BusinessMagazin

Tag: pensie

  • Cum să ai mai mulţi bani la finalul lunii

    Cum? În primul rând, alcătuieşte bugetul personal lunar cu sumele care îţi vin în minte, de o parte veniturile şi de alta cheltuielile. Nu este necesar ca sumele cheltuite să fie fixe de la început, ci cât mai bine aproximate, dar important este să le treci pe toate şi apoi să le revizuieşti.

    Apoi, ordonează cheltuielile pe modelul 20/50/30 (20% din venituri alocă-le economiilor, 50%, satisfacerii nevoilor de zi cu zi, iar 30%, cheltuielilor pentru satisfacerea dorinţelor):

    • Circa 20% este fondul de economii necesar rambursării datoriilor, economiilor, cheltuielilor neprevăzute şi pensiei. Procentul economisirii ar trebui să crească odată cu vârsta: de la 5% la 20 – 25 de ani la 10 – 15% în perioada cea mai activă a vieţii (30 – 50 de ani), pentru ca după această vârstă capacitatea de economisire să depăşească 20%.

    • 50% reprezintă cheltuielile pentru satisfacerea nevoilor cum ar fi locuinţa, transportul, cumpărăturile şi utilităţile. În cazul neîncadrării în 50%, trebuie reduse cheltuielile. Dacă e vorba de venituri mai mari, de aici se poate economisi.

    • 30% în medie sunt cheltuieli alocate satisfacerii dorinţelor: vacanţe, gadget-uri, vestimentaţie, masa în oraş etc. Acest procent nu trebuie depăşit nici dacă există venituri mai mari pentru a-l menţine. Pentru a avea vacanţa mult visată economiseşte din timp de aici.

    În fiecare lună, plăteşte-te pe tine prima dată, adică economiseşte întâi şi cheltuie după aceea din ce a rămas. Economiile pot fi transformate şi în investiţii.

    În al doilea rând, optimizează cheltuielile din zona de 50% încercând să reduci procentul, atât din cheltuielile curente, cât şi din cele cum ar fi utilităţi, taxe şi impozite, în măsura posibilităţilor. Asta se poate face alcătuind o listă în ordinea importanţei, de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă şi optimizând de jos în sus. Atenţie la cheltuielile legate de hrană, care pot fi reduse prin aprovizionare o dată pe săptămână, de exemplu.

    Stabileşte obiective financiare pe termen mediu şi lung şi ţine cont de ele în bugetul lunar personal. De pildă, pentru a cumpăra o maşină pune lunar deoparte o sumă din salariu în funcţie de modelul dorit sau calculează din timp suma lunară pe care o poţi plăti ca rată la un credit şi include-o în bugetul lunar personal.

    La final de lună, revizuieşte veniturile, cheltuielile şi planurile. Vezi ce ţi-a lipsit, unde ai fi putut să cheltuieşti mai puţin şi planifică priorităţile pentru următoarea lună. Nu uita niciodată să pui bani deoparte, disciplina financiară este esenţială pentru un buget echilibrat. Din banii economisiţi, prioritatea este crearea unui fond de rezervă (minimum trei luni de cheltuieli lunare, confortabil şase luni).
    De asemenea, ia în calcul perioada când nu vei putea munci. Realizează un plan financiar realist pentru un eveniment neprevăzut la muncă sau pentru pensie de care să ţii cont atunci când economiseşti.
    “Crearea unui buget personal implică trei paşi: calcularea venitului lunar, cea a cheltuielilor lunare – inclusiv acelea periodice – şi analiza bugetului şi urmărirea evoluţiei situaţiei financiare. Adică afli diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Optim este să fii pe plus, adică să ai un excedent. Dacă eşti pe minus, e cazul să cauţi o soluţie fie pentru creşterea veniturilor, fie pentru reducerea cheltuielilor”, a declarat Nicoleta Deliu, coordonator al programului  Şcoala de bani.
    Şcoala de bani este programul naţional de educaţie financiară al BCR. În ultimul an, peste 1000 de angajaţi ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori şi au oferit, până acum, unui număr de 20.000 de români workshop-uri de educaţie financiară în cadrul proiectului.

  • Anunţ important făcut de Lia Olguţa Vasilescu in legătura cu Pilonul II de pensii.”Fără doar şi poate este bătută în cuie varianta aceasta”

    “Noi ne-am hotărât ce vrem să facem. Şi este ceea ce am comunicat de anul trecut, şi anume să fie opţional acest Pilon II. Fără doar şi poate este bătută în cuie varianta aceasta. Între timp am aflat cu stupefacţie că sunt şi eu la Pilonul II de pensii cotizant, în condiţiile în care eu am fost absolut convinsă că fiind la limita de vârstă atunci mi s-a luat în considerare o cerere pe care o depusesem la Camera Deputaţilor, unde lucram la vremea respectivă. Nu s-a luat în considerare, dar timp de 10 ani nu am primit nicio informare vizavi de valoarea unităţilor de fond pe care le aveam la firma respectivă. Dar am fost absolut convinsă că timp de 10 ani, neprimind niciun fel de plic acasă, în condiţiile în care legea spune foarte clar că anual eşti obligat să-i spui asiguratului care este valoarea şi numărul unităţilor de fond, neprimind nimic, am fost absolut convinsă că nu sunt. Eu vreau să optez. Vreau să am această posibilitate şi cred că oricine ar trebui să aibă acest drept”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu la România Tv.

    Ministrul Muncii susţine că în cursul verii se va face o prezentare clară a Pilonului II de pensii pentru informarea cetăţenilor.

    “Nu-l naţionalizăm, dar vom explica foarte clar tuturor acestor persoane care sunt cotizante la Pilonul II cât va fi pensia lor, pentru că oamenii au aşteptări. Şi că am constatat stând de vorbă cu foarte multe persoane care cred următorul lucru: că vor avea pensia de stat echivalentă cu a unor persoane care nu sunt la Pilonul II de pensii, la care suplimentar se va mai adăuga şi această pensie. Nu. Se ia o parte din contribuţia la Pilonul I de pensie ca să se asigure această pensie de la Pilonul II. Deci sunt foarte multe lucruri care va trebui să le explicăm oamenilor ca să le înţeleagă”, a precizat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul COMUN al administratorilor de fonduri private transmis Guvernului României: Oamenii trebuie să participe şi să-şi salveze pensia proprie

    „Comisia Europeană a analizat situaţia sistemului de pensii din România, în Raportul său de ţară, criticând reducerea contribuţiilor direcţionate spre cel de-al doilea Pilon”. Această reducere „a fost declanşată de preocupările fiscale pe termen scurt, mai degrabă decât performanţa lor financiară”, iar reforma pensiilor din al doilea Pilon ar putea slăbi sustenabilitatea pensiilor şi performanţa pieţei locale de capital”, se arată în comunicatul PensionsEurope.

    „De mare importanţă este şi continuarea participării obligatorii la cel de-al doilea pilon. Oamenii trebuie să participe şi să-şi salveze pensia proprie”, se mai arată în comunicat.

    PensionsEurope subliniază, totodată, că „în urmă cu 10 ani România a luat decizia corectă de înfiinţare a sistemului de pensii cu mai mulţi piloni. Este important ca Guvernul actual să respecte şi să implementeze acest lucru”.

    Potrivit PensionsEurope, fondurile de pensii joacă un rol important în creşterea economică şi pe pieţele financiare, precum şi în privinţa pensiilor private, astfel că ar trebui încurajate să compenseze beneficiile potenţiale mai mici ale pensiilor de stat.

    „Îndemnăm Guvernul român să protejeze rolul pensiilor private şi să nu mai continue măsuri menite să diminueze rolul pensiilor private finanţate”, atenţionează organizaţia pan-europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevărul despre Pilonul II

    La care ba lucrăm, ba nu lucrăm, la care ba avem contribuţii, ba nu avem, pe care ba îl desfiinţăm, ba nici cu o floare nu îi atingem, care ba ne încurcă, ba e grozav de folositor.

    Haideţi să privim spectacolul „Pilonul II”, doar din ultimele două luni, ca să înţelegem că nu este nimic de înţeles, pentru că de fapt nimănui nu-i pasă de pensiile românilor.

    Marţi, 3 aprilie premierul Viorica Dăncilă ne încredinţa că se lucrează la un pachet privind Pilonul II de pensii. ”Nu vă pot mai multe detalii. O să discut cu ministrul Muncii, după ce acest pachet va fi gata vom vorbi, pentru că nu vreau să venim cu un punct de vedere şi pe urmă să îl schimbăm”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

    Pe 11 aprilie ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici anunţa că până la jumătatea anului va fi clarificat transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I. „Se creează un mecanism transparent, opţional, pentru ca aceia care doresc să meargă din Pilonul II către Pilonul I să poată să o facă având toate elementele financiare transparent prezentate, cum se face în zona privată”.

    O zi mai târziu premierul Dăncilă revenea: „Pentru că în ultima perioadă au apărut o serie de speculaţii în spaţiul public, vreau să fac câteva precizări legate de Pilonul II de pensii. Finalizarea cadrului legislativ privind dezvoltarea pilonului II de pensii reprezintă una din priorităţile trimestrului următor, iar în acest sens ne vom asigura că nicio persoană nu va avea o pensie diminuată de la stat dacă contribuie la pilonul II de pensii”.

    Pe 17 aprilie 2018 Eugen Teodorovici anunţă din nou că românii vor putea opta între Pilonul 1 şi Pilonul 2 de pensii şi ne asigura că statul poate gestiona într-un mod eficient banii din fondurile de pensii.

    La începutul lunii mai apar informaţii, din surse neoficiale, legate de o întâlnire între Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, şi administratorii principalelor fonduri de pensii private. Darius Vâlcov le-ar fi prezentat administratorilor un draft de proiect în care se stipulează contribuţii zero la Pilonul II de pensii, iar cei şapte administratori ar fi fost ameninţaţi cu ridicarea licenţei de funcţionare dacă draftul respectiv ajunge în spaţiul public.

    Asociaţia pentru Pensiile Private a negat ulterior primirea unui document oficial care să prezinte planuri concrete ale Guvernului privind Pilonul II de pensii private.

    Pe 16 mai 2018 preşedintele PSD, Liviu Dragnea declara că zvonurile privind intenţia Executivului de a introduce ”contributivitate zero” la pilonul II de pensii reprezintă ”o prostie şi o minciună”, afirmând că nu există un proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii. ”Eu sunt mai dur şi doamna prim-ministru este mai elegantă. Vă spun: este o prostie şi o minciună. Asta ca să nu complicăm răspunsul”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în momentul în care premierul Viorica Dăncilă a fost întrebată dacă Executivul intenţionează să introducă o cotă zero la contribuţiile la pilonul II de pensii.

    Dragnea a mai spus că nu există niciun proiect oficial care să prevadă reforma sistemului de pensii (vă amintiţi că pe 3 aprilie acest proiect exista, îl anunţau şi premierul Dăncilă şi ministrul Finanţelor).

    O schimbare de abordare apărea, pe 17 mai, la şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care aprecia Pilonul II drept un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie. “Pilonul II este un mecanism util pentru generaţiile care urmează să iasă la pensie, ţinând cont de presiunile care vor exista asupra bugetului de pensii de stat. Populaţia îmbătrâneşte, populaţia va creşte, suntem la un nivel destul de redus al forţeui de muncă activă care contribuie la fondul de pensii. Fondul de pensii de stat va avea foarte multe presiuni. Fondul privat este supapa necesară şi foarte utilă pentru ca cei care ies la pensie să poată avea un venit complementar şi să poată să aibă o bătrâneţe mai confortabilă”.

    MecanismulUtilSupapaNecesarăŞiFoarteUtilăPentruOBătrâneţeConfortabilă nu mai apare la fel de util în „Programul Legislativ al Guvernului României pentru anul 2018”, document publicat de Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. În document apare un „Proiect de lege privind reglementarea pensiilor obligatorii administrate privat (Pilonul II)”, categorisit drept „prioritate legislativă”, cu precizarea că în perioada 1 iulie – 31 decembrie contribuţiile aferente acestuia vor fi suspendate. Potrivit documentului, contribuţiile CAS (respectiv contribuţiile de asigurări sociale aferente pensiei) „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”. În prezent, din sumele CAS pentru Pilonul I (sistemul pensiilor administrate de stat) se direcţionează automat 3,7% către Pilonul II. Totodată, va exista şi o contribuţie a angajatorului „egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)”, se mai arată în documentul guvernamental.

    În aceeaşi zi ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, anunţă că suspendarea plăţii contribuţiilor către Pilonul II este o soluţie a Comisiei de Prognoză, nu s-a transpus într-o OUG şi nici nu se va transpune.

    Preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Ion Ghizdeanu, spune, şi el, că textul apărut ca referire la Pilonul II de Pensii nu reprezintă o propunere legislative a CNSP, ci este doar o variantă internă care nu trebuia preluată în programul legislativ. „Astfel de analize şi scenarii le realizăm, dar pe plan intern. S-a produs eroarea aceasta că a fost inclusă o astfel de referire în proiectul programului legislativ, de fapt, nu e niciun proiect definitivat de noi. Repet, eroarea constă în includerea unei evaluări interne a CNSP în textul transmis prin planul legislativ”, a declarat Ion Ghizdeanu. „Nu avem încă o variantă concretă şi cel mai bine este să nu se ia în considerare nicio referire la Pilonul II de Pensii. Deocamdată, nu există un proiect de lege în acest sens”, a insistat preşedintele CNSP.

    Dacă a fost o eroare, a fost în formă continuată, pentru că acelaşi proiect de lege apare şi în alt document oficial, în „Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2018”, la pagina 10, pe acelaşi site al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, unde se află proiectele de legi care urmează să fie aprobate de Guvern şi transmise spre dezbatere Parlamentului.

    Pe de altă parte, trebuie analizată şi „eroarea”: se vorbeşte în document despre contribuţiile CAS care „sunt încasate integral la buget”, cu „suspendarea contribuţiilor în perioada 1.07 – 31.12.2018”.

    Nelămuriri: despre care buget este vorba? Daca sunt suspendate, ce contribuţii sunt încasate? Tocmai am trecut contribuţiile de la angajator la angajat, aşadar ce înseamnă <<contribuţia angajatorului egală cu a angajatului şi dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi)>>?

    Toate aceste discuţii legate de Pilonul II trebuiesc puse într-un context: economia nu mai duduie, char dacă ne plasam în primul trimestru pe locul 5 în Europa, deficitele se adâncesc, inflaţia este pe o pantă ascendentă, criza de personal se manifestă în mai toate domeniile de activitate, investiţiile bat pasul pe loc, dezvoltarea infrastructurii aşişderea. Dobânzile sunt pe cale să explodeze. Construcţiile şi consumul au frânat. Carburanţii s-au apropiat sau au depăşit preţul de 6 lei/litru, pe fondul creşterii preţului petrolului. Majorările salariale din sectorul bugetar au sporit foamea de bani a bugetului, şi nimic din cele de mai sus nu duc la o astâmpărare a acesteia.

    O naţionalizare a Pilonului 2 de pensii nu este decât o soluţie de moment.

    PSD, partidul care a guvernat cei mai mulţi ani din istoria post-decembristă a României ar fi trebuit să înveţe că rezolvările de azi pe mâine nu sunt soluţii reale şi nu fac decât să cârpească. Că, dacă vor dezvoltare şi salarii şi pensii mai mari, ar fi trebuit să se preocupe cu mulţi ani în urmă de crearea unui mediu de afaceri prietenos, atrăgător, de drumuri bune, de un sistem educaţional realist şi corect, de păstrarea în ţară a milioanelor de specialişti şi meseriaşi care au plecat din ţară.

    Iar dacă e să privim lucid toată înşiruirea de declaraţii de mai sus, toate declaraţiile care curg acum pe ecranele televizoarelor sau pe siturile de ştiri legate de Pilonul II, toate analizele, precizările şi retractările pe această temă, puse sau nu în context intern sau internaţional, putem trage o singură concluzie: pur şi simplu nu le pasă de pensii şi de viitorul acestui sistem. Doar banii aceia sunt atrăgători.

  • Deputat PNL: Desfiinţarea Pilonului II transformă românii în sclavii statului pentru totdeauna

    ”Desfiinţarea Pilonului II de pensii reprezintă o modalitate prin care românii sunt transformaţi în sclavi ai statului, deoarece pensia lor va depinde de aşa-zisa mărinimie a politicienilor şi nu de banii cu care aceştia au contribuit în mod real în anii în care au muncit. Alianţa toxică PSD-ALDE doreşte ca românii să fie dependenţi de partidul aflat la guvernare pentru a fi transformaţi în masă de manevră electorală. Este exact ceea ce vor să facă şi cu aceşti bani pe care doresc să îi confişte de la Pilonul II”, transmite vicepreşedintele Comisiei pentru Buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, Bogdan Huţucă, într-un comunicat remis MEDIAFAX.
     
    Bogdan Huţucă precizează că teama coaliţiei PSD-ALDE este legată de faptul că românii, prin contribuţiile la Pilonul II de pensii, vor deveni independenţi financiar şi nu ar mai putea fi manipulaţi în campanii electorale.
     
    ”Cea mai mare teamă a alianţei socialiste aflate la guvernare este că românii ar putea deveni independenţi financiar şi că nu ar mai putea fi şantajaţi de politicieni, aşa cum se întâmplă acum. Românii independenţi financiar ar vota în funcţie de interesele reale ale naţiunii române şi nu de teama că ar putea să îşi piardă veniturile de la o lună la alta. Cei aproape 8 miliarde de euro adunate la Pilonul II demonstrează că românii sunt muncitori şi înţeleg necesitatea de a contribui la o pensie privată”, mai spune deputatul PNL Constanţa.
     

  • Antonia şi Alex Velea, obligaţi să plătească pensie alimentară propriilor copii

    Recent, Alex Velea a câştigat procesul prin care devine legal tatăl copiilor pe care-i are cu Antonia, dat fiind că aceasta este încă măritata oficial cu Vincenzo Castellano. Dominic (3 ani) şi Akim Alexandru (1 an) vor purta numele de familie al tatălui lor, urmând ca certificatele de naştere ale acestora să fie modificate.

    Tot în hotărârea judecatorească este specificată şi o sumă minimă pe care cei doi părinţi biologici trebuie s-o atribuie lunar pentru creşterea şi educarea copiilor. Aceasta este de 1/6 din veniturile nete încasate de Antonia şi Alex, adică suma minimă legală stabilită ca pensie alimentară în cazurile de separare sau divorţ, consemnează un ziar monden.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Averea lui Cristian Ţopescu: Ce pensie impresionantă avea fostul comentator sportiv

    Cei doi soţi deţineau un apartament de 120 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 1996. La rubrica activelor financiare, Christel Ţopescu a completat trei conturi, suma fiind de aproximativ 15.000 de euro. În ceea ce priveşte veniturile, Cristian Ţopescu încasa o pensie militară anuală de 66.000 de lei, adică 5.500 de lei pe luna.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Proiect: Punctul de amendă de circulaţie, pentru pensionari, stabilit la 10% din punctul de pensie

    Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 98 din OUG nr. 195 din 12/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, depus pe 8 mai la Senat, în procedură de urgenţă stipulează următoarele: “Art I – Alin. (2) al art 98 Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele active şi 10% din punctul de pensie, stabilit prin ordonanţă sau hotărâre a Guvernului, pentru pensionari”, se arată document. Punctul de pensie este în prezent de 1.000 de lei, urmând să crească de la 1 iulie la 1.100 de lei.

    În prezent forma acestui text al legii aflate în vigoare este: “un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Ioana Mihai, redactor şef Business Magazin: De ce nu vă interesează că guvernul ne fură banii?

    Mai întâi viramentele la Pilonul II au bătut pasul pe loc, la 5,1%, în loc să crească, conform unui calendar stabilit. 6,8 milioane de români au contribuit, din 2008 încoace, la Pilonul II. La începutul acestui an viramentele s-au diminuat; guvernanţii dădeau asigurări că banii care ajung în conturile de pensii nu sunt mai puţini, pentru că, de fapt, a crescut baza la care se aplică procentul. Povestea e mai lungă, iar un episod a avut loc anul trecut, când Raluca Ţintoiu, CEO al NN Pensii, cel mai mare fond de pensii privat din România, a avertizat clienţii fondului că se pregăteşte naţionalizarea pensiilor. Reacţia politicului a fost virulentă, dezminţind ideea; Raluca Ţintoiu a fost aspru pedepsită. Autoritatea de Supraveghere Financiară i-a retras autorizaţia de director general al NN şi a amendat-o cu 100.000 de lei. 

    Acum se vorbeşte despre sistarea totală a viramentelor începând cu 1 iulie şi despre opţionalitatea Pilonului II, un scenariu prin care oamenii ar urma să fie puşi să aleagă dacă vor doar pensie publică sau şi pensie privată obligatorie.  Nu se ştie ce se va întâmpla cu banii noştri, acumulaţi până acum în pensiile care ar deveni astfel facultative, cot la cot cu Pilonul III, desi au fost în ultimii 10 ani şi încă sunt – nu se ştie pentru cât timp – obligatorii. Opoziţia a avertizat din nou că astfel se pregăteşte naţionalizarea pensiilor. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, dă dezminţiri. Deja vu?

    Poate guvernul se hotărăşte că, de fapt, noi nu avem nevoie deloc de pensii private. Sau, mai bine: nu ne mai trebuie deloc pensii.

    Promisiunile electorale fără acoperire şi măririle de salarii, de pensii şi alte decizii la fel de inspirate au provocat o veritabilă groapă a Marianelor în bugetul de stat. Ce e de făcut? Trebuie să scoată bani din pământ, din iarbă verde.

    Premierul Viorica Dăncilă declara recent că până la sfârşitul anului vrea ca noul cadru legislativ privind Pilonul II de pensii să fie adoptat, ea afirmând că „nicio persoană nu va avea pensia diminuată de la stat dacă contribuie la Pilonul II de pensii”. Ce poate însemna această declaraţie?

    Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat şi el că beneficiarii sistemului de pensii publice administrate privat  Pilon II  îşi vor putea transfera fondurile către sistemul public de pensii  Pilon I  printr-un mecanism care „va fi clarificat în prima jumătate a acestui an”. Nu ştiu ce om ar putea face un astfel de act de donaţie pentru a acoperi găurile făcute de PSD.
    Un CEO de multinaţională mi-a povestit, la un moment dat, că încă din prima lui lună de muncă a avut clară ideea şi imaginea economisirii pentru pensie. E drept, e vorba despre o multinaţională şi despre un loc de muncă în Franţa – o ţară în care drepturile sunt înţelese şi reclamate la scară largă.

    Lucrurile sunt mult diferite în România. Guvernul pare să îşi pregătească terenul pentru a băga – din nou şi adânc – mâna în buzunarul românilor. Reacţia populaţiei este absolut nulă. Românii nici măcar nu s-au sinchisit să citească despre ce înseamnă acest lucru. Le pasă mai mult de subiecte cum ar fi rezultatele la meciuri sau că „Tataee pleacă definitiv din ţară”. Economiştii au avertizat că premierului „i-a ieşit pe gură un porumbel voiajor” atunci când a promis că pensiile nu vor scădea. Câţi ne-am întrebat despre ce pensii vorbeşte ea? Despre cele speciale, care se plătesc în prezent? Sau despre pensiile celor care muncim acum dar nu vom vedea de la stat decât mărunţiş, în cazul în care avem noroc? Niciunul dintre angajaţii realişti, preocupaţi de situaţia lor la pensie, nu se poate baza pe pensia de la stat. Trebuie să găsească metode de investiţii, de economisire, să facă planuri pe termen lung în aşa fel încât să spere să nu vom trăi aceleaşi umilinţe ca bunicii sau părinţii noştri.

    Un sondaj Standard & Poor’s a plasat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană in materie de cunoştinţe financiare. Pentru că rata de alfabetizare financiară a românilor este de doar 22%, cu mult în urmă faţă de liderii acestui clasament, adică ţările nordice  Suedia, Danemarca şi Norvegia  care au o rată de 71%.

    Milenialii sunt îngrijoraţi în legătură cu economiile, dar în acelaşi timp cheltuiesc mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie, arată informaţiile unui sondaj realizat de Acorns, aplicaţie de investiţii, la care au răspuns peste 1.900 de tineri din mai multe ţări europene.

    Un alt studiu, realizat pentru Vodafone de compania de cercetare de piaţă YouGov în 15 ţări, între care şi România, arată că tinerii români sunt cei mai optimişti dintre cei care au participat la studiu în ceea ce priveşte aşteptările în privinţa calităţii vieţii: doar 10% dintre tinerii români sunt de părere că nu îşi vor permite o calitate a vieţii la fel de bună ca generaţia părinţilor lor. Spre comparaţie, alte naţii, mai cu seamă din ţările dezvoltate, sunt mult mai pesimiste din acest punct de vedere: peste o treime (36%) din britanici, aproape un sfert (23%) dintre tinerii din Noua Zeelandă sau Ungaria, 20% dintre greci, 18% dintre italieni. Fireşte, pentru că în niciuna din celelalte ţări nivelul de trai nu este la fel de scăzut ca în România.

    Pensionarii „lor” călătoresc, în timp ce „ai noştri” se încghesuie să stea la rând la medicul de familie ca să ia medicamentele gratuite care să le uşureze suferinţele. Ai „lor” au tot soiul de activităţi sociale, în vreme ce pentru ai noştri mersul la băi, la tratamente, este un lux.

    În urmă cu 15 ani, când mama mea a ieşit la pensie, cu penalizare, e drept, pentru că mai avea doi ani până la împlinirea vârstei legale de pensionare (vechime avea destulă, pentru că muncise şi în condiţiile aşa-numitei Grupe a II-a de muncă), primea atât de puţini bani încât m-am îngrozit. M-am gândit, deşi eram tânără şi cei mai mulţi dintre cei din jur râdeau de preocuparea mea, că trebuie să fac ceva pentru a nu ajunge în aceeaşi situaţie. Nu erau prea multe opţiuni pe-atunci; nu exista un produs special pentru pensie. Recunosc: nu sunt nici suficient de determinată (?) pentru a putea depune bani într-un cont bancar la care să nu apelez în caz de nevoie. Iar nevoi sunt de toate felurile, cum stiţi, cu siguranţă, cu toţii. Mărturisesc că am ales o asigurare de viaţă cu capitalizare şi deşi unii au comentat de-a lungul timpului că este o afacere proastă, eu ştiu că a fost o alegere bună din două motive: 1. este un produs potrivit pentru mine şi 2. este mai mult decât nimic.

    Nu am pretenţia că sunt mai înţeleaptă decât alţii, dar pur şi simplu nu pricep de ce oamenii nu înţeleg că suntem noi înşine primii responsabili de noi, că nimeni nu trebuie „să ne dea“. Avem dreptul la asistenţă medicală pentru că plătim pentru ea. Avem dreptul la pensii, învăţământ, siguranţă, infrastructură, trai decent pentru că plătim. Pentru tot. Dar dacă nu ne cerem drepturile, nimeni nu va veni cu o tipsie de argint pe care să şadă frumos diverse oferte, cum ar fi accesul la doctori sau doctorii, ori pensia decentă.

    Pe mine mă înfurie (şi) această decizie a PSD. Nu înţeleg de ce alţii sunt indiferenţi.

    Ce trebuie să se mai întâmple ca să ne intereseze mai mult viaţa noastră şi mai puţin subiecte ca bolile unor necunoscuţi sau veştile despre decese?

    Peste 20 de ani o pensie de la stat a unui om normal – nu a unui politician sau fost primar – nu are cum să fie mai mare decât ce ar putea oferi Pilonul II. Pentru că statul este cel mai prost administrator (şi aici şi în orice altă ţară), iar fondurile administrate privat au randamente, pe lângă siguranţa plăţilor. Cu ce să ne consolăm dacă guvernanţii ne jefuiesc, iar? Între soluţii contul bancar sau Pilonul III.

    Aveţi însă idee cam cât înseamnă pentru guvern banii din Pilonul II? Conform unor estimări, ar trebui să acopere minusurile din buget cam un an. Ce urmează apoi?

    Dacă nu cumva PSD se gândeşte că naţionalizarea e mai bună şi mai sigură. Pentru că – nu-i aşa? – noi le permitem orice, de vreme ce ministrul muncii a spus că „salariile nu au crescut, dar sunt mai mici”. Iar noi doar am râs pe seama ei.

    Francezii au fost mult mai deştepţi decât noi: încă de acum câteva sute de ani şi-au arătat colţii la conducători. Iar acum culeg roadele.

     

  • Cine este câştigătoarea marelui premiu la Loto 6/49, de aproape 300.000 de euro. Femeia s-a prezentat la agenţie

    Biletul norocos a fost jucat la agenţia 18-10 din Târgu-Jiu, de Liliana, o pensionară în vârstă de 84 de ani, care locuieşte singură într-un apartament din oraş. Cu ajutorul casierei, aceasta a completat biletul cu o variantă simplă la Loto 6/49, preţul acestuia fiind de 4,90 lei.

    Duminică a mers la agenţie în speranţa că va câştiga câteva sute de lei pentru a-şi ajuta strănepoata plecată la muncă în Anglia, care lucrează ca asistent medical. Bătrâna a lucrat 30 de ani ca muncitor la Uzina Electroputere Craiova şi primeşte o pensie de 900 de lei.

    “Am mai câştigat anul trecut câte 30 de lei şi m-am gândit că poate mă urmăreşte norocul. Am mers la agenţie, am ales nişte numere întâmplător şi am pus o variantă simplă. Speram să câştig patru numere, nu mai mult, ca să acopăr cheltuielile făcute de strănepoata mea pentru renovarea apartamentului, să acopăr cheltuielile şi să o aduc în ţără să aibă grijă de mine. Am stat toată iarna în frig, pentru a face economie la gaze. În prima lună am primit factură de 260 de lei, m-am speriat, nu îmi permiteam dintr-o pensie de 900 de lei, aşa că am decis să mă îmbrac mai gros”, a declarat pensionara pentru corespondentul MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro