Şi mai dramatic este că unele dintre aceste companii au avut scăderi similare şi în 2011, astfel că cine le-ar fi păstrat la începutul anului în portofoliu sperând la o revenire a lor ar fi pierdut şi mai mult. Acţiunile producătorului de cărămizi Cemacon Zalău (CEON) conduc topul pierderilor din acest an, cu o scădere de 60%. Cemacon a raportat la nouă luni pierderi de 5,9 mil. lei, mai mari decât capitalizarea actuală a companiei, din cauza datoriilor mari. La polul opus, acţiunile producătorului de benzi din cauciuc Artego Târgu Jiu (ARTE) au adus un câştig de 261%. Astfel, cine ar fi investit 50% din portofoliu în Artego şi 50% în Cemacon şi-ar fi triplat banii.
Tag: piata de capital
-
SIF Oltenia a vândut 23,8 milioane de acţiuni Petrom pentru 9,4 milioane de lei
Unul dintre cumpărători a fost Franklin Templeton, care a raportat achiziţia unor pachete totalizând 7,4 milioane de acţiuni, pentru 2,92 mil. lei, tot în şedinţa de marţi. SIF Oltenia a vândut acţiunile la preţul de 0,395 lei/acţiune. La finalul lunii noiembrie, SIF Oltenia cumpărase un pachet de 20 de milioane de acţiuni Petrom, de la BERD, pentru 0,37 lei/acţiune. Din calcule rezultă că SIF Oltenia a câştigat circa 500.000 de lei din aceste tranzacţii într-un interval de două săptămâni.
-
SIF Oltenia a vândut 23,8 milioane de acţiuni Petrom pentru 9,4 milioane de lei
Unul dintre cumpărători a fost Franklin Templeton, care a raportat achiziţia unor pachete totalizând 7,4 milioane de acţiuni, pentru 2,92 mil. lei, tot în şedinţa de marţi. SIF Oltenia a vândut acţiunile la preţul de 0,395 lei/acţiune. La finalul lunii noiembrie, SIF Oltenia cumpărase un pachet de 20 de milioane de acţiuni Petrom, de la BERD, pentru 0,37 lei/acţiune. Din calcule rezultă că SIF Oltenia a câştigat circa 500.000 de lei din aceste tranzacţii într-un interval de două săptămâni.
-
Bursa s-a mai dezmorţit, iar SIF-urile le-au amintit investitorilor de vremuri mai bune
La fel ca în precedentele şedinţe, atenţia investitorilor a fost axată cu precădere pe SIF-uri, precum şi pe titlurile Fondului Proprietatea şi acţiunile OMV Petrom. În a doua parte a şedinţei, în piaţă au fost plasate mai multe ordine de cumpărare pentru acţiunile SIF-urilor, astfel că preţurile a patru dintre SIF-uri au înregistrat creşteri cuprinse între 2% şi 4,8%, în timp ce titlurile SIF Moldova (SIF2) au fost pe plus cu aproape 0,8%. “Cred că mai sunt ceva bani alocaţi şi pentru piaţa din România, după trecerea alegerilor. Acţiunile SIF-urilor sunt în continuare cumpărate pentru dividend şi discount, cele cu dividend potenţial ridicat avansând cel mai mult. În acelaşi timp, titlurile Fondului Proprietatea se tranzacţionează, în continuare, într-un range destul de strâns, iar din ultimele raportări reiese că străinii continuă să cumpere şi investitorii locali să vândă”, a afirmat un broker.
-
Bursa s-a mai dezmorţit, iar SIF-urile le-au amintit investitorilor de vremuri mai bune
La fel ca în precedentele şedinţe, atenţia investitorilor a fost axată cu precădere pe SIF-uri, precum şi pe titlurile Fondului Proprietatea şi acţiunile OMV Petrom. În a doua parte a şedinţei, în piaţă au fost plasate mai multe ordine de cumpărare pentru acţiunile SIF-urilor, astfel că preţurile a patru dintre SIF-uri au înregistrat creşteri cuprinse între 2% şi 4,8%, în timp ce titlurile SIF Moldova (SIF2) au fost pe plus cu aproape 0,8%. “Cred că mai sunt ceva bani alocaţi şi pentru piaţa din România, după trecerea alegerilor. Acţiunile SIF-urilor sunt în continuare cumpărate pentru dividend şi discount, cele cu dividend potenţial ridicat avansând cel mai mult. În acelaşi timp, titlurile Fondului Proprietatea se tranzacţionează, în continuare, într-un range destul de strâns, iar din ultimele raportări reiese că străinii continuă să cumpere şi investitorii locali să vândă”, a afirmat un broker.
-
Investiţii de vreme rea: titluri cu suport aur
Certificatele, a căror lichiditate este asigurată de BCR, aduc acelaşi randament cu aurul fizic, fără a implica însă costuri suplimentare legate de depozitare, asigurare, transport sau evaluare, afirmă Laura Hexan, şefa departamentului de Produse de Trezorerie Retail din cadrul BCR.
La 26 octombrie, un gram de aur era cotat la 192,7 lei. Cotaţiile certificatelor se modifică în permanenţă în cursul zilei, în funcţie de evoluţia preţului unciei de aur şi de evolutia cursului USD/RON (cursul interbancar de la momentul respectiv). Certificatele index pot fi tranzacţionate şi online prin intermediul platformei BCR Broker.
“Este binecunoscut statutul aurului de activ de refugiu cu rol de protecţie împotriva inflaţiei. Istoric, achiziţionarea regulată de aur financiar pe termen mediu şi lung a ajutat la conservarea averii investitorilor. Ţinând cont de condiţiile actuale, de acutizarea problemelor de pe pieţele financiare globale, tot mai mulţi investitori se îndreaptă către aur”, a adaugat Laura Hexan.
-
Fondurile de private equity, celălalt barometru al crizei
România de acum e ca Polonia din urmă cu şapte ani, spunea săptămâna trecută Lucian Isar, ministrul mediului de afaceri, referindu-se la potenţialul de creştere economică şi de atragere a investiţiilor, declarându-se convins că afacerile de calitate de la noi îşi vor găsi finanţare şi de acum încolo fără probleme. Afirmaţia fiind făcută la reuniunea Asociaţiei Fondurilor de Private Equity şi Venture Capital din Europa de Sud-Est (SEEPEA), ar fi trebuit probabil să fie consolatoare pentru antreprenorii prezenţi, care i-au auzit pe investitori vorbind în continuare despre sofisticarea pieţei poloneze şi gradul ei de atractivitate pentru fondurile de private equity.
De fapt, consolarea a lipsit, fiindcă nu sunt indicii că s-ar putea reduce prea repede decalajul dintre punctele de interes ale Europei de Est în ochii industriei de private equity şi cele care prezintă un interes mai redus. Ba chiar dimpotrivă, dacă ne uităm la interviurile fără reţineri din publicaţiile străine de specialitate. “A avut loc în mod cert o decuplare”, spunea recent Matthew Strassberg, partener la Mid Europa Partners, fond specializat pe piaţa din ECE, la o masă rotundă organizată la Varşovia. “În vremurile glorioase din 2006-2007, investitorii veneau în ţări ca România sau Bulgaria şi nu făceau nicio discriminare de preţ pentru active în raport cu cât erau dispuşi să plătească pentru companii din Polonia sau Cehia. Acum, oamenii au înţeles că există o diferenţă.”
Este reală această decuplare? “La nivelul unei anumite percepţii, da, este o percepţie mai negativă faţă de noi şi foarte pozitivă faţă de Polonia”, declară pentru BUSINESS Magazin Cristian Nacu, preşedintele SEEPEA şi partener la fondul de investiţii Enterprise Investors (EI). Ca pieţe-ţintă pentru fonduri, “Polonia, Cehia sau Slovacia cresc, în timp ce noi sperăm să fim măcar pe zero. Sunt sub-pieţe care au scăzut, cum e cea de consum, iar dacă anul acesta consumul mai e susţinut de anul electoral, la anul cred că va fi şi mai greu. Depindem atât de mult de economiile din Vest, încât e foarte greu de spus ce se va întâmpla”, afirmă Nacu, cu o concluzie memorabilă – “totul e să nu ajungem la un moment dat să avem nostalgii după perioada de acum”.
Datele Asociaţiei Europene de Private Equity şi Venture Capital (EVCA) arată că în 2011, companiile din România au atras de la fondurile de private equity investiţii de 66 mil. euro, adică jumătate faţă de 2010, România fiind pe locul al patrulea din şase ţări ECE ca valoare a tranzacţiilor, la mare distanţă după Polonia (680 mil. euro), Ungaria (195 mil. euro) şi Cehia (138 mil. euro) şi cu puţin înaintea Ucrainei (63 mil. euro) şi cu mult înaintea Bulgariei (7,2 mil. euro).
-
FP a pierdut peste 100 mil. euro pe bursă din insolvenţa Hidroelectrica, dar Templeton nu spune cum a votat
Reprezentantul FP în consiliul de administraţie al Hidroelectrica este Oana Truţă, 31 de ani, care lucrează de doi ani ca vicepreşedinte şi analist de investiţii la sucursala locală a Franklin Templeton. “Dorim să vă precizăm faptul că Fondul Proprietatea nu poate divulga informaţii referitoare la modul de vot din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie al SC Hidroelectrica SA datorită faptului că acestea sunt informaţii confidenţiale şi aparţin companiei Hidroelectrica SA”, este răspunsul oficial al Franklin Templeton, prin purtătorul de cuvânt Elena Bîrjovanu, la întrebarea cum a votat FP în celebra şedinţă a CA Hidroelectrica de vineri, 15 iunie.
Potrivit unor surse apropiate Hidroelectrica, reprezentantul FP ar fi votat pentru intrarea Hidroelectrica în insolvenţă. La şedinţa CA din 15 iunie 2012 au participat doar trei membri ai CA: preşedintele Remus Vulpescu, Iulian Marian Butnaru şi Oana Truţă. Remus Vulpescu a declarat că el a propus intrarea în insolvenţă ca soluţie la problemele companiei şi a votat pentru, dar nu a precizat cum au votat ceilalţi membri ai CA. El mai declara miercuri, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea de insolvenţă, că deşi Fondul Proprietatea este cel mai lovit de această decizie, nimeni din partea FP nu a contestat-o.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Mâna scurtă a fiscului
Ideea era ca acest impozit, reţinut pentru fiecare tranzacţie şi apoi regularizat pentru fiecare an în funcţie de diferenţa dintre câştigurile şi pierderile din tranzacţii pe piaţa de capital şi investiţii în fonduri mutuale, să compenseze renunţarea la declaraţiile trimestriale pe care investitorii le depuneau la fisc până acum, conform reglementărilor introduse de fosta guvernare în 2010.
Protestele din partea reprezentanţilor pieţei de capital, care au avertizat că puţinii investitori de pe piaţă vor pleca, au avut însă efect la Guvern, care se vede că s-a dovedit sensibil la argumentul că n-ar fi bine să se repete şi cu viitoarele oferte de la Romgaz sau Transelectrica eşecul de anul trecut cu Petrom.
-
De ce să cumperi acţiuni la Apple, Coca-Cola sau Intel – acum, direct de la Bucureşti
18 aprilie 2012 a rămas în cronicile pieţei de capital drept ziua în care Apple, cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 530 de miliarde de dolari, de trei ori mai mare decât PIB-ul României, s-a listat la Bursa de Valori Bucureşti.
Adevărul istoric este însă că nu a fost nicio listare, ci doar un transfer al unui pachet limitat de acţiuni ale colosului american, producător al gadgeturilor iPhone şi IPad şi listat pe bursa americană NASDAQ, pe sistemul alternativ ATS operat de Bursa de Valori Bucureşti. Nu doar acţiunile Apple au intrat la tranzacţionare la Bucureşti, ci şi acţiunile a încă patru mari companii americane: Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America. Cele cinci companii au în spate branduri puternice cu care românii sunt extrem de familiarizaţi fie pentru că folosesc un smartphone, fie pentru că plătesc cumpărăturile cu cardul, fie că trimit e-mail-uri de pe un computer care funcţionează cu un microprocesor Intel.
Însuşi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a fost prezent la deschiderea şedinţei bursiere din 18 aprilie, care a precedat intrarea la tranzacţionare a acţiunilor celor cinci companii americane. Ambasadorul SUA a mai deschis şedinţa de tranzacţionare pe 25 ianuarie, când Bursa a aniversat primul an de la listarea Fondului Proprietatea.
“A apărut controversa că de fapt companiile din Vest vor să cumpere România, însă acum, după ce acţiunile a cinci dintre cele mai mari companii americane au fost aduse la tranzacţionare la Bucureşti, românii pot să cumpere o bucată din America”, a spus ambasadorul SUA. Gitenstein a recunoscut că este investitor în acţiuni de pe bursa americană şi că investeşte în unele dintre companiile americane intrate la tranzacţionare la Bucureşti.
Au însă românii bani să cumpere o bucată din America? Mai exact, “cea mai bună” bucată din America, aşa cum a descris cele cinci companii americane Mihaela Bîciu, preşedinte şi director general al societăţii de brokeraj Tradeville care a adus la tranzacţionare acţiunile Apple, Coca-Cola, Visa, Intel şi Bank of America.
O acţiune Apple costă circa 570 de dolari pe bursa americană, iar pe ATS al Bursei de la Bucureşti se tranzacţionează la 1.900 lei, aproape cât celebrul iPhone. Nici acţiunile Visa sau Coca-Cola nu sunt mai ieftine: 118 dolari pentru o acţiune la cel mai mare jucător de pe piaţa cardurilor bancare şi 73,7 dolari pe bursa americană sau 246 lei la Bucureşti pentru o acţiune la producătorul celei mai populare băuturi carbogazoase. O acţiune Bank of America, cea mai mare bancă din SUA după numărul de unităţi în teritoriu şi în care Warren Buffett a investit 5 miliarde de dolari anul trecut, costă 8,16 dolari sau 27,5 lei, iar o acţiune Intel se tranzacţionează la 27 dolari, respectiv 91,4 lei. Spre comparaţie, cel mai mic pachet de acţiuni ce poate fi cumpărat la Fondul Proprietatea costă 56 de lei (100 de acţiuni), iar la Petrom, cea mai valoroasă companie românească, costă 195 de lei (500 de acţiuni).