BusinessMagazin

Tag: padure

  • O pădure din România ocupă primul loc într-un top al locurilor de coşmar din lume – GALERIE FOTO

    Peste 20.000 de utilizatori au dat „like” unui top ce include „18 locuri de coşmar care te vor ţine treaz noaptea” şi care a fost publicat pe site-ul 9gag.

    Pădurea Hoia-Baciu, aflată la marginea oraşului Cluj-Napoca, este prima din listă şi a stârnit deja interesul utilizatorilor din toată lumea.
    În top se mai află  oraşul Oradour-sur-Glane, din Franţa, pe care naziştii l-au ars din temelii, Castelul Leap din Irlanda, despre care se spune că a fost construit pe un loc unde erau torturaţi oamenii în Evul Mediu sau oraşul Jatinga din India, unde, an de an, între septembrie şi octombrie, între orele 19:00 şi 22:00, sute de păsări se „sinucid”.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

     

  • Bilanţul victimelor ca urmare a incendiilor de pădure din Portugalia a ajuns la 62 de morţi

    Incendiul a fost declanşat sâmbătă după-amiază în oraşul Pedrogao Grande, aflat la 50 de kilometri sud-est de Coimbra. La mai bine de 24 de ore după, focul nu a fost stins pe unele dealuri din centrul Portugaliei.

    Un fulger ar fi provocat focul, pe fondul unei furtuni uscate. Portugalia este predispusă la incendii forestiere în lunile de vară, când sunt înregistrate temperaturi de peste 40 de grade Celsius.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri. 

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri. 

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri. 

  • Cum îi scapă României anual printre degete o comoară de milioane de euro

    Cea mai mare parte pleaca in tari precum Germania, Italia sau Austria. Aceste produse au desfacere slaba pe piata romaneasca, dar strainii le recunosc beneficiile si au inteles ca sunt profitabile. Nu-i de mirare ca multe dintre cremele, siropurile sau dulceturile din import sunt facute din plante sau fructe culese din padurile Romaniei, dar preturile sunt de occident, scrie Mditv.ro
     
    La Directia Silvica Dambovita recolta a fost una destul de bogata anul acesta. Fructele sunt culese in general de oamenii din localitatile sarace si sunt vandute pe cativa lei la centrele de colectare ale directiei. Munca nu este nici pe departe rasplatita, insa este o sursa de venit. Dupa sortare si precongelare acestea sunt vandute prin intermediul unei licitatii publice. Firmele care le achizitioneaza le trimit la export in tari ca Italia sau Germania.
     
    La centrul de colectare fructe de padure din Ulmi, judetul Dambovita, miercuri se muncea de zor pentru pregatirea unei noi livrari. Fructele vor lua bineinteles calea strainatatii.
     
    Fructele de padure,in general, sunt folosite in doua domenii: industria alimentara si industria farmaceutica. Fructele macesului sunt extrem de bogate in vitamina C, dar si in alte tipuri de vitamine, cum sunt vitamina A, vitamina B1, vitamina B2. Pe langa continutul bogat in vitamine, fructele de maces sunt bogate in zaharuri, acid citric si asigura buna functionare a vaselor capilare si sunt folosite in tratarea afectiunilor ficatului. Atat catina alba, cat si cea rosie sunt tonice, combat forme diferite de anemie si contribuie, prin continutul crescut de vitamina C, la detoxifierea organismului.
     
    Campania de recoltare a fructelor de padure nu este inca finalizata. Specialistii sustin ca fructele de padure sunt foarte cautate pe pietele externe intrucat sunt naturale si ecologice. Directia Silvica Dambovita a mai colectat si plante medicinale care vor ajunge atat in tara cat si peste hotare.
     

  • În timp ce 3 hectare de pădure dispar în fiecare oră, parlamentarii se ceartă pe „amenzile uriaşe” pentru tăierile ilegale

    Cu timpul, nu a fost vorba numai de sancţionarea unor importante încălcări ale regimului silvic, dar şi de transpunerea regulamentelor Uniunii Europene în domeniu. Lucru care nu s-a întâmplat, motiv pentru care, în 2015, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement în cazul României pentru lipsa transpunerii în legislaţie a Regulamentului 995/2010 de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn. În cele din urmă, Comisia Europeană a anulat procedura de infringement, pentru netranspunerea prevederilor din regulament, după ce Guvernul Cioloş a adoptat OUG 51/2016, care a primit, însă, critici în Parlament din partea PSD şi actorilor principali din domeniu, fiind reclamate diverse “disfuncţionalităţi”.
     
    Miercuri, în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, atât proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 171/2010, care a zăcut din 2014 în sertarele din Parlament, cât şi proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2016 vor fi din nou luate în dezbatere, urmând ca deputaţii să decidă care dintre cele două proiecte vor primi raport pozitiv. Asta după ce, la dezbaterea anterioară, au fost membri care s-au pronunţat pentru abrogarea ordonanţei.
     
    Însă, în timp ce tabăra social-democraţilor susţine, prin vocea preşedintelui Comisiei pentru Agricultură, Ioan Munteanu, că vor lucra pe proiectul de lege al Guvernului Ponta, nu pe OUG 51, un alt membru al comisiei, din partea USR, afirmă contrariul. “Eu am înţeles că lucrăm pe ordonanţă”, a declarat Cristian Ghinea pentru Gândul. Contrazicerile nu se opresc aici, nivelul sancţiunilor fiind criticat de fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Doina Pană, care invocă “amenzi uriaşe ca sancţiuni administrative” prevăzute de OUG 51, în timp ce succesoarea sa, Adriana Petcu, susţine că nu este “adepta unei relaxări a regimului contravenţiilor” şi că “Ministerul Apelor şi Pădurilor NU susţine eliminarea prevederilor OUG 51/2016”.
     
    Preşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, Ioan Munteanu, nu a dorit să intre “în detalii” în momentul în care a fost chestionat de Gândul dacă susţine proiectul de lege privind aprobarea OUG 51/2016, menţionând, însă, că în cadrul comisiei se va lucra pe proiectul de lege iniţiat de Guvernul Ponta în 2014.
     
    “Miercuri intrăm cu un pre-raport. Mare parte din cele stabilite în Ordonanţa 51 se găsesc în propunerile de modificare a proiectului de lege, cea mai mare parte. Dar nu pot să intru în detalii. Noi lucrăm pe proiectul de lege al Guvernului Ponta, nu lucrăm pe OUG. Suntem de acord cu o parte şi din OUG 51. Se vor regăsi în proiectul de lege a Guvernului Ponta. Categoric oricum numai una va fi adoptată”, a declarat, pentru Gândul, preşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor, Ioan Munteanu.
     
    În schimb, colegul său din cadrul comisiei, deputatul USR, Cristian Ghinea, susţine că a “înţeles” că vor lucra “pe ordonanţă”.
     
    “Sunt două proiecte legislative care reglementează cam acelaşi lucru, dat fiind că ordonanţa e în vigoare şi că e un mecanism eficient, în mod evident vom insista să lucrăm pe ordonanţă şi dacă e ceva bun din legea aia, să importăm în textul de lege pentru aprobarea ordonanţei. Dar cred că ne dăm cu stângul în dreptul să desfiinţăm o ordonanţă care funcţionează şi produce efecte şi lucrează bine şi să luăm un text de lege paralel”, a declarat, pentru Gândul, Cristian Ghinea.