BusinessMagazin

Tag: Parchet

  • Închisoare cu executare pentru fostul preşedinte al Siveco România. Irina Socol a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni într-un dosar de evaziune fiscală

    Irina Socol, fostul preşedinte Siveco România, a fost condamnată marţi, de Curtea de Apel Bucureşti, definitiv, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis, marţi, apelurile făcute de Parchet, de Irina Socol şi alte şase persoane la decizia iniţială a Tribunalului Bucureşti, din vara lui 2015. Astfel, magistraţii au desfinţat decizia iniţială şi în urma rejudecării au decis să o condamne pe Irina Socol, fostul preşedinte al Siveco România la doi ani şi şase luni, faţă de trei ani şi şase luni cât primise iniţial.

    Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie, urmând ca Irina Socol să fie încarcerată.

    Irina Socol a fost trimisă în judecată în noiembrie 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzată că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    În acelaşi dosar au fost judecaţi Aurora Ecaterina Crusti, fost preşedinte comercial adjunct al Siveco România, Tiberiu Grabany, Dumitru Constantinescu, Valentina Gogu Mihai şi Nicolae Gogu Mihai. Aceştia doi din urmă au fost condamnaţi definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Aurora Ecaterina Crusti a primit doi ani şi şase luni cu executare, faţă de şase ani şi şase luni cât avea în primă instanţă. Grabany Tiberiu şi Dumitru Constantinescu au primit fiecare câte trei ani .

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viorel Hrebenciuc, pus sub învinuire pentru mărturie mincinoasă

     “Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă judecătoria Sectorului 1Bucureşti s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul Hrebenciuc Viorel pentu săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasăîn formă continuată, acestuia fiindu-i aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile procesuale”, se mai spune în comunicat.

    Viorel Hrebenciuc a ajuns, joi, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, unde a luat la cunoştinţă faptul că este suspect de mărturie mincinoasă, după ce ar fi fost denunţat de omul de afaceri Ioan Niculae, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Najim Laachraoui, suspectat că a participat la atacurile din Bruxelles, arestat

    Najim Laachraoui, suspectat că a participat la atacurile care au avut loc marţi la Bruxelles, a fost arestat, însă Parchetul federal nu a confirmat încă această informaţie, potrivit site-ului dhnet.be.

    Acesta ar fi fost arestat în comuna Anderlecht, situată în apropiere de Bruxelles.

    De asemenea, urme din ADN-ul său au fost găsite “pe un material exploziv folosit în atacurile” care au avut loc la Paris în noaptea de 13 spre 14 noiembrie, soldate cu 130 de morţi.

    Bărbatul, plecat în Siria în februarie 2013, era urmărit de poliţie începând cu data de 4 decembrie.

    “În urma anchetei s-a putut stabili că numitul Soufiane Kayal poate fi identificat cu numele de Laachraoui Najim, născut pe data de 18 mai 1991, plecat în Siria în februarie 2013”, a anunţat Parchetul într-un comunicat, fară a preciza naţionalitatea individului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Vânătorul care l-a împuşcat mortal pe primarul din Tătuleşti, pus sub control judiciar

    Potrivit sursei citate Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a transmis, prin intermediul unui comunicat de presă că în acest caz se efectuează urmărire penală pentru infracţiunea de ucidere din culpă.

    Procurorii au fost sesizaţi de poliţiştii din Scorniceşti despre faptul că sâmbătă, în jurul orei 11,00, o persoană a fost împuşcată mortal la o partidă de vânătoare care avea loc pe Fondul de Vânătoare nr. 9 din Tătuleşti. Urmărirea penală în cauză a fost începută iniţial pentru infracţiunea de omor şi ulterior a fost dispusă schimbarea încadrării juridice în ucidere din culpă.

    Procurorul de caz a dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de autorul infracţiunii, ţinând cont de gravitatea faptei, modalitatea de comitere şi de urmări.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • ANCHETA INCENDIULUI din Colectiv: Procurorii ridică de la Primăria Sector 4 documente legate de firma care deţine clubul

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 pun la dispoziţia anchetatorilor documentele cerute în dosarul în care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face cercetări pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv.

    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost reţinuţi luni, pentru ucidere din culpă, iar marţi procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, a arătat PICCJ, într-un comunicat.

    “Din datele şi probele administrate ulterior a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”, potrivit procurorilor.

    În acest dosar, luni au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

    Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat în Clubul Colectiv.

    În incendiul din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat şi duminică mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private.

    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

    Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria Sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

    Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

    Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

    Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

    Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

    Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

    Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

    Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.

    Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.

    Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.

  • INCENDIUL din clubul Colectiv: 29 de persoane au murit, anunţă Raed Arafat. Doi răniţi au decedat în această dimineaţă. Legiştii fac primele autopsii, procurorii încep audierile

    UPDATE – Arafat: Încă două victime ale incendiului din Colectiv au decedat

    Alte două victime ale incendiului din clubul Colectiv din Capitală au decedat, duminică, una la Spitalul de Arşi şi cealaltă la Bagdasar, numărul morţilor ajungând astfel la 29, a declarat pentru MEDIAFAX Raed Arafat.

    Secretarul de stat în MAI a precizat că este vorba despre două femei, care erau în stare critică.

    Decesul a survenit duminică dimineaţă.

     

    Femeia care a decedat la Spitalul Bagdasar avea 31 de ani şi se numea Mimi Voicu, potrivit unor surse apropiate victimei.

    Astfel, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului de vineri seară din clubul Colectiv a ajuns la 29. Alte peste 140 de persoane sunt spitalizate.

    UPDATE – INML: Toate cele 27 de persoane decedate în incendiul de la Club Colectiv au fost identificate

    Toate cele 27 de persoane decedate în incendiul de vineri noapte, din Clubul Colectiv, au fost identificate, la ora transmiterii acestei ştiri fiind în curs de desfăşurare autopsiile, a declarat MEDIAFAX Abdo Salem, şef de secţie la INML.

    Abdo Salem, şeful Departamentului de Medicină Legală Clinică din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală, a declarat agenţiei MEDIAFAX că, în prezent, toate cele 27 de persoane care şi-au pierdut viaţa în incendiul produs, vineri noapte, la Clubul Colectiv, din Capitală, au fost identificate, ultimele trei, duminică dimineaţă.

    El a spus că între victimele identificate este şi un minor de 15 ani.

    Incendiu Colectiv: Legiştii fac duminică primele autopsii, procurorii încep audierile

    Duminică vor fi continuate activităţile de cercetare la faţa locului şi de identificare a persoanelor decedate şi vor fi efectuate autopsiile medico-legale dispuse de procuror, potrivit unui comunicat al Parchetului.

    Potrivit unor surse judiciare, ar urma să fie făcute aproximativ 20 de autopsii, pe corpurile identificate. Medicii legişti de la Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” au identificat, până în prezent, 23 din cele 27 de persoane decedate în incendiul din Club Colectiv, o altă victimă fiind recunoscută de părinţi la Spitalul Universitar Bucureşti.

    În paralel, duminică, vor fi audiate persoane care ar putea avea cunoştinţă despre împrejurările şi modul în care a avut loc evenimentul, mai spun anchetatorii.

    Sâmbătă, s-a efectuat prima parte a cercetării la faţa locului de către o echipă constituită din reprezentanţi ai PICCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Omoruri, Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale, Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Serviciul Criminalistic din cadrul DGPMB, alături de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică şi INSEMEX Petroşani.

    “În cadrul activităţilor desfăşurate au fost ridicate mijloace materiale de probă ce urmează să fie folosite pentru lămurirea împrejurărilor în care a avut loc evenimentul din data de 30.10.2015. Au fost realizate activităţi de examinare şi identificare a persoanelor decedate la INML, până în acest moment existând date cu privire la identitatea a 21 de persoane din cele 26 transportate la INML. Au fost verificate persoanele internate în unităţile spitaliceşti, stabilindu-se care dintre acestea pot fi audiate”, precizează PICCJ.

    Procurorii mai spun că au verificat, cu sprijinul poliţiştilor bucureşteni de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economico – Financiare, activităţile comerciale desfăşurate în incinta clubului unde a avut loc evenimentul.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, în faţa clubului Colectiv, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care “pedeapsa este foarte mare”.

    Tiberiu Niţu a mai spus că vor fi alocate toate resursele necesare şi a transmis condoleanţe familiilor victimelor.

    Într-o declaraţie ulterioară făcută tot la faţa locului, Niţu a spus că în club imaginea este “dezolantă, că totul este carbonizat, negru şi plin de funingine”, adăugând însă că procurorii Parchetului instanţei supreme, care au preluat ancheta în acest caz, sunt pregătiţi să ridice toate probele necesare din interiorul localului.

    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

    Directorul INSEMEX George Găman a apreciat că analiza probelor, care va fi făcută la Petroşani, va dura circa două săptămâni.

    ”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a spus Găman.

    Potrivit acestuia, echipa de specialişti de la INSEMEX pe care a condus-o la Bucureşti şi-a încheiat activitatea şi a plecat înapoi spre Petroşani.

    Ultimul bilanţ al incendiului de vineri seară din Club Colectiv arată 27 de persoane decedate şi alte 146 de persoane internate la acest moment la spitalele din Capitală. Vineri seară, clubul Colectiv găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, pentru lansarea unui nou album – “Mantras of war”. Printre cele 27 de persoane decedate se află şi doi dintre membrii trupei, şi anume chitaristul Vlad Ţelea şi chitaristul Mihai Alexandru.

    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

    ”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

  • CAZUL poliţistului Bogdan Gigină – Gabriel Oprea, AUDIAT la Parchetul Tribunalului Bucureşti: N-am avut nimic în plus faţă de alţi miniştri de Interne. Nu am încălcat legea, am muncit de dimineaţă până seara

    Oprea a spus că în seara accidentului el era în timpul serviciului şi îşi făcea datoria.

    “Nu am avut nimic în plus faţă de ceilalţi miniştri de Interne. Vreau să vă spun că de la începutul acestui an n-am avut nicio zi de concediu, am muncit de dimineaţă până seara”, a spus Oprea.

    Întrebat dacă s-a deplasat cu coloană oficială de 1.500 de ori de la începutul acestui an, ministrul a răspuns că a avut “mai multe deplasări”, tot timpul pentru a-şi face datoria.

    “Nu am încălcat legea în toată activitatea mea”, a mai spus Oprea.

    El a precizat că a trimis la parchet toate documentele solicitate, a făcut declaraţii în faţa procurorilor, neputând spune nimic în plus presei, şi va da declaraţii anchetatorilor de fiecare dată când i se va solicita.

    “M-am prezentat în calitate de martor la Parchet. Voi răspunde la toate întrebările procurorilor”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, la intrarea în sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

    Surse judiciare au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că procurorii care anchetează cazul au primit toate actele solicitate de la Brigada Rutieră a Capitalei şi convorbirile din dispecerat înregistrate în seara de 20 octombrie, când a avut loc accidentul în care şi-a pierdut viaţa Bogdan Gigină, poliţistul care deschidea coloana oficială a vicepremierului.

    Anchetatorii au mai primit de la reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne datele solicitate privind legislaţia în baza căreia a fost constituită coloana oficială pentru însoţirea cu echipaj de poliţie a vicepremierului Gabriel Oprea şi traseul pe care a mers acesta în 20 octombrie.

    Până acum, pe masa procurorilor a ajuns lista persoanelor care s-au aflat în coloana oficială, stabilindu-se că în maşină cu ministrul Afacerilor Interne mai erau două persoane – şoferul şi un angajat.

    De la deschiderea dosarului, anchetatorii au audiat mai multe persoane, printre care poliţiştii din coloana oficială a ministrului Oprea şi cei aflaţi în intersecţie, muncitorii care efectuau lucrările de reparaţii, precum şi alţi martori aflaţi în zonă.

    De asemenea, consilierul personal al lui Gabriel Oprea şi şoferul care conducea maşina vicepremierului în seara accidentului în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină au fost audiaţi marţi, la Parchetul Tribunalului Bucureşti, au mai spus sursele citate.

    Ministrul de Interne a declarat, marţi, că venea de la “instituţii ale statului român” atunci când s-a produs accidentul în urma căruia a murit poliţistul Bogdan Gigină, arătând că va face precizări la Parchet, unde va răspunde, ca martor, la toate întrebările.

    “Eram la serviciu, se va dovedi, se va dovedi de unde am venit. La Parchet trebuie să spunem aceste lucruri. Unde am fost se va dovedi la Parchet, am fost la instituţii. Am fost la instituţii ale statului român, se va spune la Parchet”, a afirmat Oprea.

    El a mai spus că orice ministru de Interne a beneficiat întotdeauna de un echipaj de poliţie la deplasările în timpul serviciului, arătând că sunt norme şi instrucţiuni în acest sens.

    Întrebat care era urgenţa deplasării din 20 octombrie, astfel încât să fie necesară prezenţa unui echipaj al Poliţiei Rutiere în coloana sa, Oprea a spus: ”Urgenţa, este vorba doar de un echipaj de poliţie pe care l-a avut întotdeauna orice ministru de interne, sunt norme, instrucţiuni, iar Parchetul va stabili cu adevărat adevărul. Nu avem nimic de ascuns, eram la serviciu, tragedia este că a murit un coleg în timpul serviciului”.

    Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit pe 20 octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a fost transportat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală.

    Poliţistul asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, însă informaţii despre această situaţie nu au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, fiind aflate mai întâi pe surse.

    Abia la două zile de la accident, Poliţia Capitalei a transmis un comunicat în care a confirmat că poliţistul de la Rutieră asigura deplasarea coloanei oficiale a vicepremierului Gabriel Oprea care, conform informaţiilor comunicate, participase la “o activitate în cadrul unei instituţii din domeniul securităţii şi ordinii publice”.

    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Capitalei, la momentul accidentului, coloana oficială a lui Gabriel Oprea, “de care demnitarul beneficia în condiţiile legii”, se deplasa cu o viteză adaptată la condiţiile meteo şi de trafic existente, pe traseul Băneasa – Piaţa Presei Libere – Arcul de Triumf – Piaţa Charles de Gaulle Piaţa Victoriei – bulevardul Uranus – strada Ştirbei Vodă.

    Conform Regulamentului de aplicare a Codului Rutier, echipaje ale Poliţiei Rutieră asigură însoţirea coloanelor oficiale doar în cazul şefului statului, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi primului ministrului. Miniştrii pot beneficia de însoţire cu echipaje ale Poliţiei Rutiere doar “în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă”, conform prevederilor legale.

    Ministrul Gabriel Oprea a arătat, luni, în prima sa declaraţie, făcută la aproape o săptămână de la moartea lui Bogdan Gigină, că a ales să tacă din respect faţă de familia acestuia, el susţinând că nu a văzut accidentul, a aflat abia după ce depăşise zona şi a făcut “tot ce este omeneşte posibil” pentru a-l salva pe poliţist.

    Ministrul Gabriel Oprea nu a lămurit în baza cărei legi a folosit coloana oficială, rezumându-se la a cataloga speculaţiile că a încălcat legea sau că a folosit dispozitivul de însoţire în trafic fără temei legal drept “complect (sic!) nefondate”.

    Ministrul Gabriel Oprea şi-a încheiat declaraţia spunând: “La acest moment, acestea sunt precizările pe care le pot face public”.

    La câteva ore de la declaraţia ministrului de Interne, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că s-a întâlnit cu Gabriel Oprea, luni seară, şi l-a sfătuit să demisioneze. Iohannis a precizat că l-a invitat pe vicepremierul Gabriel Oprea la o discuţie pentru că a dorit să primească lămuriri.

    Ulterior, vicepremierul Gabriel Oprea a arătat că nu este vinovat şi că îşi va continua activitatea în Guvern, răspunzând astfel preşedintelui Klaus Iohannis. Oprea a susţinut că sfatul lui Iohannis are legătură cu dorinţa preşedintelui de a schimba Guvernul, adăugând că cel mai important în acest moment este derularea anchetei penale.

    După accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, în spaţiul public s-au vehiculat mai multe întrebări care încă aşteaptă un răspuns de la ministrul Gabriel Oprea, printre care şi cele legate de dreptul acestuia de a beneficia de coloană oficială, dar şi locul de unde acesta venea şi unde trebuia să ajungă în ziua accidentului şi dacă, în condiţii de ploaie, nu trebuia să renunţe la escorta cu motociclist.

  • Ion Iliescu, la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiat în dosarul mineriadei

    Ion Iliescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în jurul orei 9.50, fără a face declaraţii la intrarea în sediu.

    Fostul preşedinte urmează să fie audiat de procurorii Secţiei Parchetelor Militare din PICCJ, în dosarul mineriadei, care a fost redeschis în luna martie, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Instanţa supremă a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor Parchetului ICCJ de redeschidere a urmăririi penale în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, în anchetă fiind vizate circumstanţele în care au fost rănite mai multe persoane, în timpul evenimentelor care au avut loc la Bucureşti.

  • Băsescu, audiat la Parchet pentru ameninţarea Gabrielei Firea: N-am făcut decât un lucru simplu. Voi continua să mă apăr

    Întrebat dacă a dat o declaraţie în faţa anchetatorilor, el a răspuns afirmativ.

    Avocatul senatoarei PSD, Lucian Bolcaş, a spus, la sosirea la sediul Parchetului, că audierea lui Traian Băsescu de vineri “e o procedură normală a audierii unui inculpat ca toţi inculpaţii de teapa lui”.

    Întrebat ce crede că le va declara anchetatorilor, Bolcaş a răspuns “Poveşti”, adăugând că e de părere că nici Traian Băsescu “nu ştie ce să mai povestească”, dar că fostul preşedinte “va trebuie să le explice (procurorilor – n.r.) de ce adresarea către doamna senator Firea că nu-şi va mai găsi soţul acasă nu constituie o ameninţare”.

    Întrebat dacă aceasta va fi cea mai grea audiere la care a participat, Bolcaş a răspuns că declaraţia lui Băsescu de vineri ar reprezenta “cea mai importantă audiere pentru România”.

    “Cred că este foarte importantă, trebuie să se aleagă odată şi odată apele, să se ştie că există două categorii de oameni: unii care reprezintă civilizaţia şi buna-cuviinţă, iar alta care reprezintă ceea ce Octavian Paler denumea mârlănia”, a mai spus Bolcaş.

    Fostul preşedinte a fost citat de procurori, pentru a da o declaraţie, după ce, pe 2 septembrie, aceştia au schimbat încadrarea faptei de care este acuzat Băsescu faţă de Gabriela Firea, din şantaj în ameninţare.

    Întrebat de jurnalişti ce le va spune procurorilor, Băsescu a răspuns râzând: “Nu ştiu, depinde ce mă întreabă”.

    Aproximativ 10 persoane, susţinători ai fostului preşedinte, au venit vineri la sediul Parchetului cu pancarte pe care scrie “Cel mai bun preşedinte al României. Respect Traian Băsescu” şi “Băsescu, respect. Noi suntem copiii statului de drept”.

    Un alt bărbat, care stătea deoparte, încadrat de jandarmi, l-a huiduit pe Traian Băsescu.

    Fostul preşedinte a fost chemat şi pe 2 septembrie la Parchet pentru a fi anunţat de schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care este urmărit în acest dosar.

    El a anunţat atunci, la plecare, că procurorii i-au adus la cunoştinţă că a fost schimbată încadrarea juridică în dosarul său, din şantaj în ameninţare, faptă care se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de până la un an, în timp ce pedeapsa pentru şantaj este de la un an la cinci ani de închisoare, conform noului Cod penal.

    ”Nu mai e şantaj, e ameninţare. Se pedepseşte cu amendă sau închisoare de la trei luni la un an, vedem. Înseamnă că, uşor, uşor justiţia se apropie de adevăr”, a afirmat Băsescu.

    Surse judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că, date fiind probele de la dosar în acest moment, procurorii au decis schimbarea încadrării.

    La rândul său, Lucian Bolcaş, avocatul Gabrielei Firea, a spus că Traian Băsescu a fost citat să se prezinte din nou la Parchetul instanţei supreme vineri.

    ”O să ne vedem din nou la Parchetul General săptămâna viitoare, vineri, când domnul Traian Băsescu va veni din nou. A fost citat pentru a fi din nou audiat în calitate de inculpat în dosar, când va putea să aducă probe în favoarea sa”, a spus Bolcaş.

    Atât la intrarea fostului preşedinte Traian Băsescu, cât şi la ieşirea din sediul Parchetului, s-a creat o busculadă. De asemenea, în faţa Parchetului ICCJ s-au aflat câţteva zeci de persoane, care au strigat şi huiduit, având pancarte cu mesajele: “Băsescu la puşcărie!”, “Băsescu, respect! Noi suntem copiii statului de drept” şi “Băsescu la Rahova pentru ce a furat!”, dar şi câţiva susţinători ai fostului preşedinte.

    Fostul preşedinte a fost şi în 18 martie la Parchetul instanţei supreme, însă atunci el nu a fost audiat, ci doar i s-a adus la cunoştinţă faptul că este urmărit penal pentru şantaj.

    Parchetul ICCJ a dispus, în 11 martie, începerea urmăririi penale pe numele lui Traian Băsescu, după ce anchetatorii au redeschis, în 30 decembrie 2014, dosarul în care Gabriela Firea îl acuză pe Băsescu de şantaj.

    Cercetările în acest dosar fuseseră suspendate de procurori până la finalizarea mandatului de preşedinte al lui Traian Băsescu întrucât acesta beneficia de imunitate.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 18 aprilie 2014, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.

    Scandalul Băsescu – Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este “o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist”. “Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, a spus Băsescu.

    Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este “o şantajistă de profesie”. “Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix”, a precizat Băsescu.

    Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe “senatoarea şantajistă” Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

    Gabriela Firea a reacţionat, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest “act flagrant de intimidare a unui senator”.

    Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie 2014, într-o emisiune televizată, “un mesaj fără niciun echivoc” legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.

    “Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!”, scria Gabriela Firea, pe Facebook.

    Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele lui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj.

    În plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva lui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme.

    Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală formulată pe numele lui Traian Băsescu.

    Dosarul în care Traian Băsescu este urmărit penal pentru şantaj nu este singurul în care fostul preşedinte este cercetat.

    Potrivit unei adrese a Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), trimisă marţi, la solicitarea MEDIAFAX, în 12 dosare penale care îl privesc pe Traian Băsescu s-a dispus reluarea urmării penale, fiind trimise la instanţă în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale. În şapte dintre dosare judecătorii au confirmat deja redeschiderea urmăririi penale.

    Conform documentului citat, reluarea urmării penale s-a dispus în conformitate cu dispoziţiile articolului 335 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit căruia “în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale”

    “În două dintre dosarele redeschise a fost începută urmărirea penală cu privire la faptă, respectiv infracţiunile de abuz în serviciu, fals în declaraţii şi uz de fals, iar într-un dosar a fost dispusă efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Traian Băsescu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj”, se arată în adresa PICCJ.