conduse de femei cresc poate cu paşi mai mărunţi, dar vorbim de creşteri sustenabile, corecte.” În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională fără sprijinul familiei este imposibil.

  • Cel mai mare lanţ de magazine din România angajează 1.000 de persoane. Ce salarii oferă

    Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri,urmează să creeze 1.000 de noi locuri de muncă până la finalul anului fiscal, în februarie 2021, în contextul deschiderii de noi magazine şi a extinderii echipelor actuale.

    Compania are în prezent peste 15.000 de angajaţi şi deţine pentru al cincilea an consecutiv certificarea  de Angajator de Top în România şi, pentru al doilea an la rând, pe cea de Angajator de Top în Europa.

    ”Ne bucurăm de aprecierea românilor şi vom continua să le oferim stabilitatea de care au nevoie prin oferirea a 1.000 de joburi noi în comunităţile unde urmează să ne dezvoltăm”, spune Estera Anghelescu, Recruiting and Employer Branding Director, Kaufland România.

    Totodată, în ceea ce priveşte resursele umane şi strategia companiei de incluziune şi diversitate, Kaufland vrea să dezvolte programul ACCES (Angajare de Candidaţi cu Cerinţe şi Evoluţii Speciale) de integrare a persoanelor cu dizabilităţi, lansat la finalul anului 2019.

    ”Planul nostru este ca în următoarea perioadă să aducem în echipă peste 500 de persoane cu dizabilităţi alături de care să îndeplinim promisiunea noastră de a ne asuma responsabilităţi sociale, economice şi de mediu”, adaugă Estera Anghelescu .

    Kaufland România este lider al pieţei locale de retail, şi a patra companie din România după cifra de afaceri, dar şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat. În 2019, compania a generat valoare adăugată directă de aproximativ 461,7 milioane de euro.

    Grupul operează pe plan local 132 de hipermarketuri cu preţuri mici. Pentru anul financiar 2020, care  începe la 1 martie 2020 şi se încheie la 28 februarie 2021, compania are bugetate 13 magazine, dintre care patru au fost deja inaugurate.

    Retailerul german a obţinut în 2019 afaceri de 11,9 miliarde de lei, cu 9% mai mari decât cele din anul anterior, arată calculele ZF pe baza datelor publice

     

  • Încă un candidat în cursa pentru statutul de al doilea unicorn de România. Povestea incredibilă a românului care a înfiinţat un start-up evaluat la peste 300 mil. dolari

    Succesul avut de UiPath, primul start-up de tehnologie născut pe plan local care a reuşit să atingă o evaluare de un miliard de dolari, a deschis orizonturile pentru echipele tehnice de români, astăzi în cursa pentru al doilea titlu de unicorn de România fiind câteva start-up-uri ce dezvoltă soluţii cu cele mai noi tehnologii – RPA (robotic process automation), cloud computing, inteligenţă artificială şi blockchain. Unul dintre candidaţii cu cel mai mare potenţial de a urca pe podium este Modex, un start-up specializat în tehnologii blockchain care a ajuns în prezent la o evaluare de peste 300 milioane dolari.

    „Până în prezent am ridicat 15 milioane dolari, iar acum urmează să ridicăm o nouă rundă de investiţii condusă de cel mai mare investment bank de tehnologie din SUA – Rothschild. Runda este foarte mare, de 50 milioane dolari, şi va fi folosită exclusiv pentru creştere în SUA şi în Asia. Sperăm să o finalizăm în următoarele săptămâni, suntem pe final acum. Este o rundă de investiţii care ne ajută foarte mult să scalăm şi să triplăm echipa în următorul an”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO al Modex. El a adăugat că runda anterioară de finanţare a fost realizată în ianuarie 2019, iar anul acesta start-up-ul a evoluat mult pe partea de produs şi parteneri, intrând astfel acum într-o altă etapă de dezvoltare. 
    „Orice rundă de finanţare genul acesta presupune un nivel de due diligence şi un nivel de analiză extrem de detaliat. Noi am început discuţiile acum şase luni, iar acum suntem pe final, dar a fost un proces foarte complicat pentru noi pentru că nu mai este vorba strict despre produs, ci acesta devine doar unul dintre cele nouă puncte de discuţie într-o rundă de acest gen. Contează foarte mult echipă, planul de dezvoltare, planul de business, rapiditatea cu care pui la muncă capitalul pe care l-ai ridicat şi cum se manifestă această alocare de capital în creşterea veniturilor şi în creşterea evaluării companiei. E un exerciţiu de maturitate pentru orice companie să ridice o rundă instituţională.” Mihai Ivaşcu a fondat start-up-ul în 2017 alături de alţi doi români – Alin Iftemi şi Dragoş Răuţu, proiectul Modex făcând parte din grupul de tehnologie M3 Holdings înfiinţat la Londra. „Modex a pornit ca şi o companie de consultanţă în domeniul blockchain. Noi fiind o companie de software, practic am extins activitatea şi în zona de blockchain. Apoi, Modex a devenit o companie de produs. Astăzi suntem o companie care oferă un middleware – o combinaţie între o bază de date tradiţională şi o tehnologie blockchain. Este un produs simplu plătit per licenţă”, a menţionat Mihai Ivaşcu.
    Produsul dezvoltat de Modex a fost lansat în noiembrie anul trecut, iar până acum a start-up-ul a reuşit să atragă peste 100 de clienţi la nivel global. „Produsul nostru se adresează dezvoltatorilor software şi companiilor care vor să îşi protejeze datele. De câţiva ani am intrat pe zona de cybersecurity. Suntem văzuţi ca companie care oferă soluţii de cybersecurity, iar blockchainul este doar una dintre tehnologiile pe care noi le folosim pentru a obţine rezultatul pe care îl caută multe companii acum: imutabilitatea datelor. Ce înseamnă imutabilitatea datelor? Înseamnă că odată datele stocate sau trecute print-o astfel de infrastructură ca a noastră nu mai pot fi şterse sau modificate fără urmă”, a explicat el.
    Modex are în prezent clienţi din zona farmaceutică, bancară şi guvernamentală, atât din SUA cât şi din Europa, următoarea piaţă-ţintă fiind Asia.
    „Acum începem implementări în Orientul Mijlociu cu o companie mare de telecom din acea zonă. Şi vrem să ne extindem şi în zona Singapore pentru că acolo se lucrează cu foarte multe date. Pe noi ne interesează industrii care stochează şi lucrează cu volume mari de date”, a punctat CEO-ul Modex. Strategia start-up-ului pentru atragerea de clienţi vizează parteneriatele cu giganţi din industria tech la nivel global. „Încercăm să intrăm pe piaţă prin parteneri precum Microsoft, Oracle şi UiPath. Noi ne-am axat pe de-o parte pe dezvoltarea tehnologiei, iar pe de altă parte pe intrarea în zona de clienţi foarte mari prin intermediul partenerilor.”
    Produsul creat de Modex – un sistem de baze de date axat pe tehnologia blockchain – ajută în primul rând la controlul şi protecţia datelor, atât la nivel public, cât şi privat – în cadrul organizaţiilor. „Până acum încrederea în sistemele convenţionale de baze de date se baza pe încrederea într-un administrator al bazei de date. Astăzi nu mai ai încredere într-un om, ci într-o tehnologie care îţi poate asigura o dovadă matematică, pentru că asta face blockchainul, a faptului că datele nu au fost alterate şi că sunt acolo”, a precizat Mihai Ivaşcu. Tehnologia creată de Modex este o tehnologie cu care se pot construi diferite produse în domenii diverse.
    „În zona de sănătate spre exemplu, datele pacienţilor sunt stocate într-o astfel de infrastructură, astfel că pacientul recapătă proprietatea datelor şi controlul asupra lor. Practic, atunci când mergi la un cabinet şi ţi-ai făcut analizele, datele acelea sunt ale tale. Poţi vedea cine interacţionează cu analizele tale şi poţi da acordul ca o altă entitate medicală sau o companie farmaceutică să aibă acces la datele tale medicale”, a subliniat el, menţionând că acest proiect este un proiect-pilot pe care start-up-ul l-a lansat cu un partener din SUA. „Avem de asemenea şi câteva implementări în Europa pe această zonă.”

    De asemenea, a completat antreprenorul, în zona bancară tehnologia creată de Modex  este utilizată pentru a seta un sistem de notificări pe anumite câmpuri. „Spre exemplu, managerul unei agenţii bancare vrea să se asigure că nimeni din echipa lui nu modifică datele de credit, iar dacă se modifică vrea să fie notificat, vrea să vadă cine şi când a făcut modificarea ş.a.m.d. Aşa se poate audita mai bine procesul intern. Practic, tehnologia noastră ajută foarte mult şi în zona de audit pentru că reduce extrem de mult costul şi timpul de auditare al proceselor interne.”
    Per total, ţinta Modex este de a ajunge să realizeze peste 250 de implementări până la finalul acestui an.
    Cât costă însă utilizarea tehnologiei dezvoltate de Modex? „Pentru o companie mică, sumele sunt până în 5.000 dolari/an, iar pentru o companie mare ajung la circa 40-42.000 dolari/an. Pentru companii farma sau bănci sunt deal-uri personalizate pe care le facem, iar costul poate creşte foarte mult. Valorea medie a unui client pentru noi pe an este de 50.000 dolari.”
    Anul trecut, Modex a înregistrat o cifră de afaceri de până în 5 milioane dolari, însă ţinta pentru 2020 este de a ajunge la 9 milioane dolari.
    „Suntem aproape acolo, încercăm să depăşim acest nivel. Iar previziunile pentru 2021 în planul nostru oficial business sunt de a ajunge la 17 milioane dolari”, a punctat CEO-ul Modex.
    În prezent, Modex are 82 de angajaţi full-time, iar împreună cu colaboratori şi cu partenerii implicaţi part-time, echipa numără 100 de persoane în total. Cea mai mare parte din echipă este în Bucureşti, iar sediul central este la Londra.
    „Anul trecut ne-am deschis un birou în Silicon Valley, iar recent, luna trecută, am deschis şi un mic birou la Washington pe care o să îl extindem având în vedere intrarea noastră pe zona guvernamentală şi pe în zona de cybersecurity cu noii noştri parteneri.”

    Modex
    Ce face? Dezvoltă tehnologii blockchain
    Finanţări atrase până acum: 15 milioane dolari
    Necesar de finanţare: 50 milioane dolari
    Evaluare proiect: 300 milioane dolari
    Venituri 2019: aprox. 5 milioane dolari
    Ţintă de venituri 2020: 9 milioane dolari
    Invitat: Mihai Ivaşcu, cofondator şi CEO Modex

    FinLight
    Ce face? Dezvoltă o platformă fintech ce ajută antreprenorii locali printr-o soluţie simplă de raportare financiară accesibilă complet digital
    Invitat: Alexandru Popescu şi Bogdan Bala, fondatori FinLight 

    Retargeting.biz
    Ce face? Dezvoltă o platformă software pentru automatizarea proceselor de marketing digital pentru magazinele online
    Investiţii totale realizate până acum în proiect: circa 3-4 milioane euro
    Venituri 2019: 6,7 milioane lei
    Ţintă de venituri 2020: 15 milioane lei
    Invitat: Rareş Bănescu, fondator şi CEO Retargeting.biz

    On Time Agenda
    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestiunea programărilor pentru furnizorii de servicii
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Rareş Neamţiu, fondator On Time Agenda 

    Teleport
    Ce face? Aplicaţie de carsharing care le permite utilizatorilor să ceară ca un valet să le aducă maşina
    Invitat: Grigore Danciu, fondator Teleport

  • Grupul german de companii aeriene Lufthansa anunţă un plan de restructurare prin care va concedia un sfert dintre angajaţii cu roluri de leadership

    Grupul german Lufthansa a anunţat că va renunţa la 20% din poziţiile de leadership ale acestuia şi la 1.000 de posturi din domeniul administrativ, într-un plan de restructurare generat de prăbuşirea cauzată de coronavirus, potrivit Reuters.

    În cadrul grupului Lufthansa lucraeză în jur de 138.000 de persoane. Reprezentanţii companiei au declarat Reuters că vor opri de asemenea investiţiile în aeronave noi, deşi până în 2023 ar putea achiziţiona totuşi 80 de avioane noi.

    Lufthansa a primit un bailout de 9 miliarde de euro de la guvern, asigurând astfel viitorului operatorului naţional german, după ce acesta a fost adus pe marginea prăpastiei din cauza pandemiei.

    Reprezentanţii companiei au mai declarat că au 22.000 de angajaţi în regim full time de care nu mai au nevoie, dar că încearcă să evite concedierile forţate.
    Vor continua însă discuţiile cu sindicatele în vederea unor disponibilizări.

     

  • Andreea Strugaru, Kadra: „Dacă ar fi să dau un sfat celor aflaţi la început de drum ar fi acela de a începe”

    Andreea Strugaru este managing partner şi coproprietar al producătorului şi furnizorului de uşi automate de acces Kadra, iar profilul său a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business, realizat de Business MAGAZIN. 

    „Pentru Kadra, anul 2019 a însemnat un an al marilor transformări. Compania şi-a schimbat modelul de business şi identitatea de brand, integrând toate diviziile de activitate într-un singur proces de business, pentru o funcţionare sinergică, oferind clienţilor soluţii integrate de consultanţă, proiectare şi execuţie în ceea ce priveşte soluţiile automatizate de acces în clădiri, spaţii publice sau rezidenţiale. În urma acestui proces, numărul angajaţilor a crescut semnificativ, de la 50 la 90 de persoane”, descrie Andreea Strugaru cele mai recente obiective bifate din rolul actual. Obiectivele pentru anul în curs pentru furnizorul clujean de sisteme automatizate de uşi de acces includ inaugurarea unui nou sediu în Cluj-Napoca, care vizează un depozit central de marfă şi o clădire de birouri, care va găzdui şi un showroom cu soluţiile de automatizare pe care compania le aduce în România. „Continuăm, de asemenea, procesul de transformare organizaţională. Investim continuu în pregătirea managerilor şi în resursa umană. Avem în derulare programe educaţionale pentru angajaţi şi campanii de recrutare nu doar a unor specialişti, cât şi a unor oameni ce-şi doresc să crească în cadrul companiei noastre.” În opinia Andreei Strugaru, echilibrul între viaţa personală şi profesională nu este deloc un mit. „Cine face din asta un obiectiv are de muncit susţinut. Este nevoie de o setare conştientă a priorităţilor, de planificare şi organizare a tuturor activităţilor. Evident că acest echilibru nu are cum să fie perfect, dar, când tragi linie, important e să fii împăcat cu deciziile luate şi cu ceea ce ai făcut.”

  • Planul de relansare al Guvernului PNL, de 100 mld. euro, propune o schimbare de paradigmă: creştere prin investiţii, nu doar prin consum

    •       Sunt promise investiţii 100 mld. euro, cu aproximaţie (71 mld.lei şi 83 mld. euro), până în 2030, în infrastructură, agricultură, sănătate, educaţie, iar economia ar urma să fie puternic subvenţionată. * Ar urma să se înfiinţeze Fondul Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic şi Bănca Naţională de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii, idei cuprinse şi în programul de guvernare al PSD, dar niciodată puse în practică.

    Premierul Ludovic Orban va prezenta, în această seră, într-o conferinţă, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, „Planul naţional de investiţii şi relansare economică”, un plan întins pe zece ani (multe din proiecte sunt pentru 2020 -2027, cât exerciţiul financiar multianual al UE).

    Aşa cum este structurat, „Planul de relansare” este, practic,un program de guvernare, iar prezentarea lui (în prezenţa şefului statului, fost preşedinte al PNL) marcheză debutul campaniei electorale, avant la lettre.

    Planul prevede investiţii cumulate de aproximativ 100 mld. euro, iar reorientarea economiei dinspre consum spre investiţii pare un pas logic. Iar investiţii publice de 10 miliarde de euro, anual, (alături de fondurile UE) nu sunt imposibile pentru o economie care, la finalul lui 2030, va depăşi un PIB de 300 mld. euro (225 mld. euro în 2020). Dar planul nu poate înlătura sentimentul de deja-vu: multe din ipotezele de investiţii au fost prezentate, ani de zile la rând, de fostele guvernări (la care şi PNL a participat) fără niciun rezultat. Pentru că una este ce scrie în slid-urile Powerpoint şi alta este ceea ce se află în seiful Trezoreriei.

    O sinteza a planului, care va fi prezentat de premier începând cu ora 18.00, a fost transmis redacţiilor.

    Potrivit documentrului citat, „criza sanitară şi economică provocată de pandemia globală cu Covid-19 a arătat vulnerabilităţile României, determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare (creştere prin consum – n.red.)”.

    Modelul de dezvoltare al României, bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică axat, este scris în documentul citat, pe:

    – stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti

    – investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice

    -transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice

    – pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică

    – tranziţia către o economie durabilă

    „Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% (69% în 2019 – n.red.) din media UE-27, la orizontul anului 2025.”. Aceasta înseamnă un salt mediu de trei puncte pe an, un lucru greu de realizat, dacă privim istoricul acestei convergenţe.

    Planul enunţă măsurile luate deja de guvern (IMM Invest, cu garanţiile pe care le oferă şi suportarea dobânzii de către stat, plata şomajului tehnic şi altele) şi apreciază că riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată.

    “Probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului (o scădere de 1,9% în acest an, apreciază guvernul –n,red.) în ultimele două trimestre, concomitent cu o scădere mai accentuată la nivel anual.”

    “O revenire a pandemiei va afecta perspectivele de creştere şi va cauza daune semnificative companiilor şi locurilor de muncă, ceea ce reclamă un stimulent fiscal şi economic rapid şi direcţionat, coordonat la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, pentru a limita efectele crizei şi pentru a impulsiona relansarea economică.”

    Planul de relansare economică al PNL enunţă un sprijin masiv al statului pentru aproape toate domeniile economiei şi invocă investiţii de zeci de miliarde de lei şi euro în infrastructură, agricultură, sănătate sau educaţie. Sinteza planului nu face trimitere la sursele de finanţare şi, probabil, prezentarea acestuia, în întregul lui, va aduce lămuriri suplimentare. Unele cheltuieli presupuse sunt descrise în lei, altele în euro şi nu există o explicaţie pentru această lipsă de coerenţă a descrierii – putem doar presupune că cifrele prezentate în euro fac trimitere la fondurile Uniunii Europene, iar cele în lei la fondurile publice interne. (De altfel, “Planul” face trimitere, de câteva ori, la unele programe ale UE)

    Iată sinteza lui:

    GRANTURI  DE SPRIJIN PENTRU COMPANII

    •       Granturi de sprijin pentru microîntreprinderi:

    -Valoare grant: 2000 Euro/SRL fără salariaţi; Toate domeniile; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, chirii, utillităţi; Număr beneficiari: 50.000; Buget: 100 mil. euro.

    •       Schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19:

    – Finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşuararea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă: valoarea chiriei/beneficiar/lună, pentru o perioadă de 3 luni. Buget: 160 mil. lei.

    •       Capital de lucru pentru repornirea activităţilor economice pentru IMM-uri:

    – Valoare grant: max. 125.000 Euro; Domenii: HoReCa, turism, transporturi, evenimente; Cheltuieli: stocuri, datorii furnizori, echipamente; Buget: 350 mil. euro.

    •       Granturi pentru investiţii şi pentru reconversia economică a IMM-urilor:

    – Valoare grant: 50.000 – 200.000 euro; Domenii: Industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii; Cheltuieli: producţie, achiziţia de echipamente, utilaje, tehnologii; Buget: 550 mil. euro.

    •       Granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1:

    – Grant: max. 200.000 euro; Buget alocat: 117 mil. euro; Supracontractare: 130 mil. euro.

    •       Granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2:

    – Grant: 200.000 – 1.000.000 euro; Buget (alocare iniţială şi supracontractare): 450 mil. euro.

    •       Granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional:

    – Grant: 2.000.000 – 6.000.000 euro; Buget (alocare iniţială şi supracontractare): 550 mil. euro.

     

    SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII ŞI A INDUSTRIE AGRO-ALIMENTARE

     

    •       Finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole:

    – Obiectiv: construcţia a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiţiei: 120 mil. euro.

    •       Granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii:

    – Achiziţia de kit-uri pentru irigaţii – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.

    •       Granturi de finanţare pentru antreprenoriat rural:

    – Obiectiv: sprijinirea directă a activităţilor de procesare şi de distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.

    •       Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat:

    – Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara graniţelor în scopul reîntoarcerii în ţară a celor cu experienţă şi formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinaţie agricolă, libere de contract cu suprafaţă de maxim 50 de ha, aparţinând domeniului public sau privat al statului.

    •       Schema de ajutor de stat pentru investiţii noi (greenfield):

    – Obiectiv: Stimularea şi atragerea investiţiilor noi cu impact major în economie prin finanţarea de proiecte de investiţii, inclusiv investiţii de tip greenfield.

    – Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiţie; Buget alocat: 1,5 miliarde lei anual până în 2023.

    •       Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională:

    – Obiectiv: granturi pentru dezvoltarea regională prin realizarea de investiţii care determină crearea de noi locuri de muncă.

    – Valoare ajutor de stat: max. 37,5 mil. euro/investiţie; Buget alocat: 450 mil. lei anual până în 2025.

    SCHEME DE GARANTARE  ŞI INSTRUMENTE DE ASIGURARE A LICHIDITĂŢII

    •       Programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri:

    – Credite garantate de stat în proporţie de 80% sau 90% şi dobândă subvenţionată 100% a creditelor de investiţii şi creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii. Plafon: 15 mld. lei; Număr beneficiari: 40.000. (program în vigoare – n.red.).

    •       Garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari pentru capital de lucru şi investiţii:

    – Garanţii, în numele şi în contul statului, acoperind necesarul de garantare în proporţie de maxim 90%, pentru credite noi sau deja acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investiţiilor şi/sau pentru susţinerea activităţii curente a companiilor cu cifră de afaceri mai mare de 20 mil. lei. Plafon: 8 mld. lei; Număr beneficiari: 600.

    •       Schema de garantare privind asigurarea creditului comercial (furnizor):

    – Prin acest program se urmăreşte stimularea expunerii la risc a asigurătorilor şi facilitarea accesului companiilor la asigurarea creditului comercial.

    – În cazul unei pierderi, suma plătită de către Ministerul Finanţelor Publice  reprezintă 80% din suma neîncasată/nerecuperată de asigurător. Plafon alocat: 1 mld. lei.

    •       Program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ:

    – Obiectiv: acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele pe termen scurt acordate întreprinderilor mici şi mijlocii a căror valoare se stabileşte prin corelare cu valoarea finanţărilor de tip factoring/operaţiuni de scontare.

    – Valoarea unei  facilităţi de factoring acordate IMM-ului aderent pe un debitor cedat este de maximum 500.000 lei. Plafoane alocate: 1,5 mld. lei/factoring; 1,5 mld. lei/scontare.

    •       Program de garantare a leasing-ului de echipamente şi utilaje:

    – Obiectiv: garantare a leasing-ului pentru IMM-urile care optează pentru o  finanţare non-bancară. Vor fi acordate finanţări până la o limită maxima de 5.000.000 lei/ beneficiar, garantate în limita unui plafon de garantare în valoare de 1,5 miliarde lei.

     

    INSTRUMENTE FINANCIAR-BANCARE DE CREŞTERE A CAPITALIZĂRII ŞI DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

     

    •       Măsuri de stimulare pentru creşterea capitalurilor proprii ale companiilor româneşti:

    – Bonificaţii la plata impozitului pe profit acordată în funcţie de menţinerea capitalurilor proprii pozitive şi/sau creşterea acestora pe o perioadă de timp.

    •       Înfiinţarea Fondului Român de Investiţii (FRI) pentru finanţarea unor investiţii în domenii de interes strategic:

    – Înfiinţarea unui fond de investiţii de stat pentru finanţarea unor activităţi precum private equity (fonduri de investiţii sub formă de participare la capitalul social al unor societăţi comerciale), venture capital (fonduri de investiţii în societăţi comerciale nou sau de curând înfiinţate), agenţie de promovare a investiţiilor, proiecte educaţionale pentru antreprenori etc.  Capitalizare iniţială: 300 mil. euro.

    •       Înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare (BND) ca instituţie de credit pentru proiecte de investiţii:

    – Înfiinţarea unei bănci de dezvoltare după modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe pieţele de capital şi acordă finanţări, în condiţii avantajoase, pentru proiecte de investiţii care sprijină obiectivele naţionale de interes strategic.

    MĂSURI ACTIVE DE OCUPARE A FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DE PROTECŢIE SOCIALĂ

    •       Prelungirea indemnizaţiei de şomaj tehnic:

    – Continuarea măsurii privind acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniştii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună.

    •       Stimularea reluării activităţilor economice şi a ocupării:

    – Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj tehnic care îşi reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe ţară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei.

    •       Sprijin pentru program flexibil de muncă:

    –  Guvernul va asigura plata unei indemnizaţii în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanţarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE.

    •       Granturi pentru formarea profesională a angajaţilor:

    – Schema de finanţare se adresează angajatorilor care investesc în formarea profesională a propriilor salariaţi. Aceştia beneficiază de o subvenţie stabilită în funcţie de nivelul de calificare a programului de formare parcurs. Buget alocat: 150 mil. lei.

    •       Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani şi a românilor întorşi din străinătate:

                           – Se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2.500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgenţă; Cetăţeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.

    – Protejarea angajaţilor prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru persoanele care au desfăşurat activităţi ca zilieri în luna anterioară solicitării; Persoanele care desfăşoară activităţi sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puţin 3 luni.

    •       Locuri de muncă pentru tineri:

    – Valoarea granturilor acordate pentru acţiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susţinerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.

    •       Stimularea desfăşurării muncii în regim de telemuncă:

    – Acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă.

    •       Pachete alimentare şi de igienă corporală pentru persoanele vulnerabile:

    – Sprijin pentru persoanele aflate în situaţii de dificultate, risc de sărăcie sau cu venituri precare prin oferirea de pachete alimentare şi pachete de igienă corporală; Beneficiari: 1,18 mil. persoane; Buget alocat: 225 mil. euro.

    •       Vouchere pentru masă caldă pentru persoane în vârstă:

    – Vouchere pentru mese calde acordate persoanelor în vârstă de peste 75 de ani care au venituri sub venitul minim garantat. Beneficiari: 250.000 persoane. Buget alocat: 100 mil. euro

    •       Vouchere pentru elevi:

    – Vouchere pentru elevii care provin din familiile cu venituri mici sau cu venituri sub venitul minim garantat aflaţi în risc de sărăcie severă, pentru achiziţionarea de rechizite şcolare, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Beneficiari: 400.000 copii. Buget alocat: 30 mil. euro.

    TRANSPORT, ENERGIE SĂNĂTATE, EDUCAŢIE, DEZVOLTARE LOCALĂ AGRICULTURĂ, MEDIU, SPORT

    •       Rutier: Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare – 407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro:

    – Sibiu – Piteşti (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Piteşti, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borş),  Sebeş – Turda, AO:Inelul de Sud Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

    •       Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres. Perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro:

    – Sibiu – Piteşti (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni, A3: Ploieşti – Comarnic – Braşov, A7: Ploieşti– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord Bucureşti; Bucureşti – Alexandria – Craiova – Lugoj, Buzău/Focşani – Brăila – Galaţi, Măcin – Tulcea – Constanţa; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida.

    •       Feroviar: Investiţii în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro:

    – Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h.

    – Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploieşti-Suceava-Dărmăneşti, Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Feteşti, Port Constanţa-Palas, Predeal-Braşov, Centura feroviară a Municipiului Bucureşti, Cluj Napoca-Episcopia Bihor.

    – Tren metropolitan Nădăşelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonţida.

    •       Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale şi extinderea magistralelor existente:

    – Finalizare lucrări M5, lansare  M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani  şi Berceni – Linia de Centură Sud.

    – Metrou Cluj Napoca – Magistrala: Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca.

    •       Naval: Investiţii totale de 4,3 mld. euro:

    – Modernizarea şi extinderea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanţa .

    – Lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări şi alte investiţii pentru asigurarea navigaţiei pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului.

    •       Aerian: Investiţii totale de 2,9 mld. euro :

    – Extinderea şi construirea de terminale pentru pasageri, cât şi de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară şi rutieră.

     

    INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

     

    •       Valoarea investiţiilor programate în Sistemul Energetic Naţional pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde euro de la producţia de energie la reţele inteligente de transport şi distribuţie gaze naturale si electricitate:

    – Energie verde: parcuri eoliene onshore şi offshore (2x300MW) – 4,6 mld. lei; noi capacităţi de producţie hidro (Retezat, Vidraru, Mărişelu, Avrig, Bistra, Livezeni etc.) – 1,6 mld. lei;

    – Investiţii strategice Romgaz în valoare de 15,69 mld. lei: centrale electrice cu turbine cu gaze (Iernut, Mintia), dezvoltarea proiectelor offshore Neptun Deep, Est Rapsodia şi Trident de la Marea Neagră, fabrică de metanol (greenfield), noi capacităţi energetice în parteneriat cu companii private (Chimcomplex, Alro, Liberty Galaţi, etc.);

    – Plan de restructurare şi decarbonare 2020 – 2025 al Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A în valoare de 7,2 mld. lei;

    – Creşterea capacităţii de producţie a energiei electrice pe bază nucleară cu cel puţin o unitate până în 2030 şi prelungirea duratei de operare a Unităţii 1 cu încă 30 de ani;

    – Creşterea capacităţii liniilor de transport a energiei electrice şi de interconexiune transfrontalieră – cca. 4,6 mld. lei;

    – Investiţii în sistemul naţional de transport al gazelor naturale şi pentru interconectarea cu sistemul internaţional de transport – cca. 9 mld. lei.

     

    INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE

     

    •       Construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 – 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro:

    – Spitalul Regional de Urgenţă Cluj – 539,59 milioane euro;

    – Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi – 500,35 milioane de euro;

    – Spitalul Regional de Urgenţă Craiova – 602,73 milioane euro.

    •       Programe de investiţii locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a:

    – 1.450 de centre medicale în mediul rural;

    -25 spitale judeţene;

    – 110 spitale orăşeneşti.

    INFRASTRUCTURA PENTRU EDUCAŢIE

    •       Investiţii în unităţi şcolare programate în perioada 2021– 2027:

    – 2.488 de unităţi şcolare vor fi incluse în programe de modernizare/reabilitare, costurile estimate – 6,046 miliarde de lei;

    – 375 de unităţi şcolare vor beneficia de investiţii în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare (alocare 2020).

    •       Programul Reforma Educaţiei Timpurii:

    – Finanţarea construcţiei unui număr de 180 grădiniţe cu program prelungit sau săptămânal – 146 mil. euro.

    •       Construire/modernizare campusuri şcolare/ cămine studenţeşti/centre universitare:

    – construirea a 40 de campusuri şcolare care să includă: şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei;

    – construirea a 30 de cămine studenţeşti care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituţii de învăţământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoare totală a investiţiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei.

     

    INVESTIŢII ÎN DEZVOLTAREA LOCALĂ

     

    •       Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare:

    – Pentru perioada 2021-2027 se alocă un buget de cca. 8 miliarde de lei pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru finanţarea a 750 de proiecte, dintre care 600 în mediul rural şi 150 în mediul urban;

    – Alte investiţii pentru 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane lei.

    •       Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale:

    – Guvernul va aloca 1 miliard de euro în cadrul multianual 2021-2027, dintr-un un buget total estimat la 9,6 miliarde lei pentru extinderea şi înfiinţarea de noi reţele inteligente de gaze naturale în scopul racordării a 70% dintre locuinţele din România.

    •       Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale:

    „În perioada 2021-2027 Guvernul îşi propune să reabiliteze şi să modernizeze cca. 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde lei şi 7.000 de km de drumuri judeţene, pentru care se vor aloca 12 de miliarde lei.”

    •       Strategie de renovare, termoficare şi reabilitare energetică a clădirilor şi de reabilitare a clădirilor cu risc seismic:

    – Reabilitarea termică a 45.000 de clădiri, cu o valoare estimată de 8 miliarde de lei;

    – Consolidarea la nivel naţional a 300 de imobile cu risc seismic ridicat, cu o valoare estimată de 1 miliard de lei;

    – Modernizarea infrastructurii de termoficare în 15 unităţi administrativ teritoriale, cu o valoare totală de 650 milioane de lei.

    •       Locuinţe pentru specialişti în sănătate, învăţământ şi alte categorii socio-profesionale:

    – 10.000 de unităţi locative pentru specialişti (2 miliarde de lei) şi 5.000 unităţi locative pentru tineri, destinate închirierii (1 miliard de lei).

    •       Reabilitare monumente istorice, patrimoniu cultural şi sedii administrative – 2 miliarde lei.

    INFRASTRUCTURA AGRICOLĂ DE IRIGAŢII

    •       Reabilitarea infrastructurii de irigaţii:

    – Investiţii în reabilitarea a 138 amenajări de irigaţii, ce deservesc o suprafaţă de aprox. 2.4 milioane ha.

    Valoarea lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii: 3,4 miliarde euro.

    •       Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investiţional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I:

    – Etapa I – aprox. 50 km până la limita sudică a judeţului Vrancea – pentru această etapă studiile şi proiectarea sunt finalizate, iar execuţia poate fi reluată; Pentru etapa I de execuţie, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro.

    – Etapa a II-a – aprox. 140 km pe teritoriul judeţelor Brăila, Buzău şi Ialomiţa până la debuşarea în acumularea Dridu – pentru această etapă sunt necesare studiile de fezabilitate şi proiectarea.

    •       Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj:

    – Investiţii în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o  suprafaţă de  2.838.674ha.

    Valoarea lucrărilor de investiţii in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro.

    •       Amenajări de combatere a eroziunii solului:

    – Investiţii în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafaţa de 500 000 ha.

    Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului:  500 milioane euro.

     

    INVESTIŢII DE MEDIU

     

    •       Continuarea programelor Rabla şi Rabla Plus. Cele două programe beneficiază de o alocare financiară cumulată în anul 2020 de  545 milioane lei;

    •       Continuarea programului de dezvoltare a infrastructurii de reîncărcare a autovehiculelor electrice în România, atât în localităţi, cât şi la nivelul autostrăzilor, drumurilor naţionale şi europene – alocare financiară cumulată în anul 2020 de aproximativ 268 milioane lei;

    •       Continuarea programelor de dezvoltare a transportului „verde” prin finanţarea autobuzelor electrice/gnc în municipii şi localităţi. Lansarea unei noi sesiuni în anul 2020 beneficiază de o alocare financiară cumulată de aproximativ 930 milioane lei;

    •       Lansarea programelor de creştere a eficienţei energetice în clădiri publice şi private în anul 2020, cu o alocare financiară cumulată de aproximativ 813 milioane lei;

    •       Implementarea programului de creştere a eficienţei energetice în complexurile de producere a energiei. Programul beneficiază de o alocare financiară în anul 2020 de 628 milioane lei;

    •       Demararea programului de reducere a emisiilor prin împădurirea terenurilor  în anul 2020, cu un buget de 59 milioane lei.

    •       Sport de performanţă:

    – Construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000-30.000 locuri, cu o valoare totală a investiţiilor de 3,5 miliarde de lei;

    – Construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de 1 miliard lei şi 5 patinoare artificiale pentru competiţii cu o valoare totală de 300 milioane lei;

    – Construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000-16.000 locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei.

    •       Sport de masă:

    – Construirea a 250 săli de sport şcolare, 45 bazine didactice, 400 baze sportive cu o valoare totală estimată de 5,5 miliarde de lei;

    – Construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.

     

     

     

  • Guvernul Orban propune investiţii de peste 400 mil.euro în agricultură şi industria agro-alimentară şi de 3,4 mld.euro pentru infrastructura de irigaţii

    Guvernul Orban promite, prin Planul de Relansare Economică, investiţii de peste 400 milioane euro în următorii ani în agricultură şi industria agro-alimentară, printre proiectele propuse fiind construcţia a 8 depozite regionale, granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii şi sprijinirea antreprenorilor din domeniu sau instalarea tinerilor fermieri pe teren agricol concesionat de la stat.

    În plus, Planul prevede investiţii de 3,4 miliarde euro în infrastructura de irigaţii şi construirea Canalului Siret-Bărăgan.

    Prezentarea proiectelor propuse:

    • Finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole

      • Obiectiv: construcţia a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiţiei: 120 mil. euro.
    • Granturi pentru achiziţia de echipamente pentru irigaţii

      • Achiziţia de kit-uri pentru irigaţii – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.
    • Granturi de finanţare pentru antreprenoriat rural

      • Obiectiv: sprijinirea directă a activităţilor de procesare şi de distribuţie a produselor agricole obţinute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.
    • Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat:

      • Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara graniţelor în scopul reîntoarcerii în ţară a celor cu experienţă şi formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinaţie agricolă, libere de contract cu suprafaţă de maxim 50 de ha, aparţinând domeniului public sau privat al statului.
    • Reabilitarea infrastructurii de irigaţii

      • Investiţii în reabilitarea a 138 amenajări de irigaţii, ce deservesc o suprafaţă de aprox. 2.4 milioane ha.
      • Valoarea lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii: 3.4 miliarde euro
    • Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investiţional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I.

      • Etapa I – aprox. 50 km până la limita sudică a judeţului Vrancea – pentru această etapă studiile şi proiectarea sunt finalizate, iar execuţia poate fi reluată; Pentru etapa I de execuţie, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro.
      • Etapa a II-a – aprox. 140 km pe teritoriul judeţelor Brăila, Buzău şi Ialomiţa până la debuşarea în acumularea Dridu – pentru această etapă sunt necesare studiile de fezabilitate şi proiectarea.
    • Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj

      • Investiţii în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o  suprafaţă de  2.838.674ha
      • Valoarea lucrărilor de investiţii in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro
    • Amenajări de combatere a eroziunii solului

      • Investiţii în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafaţa de 500 000 ha
      • Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului:  500 milioane euro

     

  • Ludovic Orban: Vom prezenta miercuri planul de relansare economică. În maxim o lună măsurile intră în vigoare

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni, că va prezenta miercuri planul de relansare economică, anunţat încă din luna mai. Planul ar conţine programe pentru stimularea investiţiilor, subvenţionarea unei părţi din salariul angajaţilor care revin la muncă, înfiinţarea unui fond de investiţii naţional.

    „Miercuri vom prezenta planul de relansare economică, măsurile prezentate vor intra în vigoare în cel mult 30 de zile de la prezentarea planului”, a spus premierul Ludovic Orban, prezent la un eveniment organizat de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR)

    Guvernul îşi propune să investească în proiecte publice circa 6% din PIB în următorii doi ani şi să creeze un fond de investiţii naţional, care să fie iniţial capitalizat din fonduri publice şi apoi să fie listat la bursă.

     

  • Cine este Vanya Panayotova, care conduce businessul L’Oréal în România şi în regiunea balcanilor

     „Sunt mândră să spun că am făcut paşi importanţi în cele trei domenii care au stat la baza strategiei L’Oréal – concentrarea pe o relaţie apropiată cu consumatorii, extinderea retail-ului propriu şi creşterea amprentei noastre în e-commerce”, îşi descrie Vanya Panayotova cele mai recente realizări din plan profesional. Pentru anul în curs, printre cele mai importante obiective enumără: consolidarea poziţiei de lider prin creşterea businessului şi a impactului pe plan local, în paralel cu diminuarea impactului asupra mediului, dezvoltarea industriei locale de profil, lansarea unor noi produse „relevante pentru consumatorii români” şi dezvoltarea unor parteneriate de afaceri durabile, dar şi cultivarea unui mediu de lucru „sănătos, echilibrat şi divers”. De-a lungul carierei, Vanya Panayotova spune că a simţit întotdeauna că femeile aflate în poziţii de conducere se confruntă cu nişte provocări suplimentare, care au legătură cu oscilarea continuă între viaţa profesională şi cea de familie. „Chiar dacă am o familie înţelegătoare şi am lucrat în cadrul unor companii care îmi împărtăşesc valorile, recunosc că nu este mereu uşor să menţii un echilibru între cele două. Cred că are legătură cu faptul că femeile simt că aleg între familie şi job şi se confruntă cu un sentiment de vinovăţie atunci când dedică mai mult timp unei părţi decât celeilalte. Mi se pare important să construieşti un mediu de lucru care permite îmbinarea lor”, adaugă ea.

    Profilul lui Vanya Panayotova, general manager al L’Oréal România & Adria-Balkans a apărut în catalogul dedicat celor mai puternice femei din business publicat anul acesta de Business MAGAZIN.

  • Cine este tânăra care conduce un business românesc de peste 50 de milioane de euro din Rădăuţi

    Daniela Bîzgan conduce, din rolul de director general, compania de distribuţie de electrocasnice Marelvi Impex, înfiinţată de familia sa în Rădăuţi. În 2018, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, businessul Marelvi genera venituri de peste 256 de milioane de lei.

    „Extinderea companiei pe zona de logistică a fost una dintre priorităţile noastre. Am făcut noi investiţii în extinderea spaţiilor de depozitare din Rădăuţi şi Bucureşti, dar am investit şi în noi utilaje şi echipamente IT. Creşterea cifrei de afaceri la un nou istoric şi încheierea de noi parteneriate cu branduri de renume au fost de asemenea importante realizări atât pentru mine, cât şi pentru întreaga echipă Marelvi”, descrie Daniela Bîzgan cele mai recente reuşite ale businessului Marelvi. Acesta este cel mai mare distribuitor de electronice şi electrocasnice din România, clădit de tatăl Danielei Bîzgan, Dumitru Mihalescul. „Femeile au încercat de-a lungul timpului să-şi îmbunătăţească poziţia în societate şi au reuşit de nenumărate ori să obţină rezultate remarcabile, însă cu multe sacrificii. O femeie are mult mai multe responsabilităţi, iar multe dintre ele sunt conexe activităţii de business. Din dorinţa de a îndeplini cât mai multe sarcini, femeia modernă trebuie să fie multitasking – trebuie să fie manager, mamă şi soţie în acelaşi timp”, spune Daniela Bîzgan. Chiar dacă atunci când au loc discuţii în zona de business nu simte că ar fi tratată diferit, se simte în dezavantaj atunci când au loc diverse activităţi ce ţin de zona de recreere sau de activităţile sportive în care socializarea poate aduce un plus businessului. „De cele mai multe ori abordarea businessului de către femei şi bărbaţi este foarte asemănătoare, însă diferenţierea o face stilul de conducere. Dacă bărbaţii se orientează mai mult pe acţiune, femeile sunt mai receptive şi iau decizii bazate atât pe experienţă, cât şi pe intuiţie, reuşind să empatizeze mai bine”, spune ea.
    Crede că „întocmirea unui plan este esenţială – un plan bun face cât o mie de calcule” şi le sfătuieşte pe tinerele care îşi încep cariera să ţină cont de acest lucru: „Dacă planul este bun, o va ajuta să îşi construiască o viziune care să îi fie de folos pe termen lung. Perseverenţa, răbdarea şi prioritizarea acţiunilor sunt la fel de importante – acestea o vor ajuta să îşi construiască o strategie de succes”.

    Profilul Danielei Bîzgan a apărut în anuarul dedicat celor mai puternice femei din business realizat de Business MAGAZIN şi publicat anul acesta.