BusinessMagazin

Tag: persoane fizice

  • Cum poţi primi bani de la stat pentru a-ţi cumpăra o maşină

     Persoanele fizice care vor să-şi ia maşină electrică mai pot cere doar azi de la stat până la 20.000 de lei, bani nerambursabili, potrivit unui act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). În acest sens, cetăţenii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să urmeze câţiva paşi.

    Regulile din acest an pentru programul supranumit “Rabla Plus”, prin intermediul căruia se pot cere bani pentru achiziţionarea de maşini electrice noi, sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 955/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a fost modificat recent, prin Ordinul MMAP nr. 2.337/2016, pentru a stabili un termen-limită (ce nu exista iniţial) pentru înscrierea persoanelor fizice: data de astăzi.

    Prin acest program, Guvernul vrea să stimuleze persoanele fizice (dar şi firmele şi alte entităţi) să-şi cumpere maşini electrice pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului. “Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride”, se arată în actul normativ.

    Mai exact, cetăţenii pot cere de la stat un ecotichet în valoare de:

    • 20.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă pur electrică;
    • 5.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă electrică hibridă cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

     

    Pe deasupra, dacă vor să-şi ia maşină electrică, persoanele fizice acceptate în programul “Rabla” pot să cumuleze ecotichetul cu prima de casare. De exemplu, statul poate acorda unui cetăţean o sumă nerambursabilă de până la 26.500 de lei, în cazul achiziţionării unei maşini noi pur electrice, în schimbul casării unui automobil mai vechi de opt ani. (Ghidul persoanelor fizice pentru înscrierea în programul “Rabla 2016” poate fi consultat aici.)

    Fiecare solicitant din cadrul programului “Rabla Plus” poate folosi un singur ecotichet pentru a cumpăra o maşină electrică nouă. Totuşi, statul poate acorda mai multe ecotichete unei singure persoane, însă numai dacă aceasta cumpără un număr echivalent de maşini (de exemplu, se pot cere două ecotichete pentru a cumpăra două automobile electrice noi).

    Cititi mai multe pe avocatnet.ro

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Cum poţi obţine 70.000 de euro de la stat pentru înfiinţarea de pensiuni turistice. Înscrierile încep săptămâna viitoare

    Suma nu se va acorda toată odată, ci în tranşe: un avans pentru începerea proiectului, apoi tranşa finală va fi acrodată doar după îndeplinirea tuturor condiţiilor.  Banii pot fi folosiţi atât pentru realizarea investiţiei, cât şi pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare pentru o perioadă de până la cinci ani de zile.

    Alocarea financiară propusă pentru sesiunea din acest an, aferentă submăsurii (sM) 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole” este de peste 18 milioane de euro, iar pentru submăsura sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” se ridică la valoare totală nerambursabilă de 35 milioane de euro.

    Pentru zona ITI – Delta Dunării, solicitanţii de finanţare vor avea la dispoziţie aproximativ 10 milioane de euro, împărţite astfel: pentru sM 6.2 – ITI DD, alocarea este de peste 3 milioane de euro, iar pentru sM 6.4 – ITI DD  7 milioane de euro.

    SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

    · va fi acordat sub formă de primă în două tranşe astfel:
    – 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanţare;
    – 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăşi 5 ani de la data semnării Contractuluide finanţare.
    · va fi în valoare de:
    – 70.000 Euro/ proiect în cazul activităţilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism
    – 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activităţi;

    În această sesiune, faţă de cele anterioare, sunt eligibile proiectele de investiţii care propun activităţi aferente mai multor coduri CAEN dacă aceste activităţi se completează, se dezvoltă sau se optimizează reciproc. Însă, în cazul în care prin proiect sunt propuse activităţi complementare aferente mai multor coduri CAEN, care ar primi punctaje diferite la oricare dintre criteriile de selecţie sau au valori diferite ale sprijinului public nerambursabil, proiectul va primi punctajul cel mai mic aferent acelui criteriu.

    Domeniile de diversificare eligibile prin sM 6.2 cuprind acum şi servicii de cazare în parcuri pentru rulote, camping şi tabere, servicii de catering şi servicii de ghidaj turistic. Astfel, devin cheltuieli eligibile şi investiţii pentru infrastructura din parcuri pentru rulote, camping şi tabere, cu respectarea Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) 65/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea se vor limita la capacitatea de cazare specifică structurii de primire turistică de tip pensiune agroturistică – maxim 8 camere.

    Conform Ordinului ANT 65/ 2013, în pensiunile agroturistice, mâncarea se preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local.

    Taberele se vor organiza în structuri de primire turistică de maxim de 8 camere, în care se vor caza grupuri organizate în vederea desfăşurării unor activităţi recreative, cum ar fi: bird-watching, schi, echitaţie etc). În cadrul taberelor se poate asigura masa exclusiv pentru grupurile cazate. Precizăm că taberele pentru pescuit şi vânătoare nu sunt eligibile.

    Beneficiarul îşi va lua angajamentul că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic. Totodată, el trebuie să respecte cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor naturale protejate. În situaţia în care beneficiarul nu prezintă toate autorizaţiile solicitate înainte de ultima tranşă de plată, proiectul devine neeligibil.

    Sunt eligibile, de asemenea, ambulanţa veterinară şi maşina de transport funerar, dacă respectă cumulativ condiţiile prevăzute de Ghidul solicitantului, printre care se numără şi omologarea R.A.R. În cazul ambulanţelor veterinare, omologarea R.A.R se obţine în baza unui aviz emis de Colegiul Medicilor Veterinari iar R.A.R va face menţiunea „echipare specifică intervenţii medicină veterinară”.
    Modificarea amplasamentului se poate realiza numai în cadrul aceluiaşi UAT, în condiţiile menţinerii criteriilor de eligibilitate şi de selecţie. De asemenea, se pot modifica procentele aferente obiectivelor specifice în limita a 10%, fără eliminarea acestora.

    Beneficiarul poate solicita modificarea Planului de afaceri de cel mult două ori în perioada de implementare a acestuia, în baza unei justificări fundamentate, care să nu conducă la modificarea obiectivului obligatoriu, afectarea obiectivului general şi a criteriilor de eligibilitate sau să modifice criteriile de selecţie sub limita de punctaj care a determinat selecţia proiectului.

    Mai multe detalii pe site-ul agenţiei pentru finanţarea investiţiilor rurale

  • Cum poţi obţine 70.000 de euro de la stat pentru înfiinţarea de pensiuni turistice. Înscrierile încep săptămâna viitoare

    Suma nu se va acorda toată odată, ci în tranşe: un avans pentru începerea proiectului, apoi tranşa finală va fi acrodată doar după îndeplinirea tuturor condiţiilor.  Banii pot fi folosiţi atât pentru realizarea investiţiei, cât şi pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare pentru o perioadă de până la cinci ani de zile.

    Alocarea financiară propusă pentru sesiunea din acest an, aferentă submăsurii (sM) 6.2 „Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole” este de peste 18 milioane de euro, iar pentru submăsura sM 6.4 „Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” se ridică la valoare totală nerambursabilă de 35 milioane de euro.

    Pentru zona ITI – Delta Dunării, solicitanţii de finanţare vor avea la dispoziţie aproximativ 10 milioane de euro, împărţite astfel: pentru sM 6.2 – ITI DD, alocarea este de peste 3 milioane de euro, iar pentru sM 6.4 – ITI DD  7 milioane de euro.

    SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

    · va fi acordat sub formă de primă în două tranşe astfel:
    – 70% din cuantumul sprijinului după semnarea Contractului de finanţare;
    – 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a Planului de afaceri fără a depăşi 5 ani de la data semnării Contractuluide finanţare.
    · va fi în valoare de:
    – 70.000 Euro/ proiect în cazul activităţilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism
    – 50.000 Euro/ proiect în cazul altor activităţi;

    În această sesiune, faţă de cele anterioare, sunt eligibile proiectele de investiţii care propun activităţi aferente mai multor coduri CAEN dacă aceste activităţi se completează, se dezvoltă sau se optimizează reciproc. Însă, în cazul în care prin proiect sunt propuse activităţi complementare aferente mai multor coduri CAEN, care ar primi punctaje diferite la oricare dintre criteriile de selecţie sau au valori diferite ale sprijinului public nerambursabil, proiectul va primi punctajul cel mai mic aferent acelui criteriu.

    Domeniile de diversificare eligibile prin sM 6.2 cuprind acum şi servicii de cazare în parcuri pentru rulote, camping şi tabere, servicii de catering şi servicii de ghidaj turistic. Astfel, devin cheltuieli eligibile şi investiţii pentru infrastructura din parcuri pentru rulote, camping şi tabere, cu respectarea Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) 65/ 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea se vor limita la capacitatea de cazare specifică structurii de primire turistică de tip pensiune agroturistică – maxim 8 camere.

    Conform Ordinului ANT 65/ 2013, în pensiunile agroturistice, mâncarea se preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local.

    Taberele se vor organiza în structuri de primire turistică de maxim de 8 camere, în care se vor caza grupuri organizate în vederea desfăşurării unor activităţi recreative, cum ar fi: bird-watching, schi, echitaţie etc). În cadrul taberelor se poate asigura masa exclusiv pentru grupurile cazate. Precizăm că taberele pentru pescuit şi vânătoare nu sunt eligibile.

    Beneficiarul îşi va lua angajamentul că va introduce obiectivul investiţional în circuitul turistic. Totodată, el trebuie să respecte cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor naturale protejate. În situaţia în care beneficiarul nu prezintă toate autorizaţiile solicitate înainte de ultima tranşă de plată, proiectul devine neeligibil.

    Sunt eligibile, de asemenea, ambulanţa veterinară şi maşina de transport funerar, dacă respectă cumulativ condiţiile prevăzute de Ghidul solicitantului, printre care se numără şi omologarea R.A.R. În cazul ambulanţelor veterinare, omologarea R.A.R se obţine în baza unui aviz emis de Colegiul Medicilor Veterinari iar R.A.R va face menţiunea „echipare specifică intervenţii medicină veterinară”.
    Modificarea amplasamentului se poate realiza numai în cadrul aceluiaşi UAT, în condiţiile menţinerii criteriilor de eligibilitate şi de selecţie. De asemenea, se pot modifica procentele aferente obiectivelor specifice în limita a 10%, fără eliminarea acestora.

    Beneficiarul poate solicita modificarea Planului de afaceri de cel mult două ori în perioada de implementare a acestuia, în baza unei justificări fundamentate, care să nu conducă la modificarea obiectivului obligatoriu, afectarea obiectivului general şi a criteriilor de eligibilitate sau să modifice criteriile de selecţie sub limita de punctaj care a determinat selecţia proiectului.

    Mai multe detalii pe site-ul agenţiei pentru finanţarea investiţiilor rurale

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Dragos Neacşu, director general Erste Asset Management

    Compania are clienţi în principal din categoria celor instituţionali, dar a atras şi persoane fizice, care au investit peste 10 milioane de euro. Erste Asset Management administrează în prezent 11 fonduri, dintre care opt au conexiune cu piaţa de acţiuni şi trei au obligaţiuni sau titluri de stat. Din aproape 8 miliarde de lei, bani administraţi prin fondurile Erste, peste 70% sunt în România, restul sumelor fiind amplasate peste hotare.

    Dragoş Neacşu este una dintre figurile fondatoare ale pieţei de capital din România. Neacşu a fost director general al Societăţii Naţionale de Compensare, Decontare şi Depozitare (1996 – 1998), după care a condus timp de peste şase ani compania Raiffeisen Capital & Investment Bucureşti.

    În 2005 a fost timp de câteva luni secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice şi şeful Trezoreriei, pentru ca în 2006 – 2007 să conducă Deloitte Consultanţă.

  • Cum poţi primi bani de la stat pentru a-ţi cumpăra o maşină

     Persoanele fizice care vor să-şi ia maşină electrică mai pot cere doar azi de la stat până la 20.000 de lei, bani nerambursabili, potrivit unui act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). În acest sens, cetăţenii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să urmeze câţiva paşi.

    Regulile din acest an pentru programul supranumit “Rabla Plus”, prin intermediul căruia se pot cere bani pentru achiziţionarea de maşini electrice noi, sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 955/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a fost modificat recent, prin Ordinul MMAP nr. 2.337/2016, pentru a stabili un termen-limită (ce nu exista iniţial) pentru înscrierea persoanelor fizice: data de astăzi.

    Prin acest program, Guvernul vrea să stimuleze persoanele fizice (dar şi firmele şi alte entităţi) să-şi cumpere maşini electrice pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului. “Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride”, se arată în actul normativ.

    Mai exact, cetăţenii pot cere de la stat un ecotichet în valoare de:

    • 20.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă pur electrică;
    • 5.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă electrică hibridă cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

     

    Pe deasupra, dacă vor să-şi ia maşină electrică, persoanele fizice acceptate în programul “Rabla” pot să cumuleze ecotichetul cu prima de casare. De exemplu, statul poate acorda unui cetăţean o sumă nerambursabilă de până la 26.500 de lei, în cazul achiziţionării unei maşini noi pur electrice, în schimbul casării unui automobil mai vechi de opt ani. (Ghidul persoanelor fizice pentru înscrierea în programul “Rabla 2016” poate fi consultat aici.)

    Fiecare solicitant din cadrul programului “Rabla Plus” poate folosi un singur ecotichet pentru a cumpăra o maşină electrică nouă. Totuşi, statul poate acorda mai multe ecotichete unei singure persoane, însă numai dacă aceasta cumpără un număr echivalent de maşini (de exemplu, se pot cere două ecotichete pentru a cumpăra două automobile electrice noi).

    Cititi mai multe pe avocatnet.ro

  • Emil Dumitru, preşedintele Pro Agro: Impozit zero pentru persoanele fizice, pentru cinci ani, pentru înregistrare fiscală

    “În loc să facem valoare adăugată, exportăm grâu şi porumb şi, culmea, importăm carne. Să nu mai facem politici agrare, ci politici agricole. Trebuie să oferim o alternativă viabilă celor din mediul rural şi să nu mai facem o agricultură de subzistenţă”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, la conferinţa “MEDIAFAX TALKS about Producătorii României”.

    Acesta a atătat că polonezii au reuşit să facă politici astfel încât accesarea fondurilor UE să fie legată de valoarea adăugată. “Fiindcă singura şansă a agriculturii este să acceseze fondurile UE. Şi nu au reuşit să-i facem pe fermieri să se asocieze şi să reuşim să fim competitivi”, a spus Dumitru.

    În opinia acestuia, nu politicile agricole sunt prioritatea zero, ci politicile fiscale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro