BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Războiul din Ucraina continuă. Vladimir Putin refuză radical ideea de a pune capăt ofensivei sau de a organiza o întâlnire cu Zelenski. Prim ministrul Italiei: Orice formă de dialog cu liderul rus pare o pierdere de vreme

    Premierul italian Mario Draghi a declarat duminică, în urma unui dialog telefonic cu Vladimir Putin, că preşedintele rus a respins radical ideea de a pune capăt ofensivei din Ucraina, scrie Business Insider.

    Discuţia de pe 30 martie dintre Draghi şi Putin a avut ca subiect central pacea dintre Kiev şi Moscova, a raportat publicaţia The Local, citând un interviu publicat de Il Corriere della Sera.

    „L-am întrebat pe Putin: „Când îl vei întâlni pe Zelenski? Numai voi doi puteţi dezlega nodurile”, a declarat Draghi, pentru The Local. „El a răspuns: „Nu este timpul”. Am insistat: „Decideţi asupra unei încetări a focului”. Din nou, Putin a subliniat: „Nu, momentul nu este acum”.

    Draghi a declarat pentru Il Corriere della Sera: „Până acum, scopul lui Putin nu a fost căutarea păcii, ci încercarea de a anihila rezistenţa ucraineană, de a ocupa ţara şi de a o încredinţa unui guvern prieten”.

    Comentariile liderului italian vin pe măsură ce discuţiile de pace dintre Rusia şi Ucraina au stagnat în lumina descoperirii unui genocid comis în suburbia Bucha din Kiev.

    Se pare că oligarhul rus Roman Abramovici a încercat să reaprindă negocierile dintre cele două naţiuni, a informat Bloomberg sâmbătă, în timp ce sancţiunile occidentale continuă să fie concentrate asupra activelor miliardarului.

    Draghi a apărat şi decizia Italiei de a furniza Ucrainei echipamente şi arme militare.

    „Care este cel mai bun mod de a ajuta oamenii atacaţi?” a declarat premierul, pentru Il Corriere della Sera. “Sancţiunile sunt esenţiale pentru a slăbi agresorul, dar nu reuşesc să oprească trupele pe termen scurt. Pentru a săvârşi acest lucru, trebuie să îi ajutăm direct pe ucraineni, lucru pe care deja facem”.

    În acelaşi interviu, Draghi şi-a exprimat şi frustrarea faţă de Putin, spunând că încercările de negociere cu liderul rus încep să pară o „pierdere de timp”.

    Draghi, care a fost numit prim-ministru în februarie anul trecut, încearcă să reducă dependenţa Italiei faţă de Rusia, diversificând importurile de gaze ale ţării – din care se spune că 40% provin din Rusia – printr-un acord cu Algeria.

    În timpul interviului oferit publicaţiei Il Corriere, premierul a cerut, de asemenea, Europei să găsească surse alternative de gaz şi petrol, astfel încât să poată limita preţul mărfurilor energetice ale Rusiei.

    „Europa continuă să finanţeze Rusia prin achiziţionarea de petrol şi gaze, printre altele, la un preţ care nu are nicio legătură cu valorile istorice şi cu costurile de producţie”, a declarat Draghi pentru presă. „Impunerea unui plafon pentru preţul gazului rusesc, aşa cum a propus Italia, este o modalitate de a întări sancţiunile şi, în acelaşi timp, de a minimiza cheltuielile”.

  • Cum şi-a pierdut în doar câteva săptămâni cel mai bogat dintre ruşi puterea clădită în NYC în decenii

    Cu nu mult timp în urmă, Vladimir Potanin era membru al consiliului consultativ al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR) cu sediul în New York şi unul dintre membrii boardului Muzeului Guggenheim din Manhattan. Acum, însă, cele două instituţii au întrerupt relaţiile cu acesta în contextul războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Magnatul din sectorul nichelului şi paladiului nu a fost sancţionat. Potanin, cu o avere netă de 24,5 mi­liarde de dolari, este considerat arhitectul controversatului program credite pentru acţiuni care a dus la privatizarea companiilor de resurse naturale din Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

    În mare parte a ultimelor două decenii, instituţiile culturale americane din domeniul artelor, ONG-urilor şi educaţiei au fost dispuse să privească dincolo de modul în care miliardarii cu legături cu Rusia şi-au clădit averile. În cazul lui Potanin, acesta a fost văzut în public cu ani în urmă în compania lui Vladimir Putin.

    Potanin, în vârstă de 61 de ani, reprezintă acum un exemplu al rapidităţii cu care astfel de instituţii din lumea occidentală îşi schimbă poziţia pe fondul unei campanii de presiuni asupra lui Putin în sensul încheierii războiului.

    În timp ce elita Rusiei are mai multe căi de a-şi reface avuţiile, acesteia îi va fi probabil mai greu să-şi recâştige poziţiile în cadrul unor astfel de instituţii.

    Potanin, fost vicepremier pe energie şi economie în timpul mandatului lui Boris Elţîn, a condamnat reacţia Rusiei faţă de penalităţile internaţionale.

    Potanin, împreună cu oligarhii Petr Aven şi Mihail Fridman, se numără printre miliardarii cu legături cu Rusia care au donat peste 300 milioane de dolari către sute dintre cele mai renumite instituţii non-profit din SUA. Cel puţin 100 milioane au mers către peste 100 de organizaţii din New York.

    Thomas Krens, director emeritus la Solomon R. Guggenheim Foundation, spune că relaţiile sale cu Potanin datează de peste un deceniu. „Mulţi oligarhi au văzut o oportunitate de a-şi întări reputaţia cu acţiuni filantropice în Vest,“arată acesta.

    Dimensiunea exactă a donaţiilor oligarhilor ruşi ca Potanin este greu de evaluat, iar deşi unele instituţii cer donatorilor miliardari să le părăsească boardurile, acestea nu le returnează fondurile şi nu închid expoziţiile sponsorizate de aceştia. Aceasta evidenţiază complexitatea renunţării la susţinerea filantropică venită din partea miliardarilor primiţi cu braţele deschise în trecut.

    După ce şi-a pus bazele vastei sale averi, Potanin a început să se reinventeze ca filantrop. Acesta este şi preşedinte al Hermitage Development Foundation, iar pe website-ul acesteia, Potanin scrie că doreşte ca filantropia să fie „mai sistemică, cu un caracter de business mai pronunţat“, descriind-o ca pe un „spaţiu vast, fără sfârşit care nu se va diminua niciodată“.

     

  • Cum şi-a pierdut în doar câteva săptămâni cel mai bogat dintre ruşi puterea clădită în NYC în decenii

    Cu nu mult timp în urmă, Vladimir Potanin era membru al consiliului consultativ al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR) cu sediul în New York şi unul dintre membrii boardului Muzeului Guggenheim din Manhattan. Acum, însă, cele două instituţii au întrerupt relaţiile cu acesta în contextul războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Magnatul din sectorul nichelului şi paladiului nu a fost sancţionat. Potanin, cu o avere netă de 24,5 mi­liarde de dolari, este considerat arhitectul controversatului program credite pentru acţiuni care a dus la privatizarea companiilor de resurse naturale din Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

    În mare parte a ultimelor două decenii, instituţiile culturale americane din domeniul artelor, ONG-urilor şi educaţiei au fost dispuse să privească dincolo de modul în care miliardarii cu legături cu Rusia şi-au clădit averile. În cazul lui Potanin, acesta a fost văzut în public cu ani în urmă în compania lui Vladimir Putin.

    Potanin, în vârstă de 61 de ani, reprezintă acum un exemplu al rapidităţii cu care astfel de instituţii din lumea occidentală îşi schimbă poziţia pe fondul unei campanii de presiuni asupra lui Putin în sensul încheierii războiului.

    În timp ce elita Rusiei are mai multe căi de a-şi reface avuţiile, acesteia îi va fi probabil mai greu să-şi recâştige poziţiile în cadrul unor astfel de instituţii.

    Potanin, fost vicepremier pe energie şi economie în timpul mandatului lui Boris Elţîn, a condamnat reacţia Rusiei faţă de penalităţile internaţionale.

    Potanin, împreună cu oligarhii Petr Aven şi Mihail Fridman, se numără printre miliardarii cu legături cu Rusia care au donat peste 300 milioane de dolari către sute dintre cele mai renumite instituţii non-profit din SUA. Cel puţin 100 milioane au mers către peste 100 de organizaţii din New York.

    Thomas Krens, director emeritus la Solomon R. Guggenheim Foundation, spune că relaţiile sale cu Potanin datează de peste un deceniu. „Mulţi oligarhi au văzut o oportunitate de a-şi întări reputaţia cu acţiuni filantropice în Vest,“arată acesta.

    Dimensiunea exactă a donaţiilor oligarhilor ruşi ca Potanin este greu de evaluat, iar deşi unele instituţii cer donatorilor miliardari să le părăsească boardurile, acestea nu le returnează fondurile şi nu închid expoziţiile sponsorizate de aceştia. Aceasta evidenţiază complexitatea renunţării la susţinerea filantropică venită din partea miliardarilor primiţi cu braţele deschise în trecut.

    După ce şi-a pus bazele vastei sale averi, Potanin a început să se reinventeze ca filantrop. Acesta este şi preşedinte al Hermitage Development Foundation, iar pe website-ul acesteia, Potanin scrie că doreşte ca filantropia să fie „mai sistemică, cu un caracter de business mai pronunţat“, descriind-o ca pe un „spaţiu vast, fără sfârşit care nu se va diminua niciodată“.

     

  • Cum şi-a pierdut în doar câteva săptămâni cel mai bogat dintre ruşi puterea clădită în NYC în decenii

    Cu nu mult timp în urmă, Vladimir Potanin era membru al consiliului consultativ al Consiliului pentru Relaţii Externe (CFR) cu sediul în New York şi unul dintre membrii boardului Muzeului Guggenheim din Manhattan. Acum, însă, cele două instituţii au întrerupt relaţiile cu acesta în contextul războiului din Ucraina, scrie Bloomberg.

    Magnatul din sectorul nichelului şi paladiului nu a fost sancţionat. Potanin, cu o avere netă de 24,5 mi­liarde de dolari, este considerat arhitectul controversatului program credite pentru acţiuni care a dus la privatizarea companiilor de resurse naturale din Rusia după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

    În mare parte a ultimelor două decenii, instituţiile culturale americane din domeniul artelor, ONG-urilor şi educaţiei au fost dispuse să privească dincolo de modul în care miliardarii cu legături cu Rusia şi-au clădit averile. În cazul lui Potanin, acesta a fost văzut în public cu ani în urmă în compania lui Vladimir Putin.

    Potanin, în vârstă de 61 de ani, reprezintă acum un exemplu al rapidităţii cu care astfel de instituţii din lumea occidentală îşi schimbă poziţia pe fondul unei campanii de presiuni asupra lui Putin în sensul încheierii războiului.

    În timp ce elita Rusiei are mai multe căi de a-şi reface avuţiile, acesteia îi va fi probabil mai greu să-şi recâştige poziţiile în cadrul unor astfel de instituţii.

    Potanin, fost vicepremier pe energie şi economie în timpul mandatului lui Boris Elţîn, a condamnat reacţia Rusiei faţă de penalităţile internaţionale.

    Potanin, împreună cu oligarhii Petr Aven şi Mihail Fridman, se numără printre miliardarii cu legături cu Rusia care au donat peste 300 milioane de dolari către sute dintre cele mai renumite instituţii non-profit din SUA. Cel puţin 100 milioane au mers către peste 100 de organizaţii din New York.

    Thomas Krens, director emeritus la Solomon R. Guggenheim Foundation, spune că relaţiile sale cu Potanin datează de peste un deceniu. „Mulţi oligarhi au văzut o oportunitate de a-şi întări reputaţia cu acţiuni filantropice în Vest,“arată acesta.

    Dimensiunea exactă a donaţiilor oligarhilor ruşi ca Potanin este greu de evaluat, iar deşi unele instituţii cer donatorilor miliardari să le părăsească boardurile, acestea nu le returnează fondurile şi nu închid expoziţiile sponsorizate de aceştia. Aceasta evidenţiază complexitatea renunţării la susţinerea filantropică venită din partea miliardarilor primiţi cu braţele deschise în trecut.

    După ce şi-a pus bazele vastei sale averi, Potanin a început să se reinventeze ca filantrop. Acesta este şi preşedinte al Hermitage Development Foundation, iar pe website-ul acesteia, Potanin scrie că doreşte ca filantropia să fie „mai sistemică, cu un caracter de business mai pronunţat“, descriind-o ca pe un „spaţiu vast, fără sfârşit care nu se va diminua niciodată“.

     

  • Goldman Sachs, „banca bogaţilor din SUA”: Dolarul american riscă să îşi piardă din dominanţă şi poate ajunge un jucător secundar precum lira sterlină

    Gigantul bancar Goldman Sachs a avertizat că dolarul american se confruntă cu riscuri care i-ar putea şterge statutul dominant la nivel global, adăugând că moneda are de a face cu o serie de probleme similare celor cu care s-a înfruntat lira sterlină la începutul secolului trecut, notează Business Insider.

    Sancţiunile impuse Federaţiei Ruse de către statele vestice ridică deja semne de întrebare cu privire la faptul că unele ţări ar începe să folosească mai puţin dolarul american, deciziile putând fi luate pe fondul temerilor privind nivelul de putere pe care îl câştigă Statele Unite datorită dolarului.

    Goldman Sachs notează în acest sens evoluţia lirei sterline, care era cândva moneda de rezervă la nivel mondial, înainte de ascensiunea dolarului de la mijlocul secolului al XX-lea.

    Printre provocările actuale se numără faptul că Statele Unite deţin o cotă mică din comerţul global prin comparaţie cu dominanţa exercitată de dolar în sistemele globale de plăţi, ţara având o „poziţie pe active nete străine” în stare de deteriorare. Totodată, SUA se confruntă actualmente cu o serie de probleme geopolitice, precum războiul dintre Rusia şi Ucraina.

    Christina Tessari, economist în cadrul Goldman, spune că gradul ridicat de datorii al SUA, rezultat din statutul său de mare importator de bunuri, ar putea reprezenta, de asemenea, o problemă.

    Anterior, investitorii internaţionali au devenit tot mai reticenţi în ceea ce priveşte lira sterlină, după ce Regatul Unit a înregistrat datorii imense în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

    „Dacă datoriile în valută pot creşte similar produsului intern brut, străinii s-ar putea sătura să deţină respectiva moneda”, se arată într-o analiză a Goldman.

    Săptămâna trecută, directorul adjunct al Fondului Monetar Internaţional, Gita Gopinath, a declarat că sancţiunile lansate împotriva Kremlinului ar putea fragmenta sistemul global şi au şansa de a afecta performanţa dolarului american.

     

  • Acţiunile UiPath au închis cu un minus de 8% şedinţa de la bursa din New York, dar au pierdut încă 16% ulterior, după ce producătorul de roboţi software a anunţat pierderi de 526 mil. $ la venituri de 892 mil. $ în anul fiscal 2022, mult peste estimările analiştilor

    Acţiunile UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, au închis şedinţa de pe bursa din New York de miercuri 30 martie cu o scădere de 8%, la 29 de dolari, după ce compania a raportat pierderi de 63 mil. $, mai mari decât cele estimate de analişti. Mai exact analiştii estimau o pierdere de 7 cenţi pe acţiune, dar acestea s-au ridicat în realitate la 12 cenţi pe acţiune. În acest an acţiunile UiPath au un minus de aproape 34%, conform datelor de la bursa din New York.

    După închiderea şedinţei de tranzacţionare acţiunile au mai pierdut 16%, ajungând la o cotaţie de 24,4 $, conform portalului Google Finance. După acest declin capitalizarea de piaţă a UiPath era de 14,9 mld. $.

    Compania a anunţat pentru trim. 4 al anului fiscal 2022 venituri de 289,7 mil. $, mai mari cu 39% de la an la an.

    Pentru întreg anul fiscal 2022, care se încheie la 31 ianuarie 2022, UiPath a avut venituri de 892 mil. $, faţă de 607,6 mil. $ în anul fiscal 2021 şi pierderi nete de 526 mil. $ faţă de 92 mil. $ în perioada anterioară, conform datelor companiei.

    În comunicatul de presă dedicat rezultatelor, UiPath a pus în prim plan creşterea veniturilor şi a numărului de clienţi, susţinând astfel că ultimul trimestru a fost unul “puternic”.

    Compania menţionează că Annualized Renewal Run-Rate (rata anuală de reînnoire a abonamentelor ARR)- indicator utilizat adesea de companiile de software ca serviciu pentru a arăta la ce venituri se poate aştepta compania pe baza abonamentelor, a fost de 925 mil. $, mai mare cu 59%.

    “Echipa UiPath a oferit un final puterrnic pentru anul fiscal 2022 cu o rată anuală netă de reînnoire a abonamentelor record de 107 mil. $ în trim. 4, o creştere de 72% de la an la an. Credeam că această evoluţie stă mărturie pentru platforma noastră completă şi puternic diferenţiată pe piaţă”, a declarat Daniel Dines, cofondator şi CEO al UiPath.


     

     

  • Influencerii şi companiile din Rusia pierd venituri, în urma interzicerii utilizării Instagram: „Sunt absolut devastată că îmi pierd pagina. Va trebui să găsesc noi surse de venit”

    Persoanele populare pe reţelele de socializare din Rusia – aşa-numiţii influenceri – au migrat, în ultimele zile, către reţele precum Telegram şi reţele private virtuale (VPN-uri), după ce autoritatea de reglementare a internetului din Rusia a interzis accesul la Instagram pe teritoriul statului.

    Pentru multe întreprinderi mici şi mijlocii din Rusia, Instagram a fost, de asemenea, o platformă de top pentru publicitate, organizarea vânzărilor şi comunicarea cu clienţii, iar măsura de blocare a aplicaţiei este considerată una care ar submina şi mai mult climatul de afaceri din ţară.

    Căutările pe internet pentru servicii VPN ( n.red. – virtual private networking, o reţea privată viruală) în Rusia, aproape că s-au dublat în ultima săptămână, comparativ cu săptămâna precedentă, potrivit Top10VPN.

    Persoanele populare pe reţelele de socializare din Rusia – aşa-numiţii influenceri – au migrat, în ultimele zile, către reţele precum Telegram şi reţele private virtuale (VPN-uri), după ce autoritatea de reglementare a internetului din Rusia, Roskomnadzor, a anunţat că Instagram va fi interzis de luni, 14 martie.

    În timp ce unii dintre influenceri sunt ocupaţi cu crearea de canale pe Telegram, alţii caută modalităţi de a se sustrage interdicţiei social media.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Inflaţia din Turcia atinge maximul ultimilor 20 de ani, plus 54% în februarie. În ultimul an, lira turcească şi-a pierdut 47% din valoare

    Inflaţia din Republica Turcia a ajuns la maximul ultimilor 20 de ani, mai exact 54,44% în februarie, peste estimările analiştilor, pe măsură ce lira turcească a continuat să sufere ca urmare a preţurilor ridicate la energie, relatează CNBC.

    Preţurile bunurilor de consum s-au majorat cu 4,81% în luna precedentă, spune Institutul Turc de Statistică. Indicele preţurilor de producţie au crescut cu 7,2% în luna precedentă, atingând o creştere anuală de 105%.

    Nivelul record de importuri de energie din ianuarie a accentuat şi mai mult deficitul comercial al Turciei, iar preţurile materiilor prime continuă să crească pe fondul temerilor privind lanţurile de aprovizionare şi conflictul armat ruso-ucrainean. De la începutul anului, preţul unui baril de petrol Brent Crude a urcat cu 53%.

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a prioritizat creditele şi exporturile, pledând în mod constant împotriva majorării ratelor dobânzilor, în pofida tuturor fundamentelor economice. Erdogan susţine că o rată de referinţă mai mare va înrăutăţi trendul inflaţionist. Din septembrie, banca centrală din Turcia a redus ratele dobânzilor cu 500 de puncte de bază la 14%.

    Lira turcească a pierdut aproximativ 47% din valoare în ultimul an, fenomen ce a lovit puternic buzunarele cetăţenilor turci, în contextul în care valoarea salariilor s-a redus şi costurile de trai au crescut dramatic. Mai mult, evoluţia preţurilor privind electricitatea şi gazele naturale a afectat atât businessurile, cât şi consumatorii.

    În ianuarie, inflaţia a ajuns la 48,7% şi, la mijlocul lunii februarie, Erdogan a promis să „spargă lanţurile ratelor dobânzilor” şi să aducă inflaţia la o singură cifră. Preşedintele de la Ankara a pus problemele monedei naţionale în spatele „instrumentelor financiare străine”.

    Indicele BIST al bursei din Istanbul s-a apreciat cu 5% anul acesta şi cu 32% în ultimele 12 luni. De altfel, acţiunile turceşti au fost unul dintre performerii pieţelor emergente din Europa în luna ianuarie.

     

  • Raiffeisen ar vrea să plece din Rusia, economie care a contribuit cu o treime la profitul din 2021 al băncii. Acţiunile scad marţi cu 10%. În ultimele cinci zile Raiffeisen a pierdut 40% din valoarea de piaţă

    Raiffeisen Bank International (RBI) analizează posibilitatea de a pleca din Rusia, spun mai multe surse pentru agenţia de presă Thomson Reuters, într-o mişcare care ar face-o prima bancă europeană care părăseşte Rusia de la invazia din Ucraina.

    Potrivit Financial Times, Raiffeisen Bank are o expunere de 1,9 mld. euro în Rusia, în timp ce publicaţia MarketWatch notează că 35% din profitul pre-taxare de anul trecut al Raiffeisen a venit din operaţiunile din Rusia.

    O astfel de decizie, prin care una dintre cele mai mari bănci din Europa Centrală şi de Est, inclusiv cu prezenţă în România, ar putea părăsi atât Rusia, cât şi Ucraina, nu este iminentă, dar ar putea fi declanşată în cazul în care operaţiunile din aceste ţări au nevoie de mai mulţi bani sau capital, spune una din surse.

    RBI operează în Rusia de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, în urmă cu 30 de ani, iar afacerile sale din această ţară – banca numărul 10 din Rusia în funcţie de active – au contribuit anul trecut cu aproape o treime la profitul net al grupului, de 1,5 miliarde de euro (1,7 miliarde de dolari).

    Planul de exit arată modul în care unele societăţi străine cu operaţiuni în Rusia se străduiesc să se adapteze la sancţiunile grele impuse Moscovei de către Occident şi la tulburările care au urmat şi care au cuprins pieţele ruseşti. Giganţii energetici BP şi Shell se numără printre companiile care caută să reducă legăturile cu Rusia.

    Rusia numeşte acţiunile sale din Ucraina o “operaţiune specială” despre care spune că nu este concepută pentru a ocupa un teritoriu, ci pentru a distruge capacităţile militare ale vecinului său din sud şi pentru a captura ceea ce consideră a fi naţionalişti periculoşi.

    O a altă sursă spune pentru Reuters că Raiffeisen ar putea ieşi din Rusia şi Ucraina prin cedarea acţionariatului către o altă entitate. O suspendare temporară a activităţii a fost, de asemenea, o opţiune, a spus acea persoană.

    Premierul rus Mihail Mişuşin a declarat că Moscova va limita temporar accesul străinilor care doresc să vândă active, complicând orice încercare de a părăsi ţara. Un purtător de cuvânt al RBI din Viena a refuzat să comenteze, potrivit Reuters.

    Pe bursa de la Viena, la ora redactării acestei ştiri, acţiunile Raiffeisen scad cu 10% la 13,2 euro. În ultimele cinci zile banca austriacă a pierdut 40% din valoarea de piaţă la aproximativ 4,4 mld. euro în prezent.​

  • Raiffeisen, cu prezenţă şi în România, se prăbuşeşte cu 18,5% pe bursa austriacă din cauza expunerii pe Rusia. Banca a pierdut 34% din capitalizare în ultimele cinci zile

    Acţiunile Raiffeisen Bank International (RBI) se prăbuşeau cu 18% la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, de la 17,3 euro la 14,2 euro per unitate la Bursa din Viena. Banca atinge o valoare de piaţă de 4,74 miliarde de euro, după o pierdere de circa un miliard de euro la începutul sesiunii de astăzi, arată datele agregate de ZF de la MarketWatch.

    Conform presei internaţionale, Raiffeisen are o expunere de 1,9 miliarde de euro în Rusia, ţară de unde a venit 35% din profit pre-taxare de anul trecut al băncii austriece. Acţiunile Raiffeisen au scăzut cu 34% în ultimele cinci zile.

    Între timp, Erste Group avea minus 9,1% la ora redactării ştirii, iar UniCredit şi Societe Generale, cu expunere cumulată de 4 miliarde de euro în Rusia, se depreciau cu 9%, respectiv 8,2%.

    OMV – proprietarul Petrom, listat la Bursa de la Viena – scădea la 10:45, ora României, cu 5,7%, fiind pe minus cu 17% în ultima săptămână.