BusinessMagazin

Tag: oprire

  • Schimbarea porneşte de la (sau se opreşte la) vârf

    „«A te îmbunătăţi înseamnă a te schimba, a fi perfect presupune a te schimba des», spunea Winston Churchill. Dacă o companie nu vine cu ceva nou pe piaţă, dacă nu caută permanent sa se diferenţieze, atunci va dispărea sau va rămâne în umbră. De exemplu, folosirea aceluiaşi tipar de management nu poate conduce la evoluţie. O schimbare de viziune la vârf va atrage o schimbare de paradigmă în întreg ecosistemul companiei. Apoi, niciodată nu ar trebui să presupunem că ceea ce a funcţionat ieri pentru noi va funcţiona şi mâine. Este nevoie de îndrăzneală, de idei creative, de inovaţie pentru a progresa atât în interior, cât şi în exterior”, spune Mădălin Mihailovici, CEO-ul Apa Nova şi Veolia România.
    Schimbarea într-o companie ar trebui să înceapă de la vârful acesteia. În România încă se mai vorbeşte de diferenţa dintre un şef şi un lider, mai spune Mădălin Mihailovici, care explică faptul că un lider este cel care are curajul de ar recunoaşte că este vulnerabil, că nu are toate răspunsurile şi care aduce şi menţine oamenii de valoare lângă el.
    „Din păcate însă, vorbim încă în România anului 2020 despre diferenţele dintre un lider şi un şef. A fi lider nu înseamnă să ai statut, titlu şi putere. Un bun lider are curajul de a fi vulnerabil. Un bun lider recunoaşte că nu are toate răspunsurile şi aduce lângă el oameni de valoare. Un bun lider recunoaşte potenţialul angajaţilor şi al ideilor şi asigură cadrul dezvoltării lor. Un lider al secolului XXI nu investeşte pentru un profit imediat, ci investeşte într-o cultură a progresului”, subliniază executivul. Apa Nova Bucureşti este o companie cu afaceri de circa 160 de milioane de euro în 2018 şi profit de aproape 30 de milioane de euro, care ocupă locul 179 în topul celor mai mari companii din România după cifra de afaceri, cu 1.785 de angajaţi, potrivit datelor publice. Compania a trecut printr-un proces de restructurare în ultimii ani, proces care încă mai continuă, porivit reprezentanţilor companiei. Mădălin Mihailovici observă că obstacolele pe care le întâmpină o companie care vrea să treacă printr-un astfel de proces în România, însă şi în alte ţări, sunt constituite din mentalităţile oamenilor, presiunea consumatorului, a pieţei şi autorităţilor.
    „Cultura organizaţională, mentalităţile, presiunea consumatorului, a pieţei sau a autorităţilor, toate sunt obstacole reale. Ele se manifestă, mai mult sau mai puţin, în orice companie sau instituţie, indiferent de ţara în care acţionează.”
    Cristian Matei, fondatorul şi preşedintele Advanced Thinking, companie specializată pe consultanţă pentru companii, spune că toate companiile sunt conştiente că au nevoie de o schimbare, însă uneori lipseşte îndrăzneala pentru a face acest pas. „Toate companiile sunt conştiente de necesitatea schimbării. Ce lipseşte, uneori, este curajul liderului şi al echipei de top management de a porni pe acest drum. Ce se poate face? Ce a făcut Apa Nova, un exemplu de succes din România: să implici cu adevărat oamenii din organizaţie, cât mai mulţi dintre ei, în procesul de schimbare. Până la urmă compania este a lor, atât de bună pe cât se implică să o facă de bună. Şi da, este adevărat că schimbarea porneşte de la sau, atenţie, se opreşte la vârf”, a spus el.
    Adesea procesul de transformare a unei companii poate fi aproape să eşueze sau chiar eşuează din cauza lipsei unei abordări integrate şi lipsei de implicare a oamenilor, mai spune Cristian Matei.
    „De multe ori, eforturile de transformare ajung să eşueze din lipsa unei abordări holistice şi integrate, pe de o parte, şi din neimplicarea reală a oamenilor, pe de altă parte. În plus, dacă organizaţiile şi în mod special liderii lor îşi doresc cu adevărat schimbarea nu există niciun motiv să nu reuşească, deşi există mereu scuze. În situaţia în care transformarea unei organizaţii este aproape de eşec, în primul rând trebuie conştientizat acest lucru, urmat de verificarea şi reafirmarea angajamentului din partea top managementului. Apoi, utilizarea unei metodologii clare şi validate, care să ţină cont de abordarea holistică, integrată şi să implice oamenii”, a mai spus el.
    Întrebarea care se pune este cum menţii un angajat motivat şi implicat în atingerea obiectivelor unei companii, în condiţiile în care studiile companiilor de recrutare arată că o proporţie foarte mare dintre angajaţii români intenţionează să îşi schimbe locul actual de muncă. Mădălin Mihailovici spune că este important să integrezi toţi angajaţii într-un proiect de transformare organizaţională, pentru că toată lumea trebuie să tragă în aceeaşi direcţie.
    „În cazul Apa Nova, la început, am fost doar o mână de oameni, 50 – 60, determinaţi să integrăm acest demers revoluţionar. Dar, uşor, uşor, am reuşit să activăm peste 1.000 de persoane în acest proces de regândire organizaţională. Ne-am dorit să implicăm pe absolut toată lumea în acest proces, pentru că fiecare angajat contează şi toţi trebuie să tragă în aceeaşi direcţie. Într-un astfel de proiect, nu e indicat să îţi concentrezi toată atenţia doar asupra obţinerii proceselor «corecte» şi a rezultatelor. Principalul element este ca salariaţii să-şi înţeleagă rolurile în noua paradigmă. Dacă înainte oamenii din structurile de jos primeau dispoziţii, acum putem spune că sunt «stăpânii» propriilor procese”, spune el.
    Steve Towers, preşedintele Business Process Group şi specialist în transformare organizaţională, spune că este foarte important ca fiecare angajat să înţeleagă propriul impact într-o companie.
    „Răspunsul este o combinaţie între atitudine, comportament şi cultură. În acest proiect, în prim-plan au fost contribuţia fiecărui individ în echipă şi garanţia că fiecare angajat înţelege impactul propriei contribuţii în strategia mare. Asta înseamnă legarea tuturor activităţilor în fiecare proces din companie şi legarea proceselor de obiectivele operaţionale şi strategice ale efortului de transformare. Pe foaie sună simplu, dar în practică e altceva”, a spus Steve Towers, răspunzând la o întrebare legată de modalitatea de a menţine angajaţii uniţi şi motivaţi.
    Liderii companiei Apa Nova împreună cu specialişti în transformarea organizaţională au publicat o carte despre proiectul transformării Apa Nova, proiect care a câştigat o competiţie internaţională de profil. Irina Munteanu, CFO al Apa Nova şi Veolia România, precum şi coautor al cărţii, spune că altă provocare în această transformare este obiceiul liderilor de a lua decizii bazate pe intuiţie şi nu pe informaţii concrete.
    „Formularea unei decizii pe baza datelor este un proces complex, dar foarte precis. Motiv pentru care mulţi manageri ezită. Să nu uităm, datele nu mint şi nu permit nuanţări. Însă e nevoie de curaj pentru a fi cu adevărat transparenţi şi de o doză de maturitate în a accepta ce ne spun. Trebuie să accepţi că, deşi rezultatele pot părea bune privite prin prisma intuiţei, analiza statistică a datelor poate să îţi arate probleme la care nici nu te gândeai. „Expresia «Las-o că merge» nu mai merge!”, spune ea. De asemenea, este importantă o analiză de risc corespunzătoare pentru o companie. Irina Munteanu explică modul în care trebui construită o astfel de analiză:
    „În primul rând ar trebui să nu fie fragmentată. Ne-am dorit să putem evalua riscurile de toate felurile, din toate procesele care se desfăşoară în interiorul companiei Apa Nova, şi, încet-încet, din tot grupul Veolia din România. În al doilea rând, am vrut să putem să le comparăm astfel încât să alocăm inteligent resurse pentru adresarea lor. Din acest motiv, am implementat Failure Modes and Effects Analysis, o metodologie avansată de Risk Management pe care am adaptat-o la realitatea din Apa Nova şi Veolia România.” 
    Mădălin Mihailovici mai explică faptul că o companie este competitivă pe piaţa pe care activează în momentul în care performează din punct de vedere financiar, tehnologic şi din punctul de vedere al forţei de muncă de care dispune.
    „Competitivitatea unei companii ţine de performanţa financiară, tehnologică şi a forţei de muncă de care dispune. Apa Nova şi-a concentrat eforturile pe alocarea de fonduri în echipamente şi tehnologii de ultimă oră. Dar cel mai mult în oameni. Am investit în specializări, în dezvoltarea profesională care să permită construcţia unei culturi digitale. Apa Nova nu ar fi compania de astăzi fără cei peste 1.800 de profesionişti care au grijă de apa potabilă/uzată a oraşului în fiecare zi”, spune el.
    De asemenea, el mai spune că balanţa concentrării pe productivitate sau pe cultura organizaţională trebuie menţinută constant într-un echilibru şi întreaga organizaţie trebuie să funcţioneze unitar. „Balanţa (dintre orientarea către productivitate sau către cultura organizaţională – n. red.) trebuie să fie menţinută permanent cu inteligenţă şi responsabilitate. În primul rand, întreaga organizaţie trebuie să funcţioneze unitar, în aceeaşi direcţie: în orice context, în orice zi, la orice nivel. În plus, integrarea unei culturi sănătoase a productivităţii stă la baza funcţionării oricărei companii pentru a asigura performanţa.
    Steve Towers mai explică faptul că reţeta transformării unei organizaţii poate fi aplicată mai multor companii din diferite industrii, însă trebuie adaptată în funcţie de companie şi piaţă. „Metoda şi abordarea ar trebui să fie robuste şi, în mod ideal, dovedite în mai multe industrii şi contexte geografice. În cadrul acestui proiect, metoda utilizată a avut toate aceste ingrediente. O cunosc de cel puţin 15 ani şi ştiam că va funcţiona când am auzit de acest proiect. Aceasta poate fi comunicată şi înţeleasă de la echipa de top management până în prima linie a organizaţiei. Apoi vorbim de conţinutul specific, diferit de la o organizaţie la alta şi ţinând cont de maturitatea, cultura organizaţională şi de «felul în care se fac lucrurile aici». Cuplat cu o viziune concentrată şi adaptată acestui context, oferită de cei care conduc, organizaţia poate inova şi implementa transformarea în mod unitar la nivelul întregii companii.”

  • A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie

    „Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.

    În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.

    Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.

    „Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.

    În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
    „În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
    Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.

    CV de bucătar

    Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
     
    „La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu.

  • „Moartea” Libor-ului continuă: Banca Angliei le cere băncilor comerciale să renunţe la produsele legate de controversatul indice în următoarele 9 luni

    Băncile comerciale au primit termen până în luna septembrie pentru a înceta vânzarrea produselor financiare legate de indicatorul Libor (n.r: London Interbank Offered Rate –  un indice de referinţă pe care cele mai mari bănci din lume îl folosesc pentru a se împrumuta una pe cealaltă în piaţa interbancară internaţională pe termen scurt, denominat în lira sterlină), în conformitate cu un nou avertisment lansat de Banca Angliei şi de autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie, care îşi propun să elimine indicatorul până în 2021.

    Un nou avertisment pentru marile bănci publicat joi de banca centrală din Marea Britanie şi de FCA (n.r: autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie) le cere băncilor să demonstreze „implicare reală” pentru a reuşi să se îndepărteze anul viitor de Libor, un indicator care a fost legat de multe scandaluri de fraudă în ultimul deceniu, potrivit FT. 

    Banca Angliei transmite că „analizează potenţiale instrumente de supraveghere” pe care le poate folosi pentru a împinge companiile financiare să se conformeze, ca o ameninţare voalată la adresa actorilor din piaţă care nu au început să ia măsuri.

    De asemenea, reglementatorii au impus termen data de 2 martie pentru trecerea de la Libor la un alt indicator, Sonia, în cazul swap-urilor.

    Băncile şi brokerii au plătit un cuantum de 10 miliarde de dolari sub formă de penalizări şi amenzi în toată lumea din cauza scandalurilor de manipulare a Libor-ului. De atunci, reglementatorii au încercat să facă trecerea spre un alt indicator, cum ar fi Sonia.

    Cu toate acestea, trecerea la un nou indicator se poate dovedi greoaie, în contextul în care la nivel global, peste Libor-ul este legat de produse financiare în cuantum de 350.000 miliarde dolari, de la împrumuturi studenţeşti la contracte derivate complexe.

     

  • O familie din Alba Iulia a obţinut în instanţă oprirea lucrărilor la autostrada A10 Sebeş-Turda

    O familie din Alba Iulia care a dat în judecată CNAIR şi constructorii lotului 1 al autostrăzii A10 Sebeş Turda, care trece foarte aproape de casa ei, a obţinut în instanţă oprirea lucrărilor până la instalarea unor panouri fonice. Decizia e definitivă.

    Tribunalul Alba a admis cererea formulată de proprietarii unei case situate în cartierul albaiulian Oarda de Sus, pe lângă care autostrada va trece la doar câţiva metri şi a dispus oprirea lucrărilor şi instalarea urgentă a panourilor care să izoleze fonic locuinţa.

    „Obligă pârâtele să monteze în regim de urgenţă panouri fonoabsorbante şi să îndeplinească măsurile pentru izolarea fonică a imobilului proprietatea reclamanţilor (…) cu omologarea acestora conform normativelor în vigoare, ecranarea imobilului de şantierul organizat în imediata apropriere a locuinţei reclamanţilor cu respectarea tuturor măsurilor de protecţie impuse prin autorizaţia de construire, acordul de mediu, studiu de impact, contract de execuţie aferente obiectivului de investiţii Autostrada Sebeş-Turda Lotul 1 – punct de lucru Oarda de Sus – în zona imobilului proprietatea reclamanţilor. Dispune încetarea temporara a executării lucrărilor la punctul de lucru Oarda de Sus al Autostrăzii Sebeş-Turda (…) Definitiva, provizorie şi executorie de îndată, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen”, se arată în soluţia Tribunalului Alba.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ministrul Transporturilor: Am decis să demarez un audit intern şi să opresc toate concursurile

    Ministrul Transporturilor Lucian Bode a anunţat că a decis demararea unui audit intern la toate nivelurile instituţiei şi să oprească toate concursurile, atât în aparatul central cât şi la structurile din subordine, iar revendicările care depăşesc 1 milion de euro vor fi trimise DNA. 

    „Am decis să demarez un audit intern la toate nivelurile. Am decis să opresc toate concursurile, atât în aparatul central cât şi la companiile din subordine şi structurile din subordine. Am decis să ne implicăm împreună cu CNAIR, apropo de Compania Naţională de Drumuri şi cu CFR Infrastructură, cu toate determinarea pentru a ne achita de obligaţiile care ne revin din programul de iarnă. Am decis să discutăm, de urgenţă, rectificarea bugetară pentru 2019 şi bugetul pentru 2020. Şi nu în cele din urmă, am decis să deblocăm situaţiile critice de la companii. Să deblocăm marile proiecte de investiţii, pe CNAIR, pe CFR, pe Metrorex, spre exemplu, şi să accelerăm absorbţia fondurilor europene. Cât priveşte Compania de Drumuri, am speranţa că acel proces de selecţie pe 109, pentru membrii Consiliului de Administraţie, va fi anulat, pentru că sunt foarte multe elemente care mă determina să cred că au fost încălcate foarte multe reglementări legale”, a declarat Bode într-o intervenţie la Digi24.

    Ministrul spune că în procesul de construcţie şi recepţionare a lucrărilor, în România s-a dezvoltat „o industrie a claimurilor”.

    „Vorbim de revendicări câştigate împotriva statului român care depăşesc 1 miliard de euro. Doar pe zona de cale ferată avem revendicări pe care statul român trebuie să le plătească de peste 200.000.000 de euro. Ultima revendicare pe care statul român are obligaţia definitivă să o plătească este de săptămâna trecută, este de 100.000.000 euro către o companie pentru revendicări câştigate la Curtea de Arbitraj. Este o decizie pe care am luat-o şi vreau să o spun încă o dată aici, în faţa românilor, prin intermediul dumneavoastră, toate revendicările care depăşesc 1.000.000 euro le voi trimite către DNA. Este inadmisibil să avem obiective finalizate în proporţie de 99% şi nerecepţionate din vina statului român, din vina unor funcţionari de decizie care nu îşi asumă, nu îşi pun semnătura pe procesul verbal de recepţie şi statul român plăteşte către antreprenor ani de zile penalităţi, pentru că lucrarea este finalizată, dar nerecepţionată”, a spus ministrul.

  • O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport.

    La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    O afacere care merge ca pe roate: Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice a ajuns la 17 mil. euro în România 

  • Încotro merg trotinetele electrice?

    i eu mergeam cu trotinete electrice închiriate, dar am ales să îmi cumpăr propria trotinetă, pentru că o folosesc foarte des. Spre exemplu, las maşina la intrarea în Bucureşti, scot trotineta din portbagaj şi continuu drumul”, a adăugat bărbatul care folosea propria trotinetă electrică, care şi-a luat zborul apoi pe trecerea de pietoni.

    Piaţa de ridesharing a vehiculelor electrice – trotinete şi biciclete electrice – a fost estimată anul acesta la o valoare aproximativă de 80 de milioane de lei (16,8 milioane de euro), spun reprezentanţii companiilor care pun la dispoziţia populaţiei astfel de mijloace de transport. La nivel global, această piaţă a luat naştere în urmă cu aproximativ doi ani, când jucători de profil au început să ofere aceste servicii în ţări dezvoltate. Piaţa locală a trotinetelor electrice a început să se contureze la începutul acestui an, când jucători internaţionali, precum Lime, şi alte companii locale precum Flow sau Wolf-e Rides, ce oferă servicii de închiriere a trotinetelor electrice, au început să împrăştie prin Capitală şi prin alte oraşe mai dezvoltate din România, precum Cluj, astfel de mijloace de transport.

    „Avem o conversie foarte bună a celor care o testează o dată şi apoi continuă să folosească trotineta Lime constant. Asta înseamnă că cei care încearcă trotineta electrică descoperă că este un mod mai curat, mai plăcut şi mai eficient de a ne deplasa prin oraş. Utilitatea dar şi faptul că suntem mult mai responsabili faţă de mediu vor influenţa pozitiv creşterea numărului de utilizatori. În acelaşi timp, un factor important ţine de infrastructură. Trotinetele electrice pot fi folosite pe benzile de biciclete şi pe carosabil”, a explicat pentru Business MAGAZIN Luca Mateescu, operational manager în cadrul Lime România.

    Mobilitatea urbană electrică pe două roţi este prezentă la nivel individual de mult timp în Bucureşti şi alte oraşe mari din România, trendul fiind într-o expansiune accelerată de când jucătorii de profil şi-au făcut simţită prezenţa în piaţă, observă Ciprian Păltineanu, partener al firmei locale Wolf-e. „Potenţialul acestei pieţe este foarte mare. Va fi un ritm accelerat de creştere în următorul an şi aici mă refer atât la piaţa serviciilor de e-scooter sharing, cât şi la piaţa de retail (utilizatorii finali care vor dori să-şi cumpere propriile trotinete electrice). Deşi nu ne considerăm concurenţi direcţi cu piaţa de retail a trotinetelor, există o zonă în care noi creăm nevoia, fiind deci promotorii acestei metode de transport”, adaugă Păltineanu.

    Potrivit lui, utilizatorii încearcă serviciul Wolf-e – care este de commuting, ei abordând nevoia urgentă de transport urban – dar îşi dau seama cât este de comod, modern şi cool acest tip de transport, iar apoi vor să aibă trotinete personale pentru divertisment, pentru timpul lor liber.

    „Dacă ne referim doar la Bucureşti, care are o densitate a populaţiei de aproximativ 10.000 locuitori/kmp, una dintre cele mai mari din Europa, ne putem da seama de potenţialul de dezvoltare a pieţei şi nevoia de commuting rapid şi convenabil”, a explicat reprezentantul companiei Wolf-e pentru Business MAGAZIN de ce întrezăreşte un potenţial atât de mare pe piaţa trotinetelor electrice.

    Omul de afaceri Bogdan Enoiu, unul dintre acţionarii start-up-ului românesc Flow, axat pe sisteme de trotinete electrice, este de părere că oamenii sunt tentaţi să folosească aceste mijloace de transport pentru că oferă mai multe avantaje, cel mai important fiind rapiditatea cu care se deplasează, având în vedere că traficul din Bucureşti nu mai are suflu de ceva timp. „Eu cred că încă învăţăm ce înseamnă trotinetele electrice. Pentru tineri este cool, practic, rapid. Te descurci singur, eşti responsabil şi nu trebuie să ai grija ei atunci când ajungi la destinaţie”, a enumerat Bogdan Enoiu avantajele pe care le vede în utilizarea unei trotinete electrice ca mijloc de transport.

    Reprezentanţii din industrie mai observă că, pe lângă faptul că aceste mijloace de transport sunt uşor de folosit şi aduc mai multe avantaje la nivel personal, au un impact pozitiv şi asupra societăţii – spre exemplu nu poluează. „La nivel personal menţionăm ca principal avantaj economia de timp. Să nu uităm de componenta de well-being. Avem feedback din piaţă de la utilizatorii care au birourile în nord care ne spun că ajung cu metroul până într-un punct, considerând că abia atunci când pornesc trotineta îşi încep ziua. Adoră să petreacă în aer liber câteva minute în bătaia vântului în drum spre birou. Acela este momentul lor de conectare cu oraşul”, spune Ciprian Păltineanu. Pe de altă parte, un dezavantaj este reprezentat de faptul că infrastructura din Capitală nu permite utilizatorilor de trotinete electrice să meargă în siguranţă cu acestea.

    „Dezavantajele le menţionăm în contextul în care oraşul Bucureşti nu este încă pregătit pentru un astfel de sistem de transport alternativ, de fapt pentru niciun fel de transport alternativ. Sigur şi prietenos putem spune că Bucureştiul este doar în zona sectorului 1 şi zona de nord, unde există piste speciale, acolo poţi merge foarte rapid şi uşor între diferite locuri. Suntem încrezători că autorităţile locale vor îmbunătăţi infrastructura de care avem nevoie pentru serviciile de mobilitate urbană de tip first mile / last mile, în toate zonele metropolitane”, a continuat Ciprian Păltineanu.

    În această privinţă, în luna iunie a fost depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege ce prevede definirea trotinetelor electrice ca fiind un vehicul cu două-trei roţi, care nu depăşeşte viteza de 40 km/oră şi care este echipat cu un motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 2 kW. Prin acest proiect de lege, trotinetele electrice vor putea fi utilizate pe pista de biciclete. De altfel, potrivit proiectului, pentru a conduce o trotinetă electrică pe drumurile publice utilizatorii trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani, să poarte obligatoriu cască de protecţie şi să echipeze vehiculul cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizante-fluorescente.

    „Susţinem reglementarea şi vrem să vedem o dezvoltare a modalităţilor de mobilitate alternativă în oraşele noastre. Este adevărat că acest lucru ţine foarte mult şi de infrastructură, de creşterea numărului de piste de bicicletă, dar ţine foarte mult şi de educaţie şi de respectarea regulilor de circulaţie. Să ajuţi oamenii să se deplaseze prin oraş este o imensă provocare, iar noi suntem deschişi colaborării şi participării la această soluţie. În acest sens, am organizat în Bucureşti mai multe evenimente First Ride Academy destinate utilizatorilor începători”, a menţionat reprezentantul Lime. Totuşi, un alt element care constituie un dezavantaj este educaţia populaţiei în legătură cu utilizarea acestor mijloace de transport. Astfel, având în vedere că serviciul de închiriere de trotinete a fost adoptat de categorii diverse de utilizatori, companiile se confruntă şi cu acte de vandalism sau furt.

    „Au fost incidente, însă mai puţin de 1% din totalul flotei noastre de trotinete electrice (1.000) au fost ţinta unor acţiuni de vandalism şi furt. Ne bazăm pe bunul simţ şi pe comportamentul responsabil al oamenilor. Oamenii ar trebui să înţeleagă că trotinetele electrice Lime nu pot fi utilizate altfel şi nu pot fi revândute. Lime produce propriul model personalizat, ceea ce înseamnă că dacă cineva ar încerca să fure o piesă din trotineta electrică, nu s-ar potrivi pe niciun alt model. Toate piesele din trotinetele noastre sunt dimensionate şi proiectate personalizat. Nu merită să rişti să furi o trotinetă electrică Lime. Lucrăm foarte bine cu autorităţile şi am raportat toate incidentele la poliţie, regulă faţă de care suntem foarte stricţi”, a precizat Luca Mateescu, care spune că acest model de ridesharing ar putea contribui la decongestionarea traficului din Bucureşti şi din oraşele aglomerate din România.

    „Modelul nostru de afaceri ar putea contribui la reducerea blocajelor din traficul bucureştean. Bucureştiul este un oraş foarte aglomerat şi dinamic şi are nevoie de o opţiune pentru micromobilitate – multe călătorii de tip ridesharing ar putea fi înlocuite cu trotinete electrice”, adaugă reprezentantul Lime. Lansată în septembrie 2017 în Statele Unite, compania Lime deserveşte în prezent peste 120 de oraşe din peste 30 de ţări de pe cinci continente şi îşi propune să reinventeze viaţa urbană prin intermediul acestui tip de mobilitate. Conform datelor companiei, la nivel internaţional una din patru călătorii cu Lime înlocuieşte o deplasare cu maşina, ceea ce înseamnă că utilizatorii de Lime sunt direct responsabili de evitarea a peste 40 de milioane de kilometri parcurşi cu maşina.

    Lime a intrat în Bucureşti în prima parte a anului din dorinţa de a contribui la transformarea Bucureştiului într-un oraş în care să te poţi deplasa cu uşurinţă. Este un oraş aglomerat care în fiecare an intră în topurile de trafic intens, iar trotinetele electrice sunt o soluţie viabilă de transport – o modalitate plăcută, sustenabilă şi eficientă de a călători prin oraş în interes de serviciu sau personal. Conform rezultatelor unui sondaj realizat de către companie în rândul utilizatorilor activi, Lime a înregistrat sute de mii de călătorii în primele luni de activitate în Bucureşti, dintre care peste 100.000 de călătorii au fost făcute în locul utilizării automobilelor, potrivit reprezentanţilor companiei. La nivel local, Lime deţine în prezent o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti. „Ne-am luat angajamentul să menţinem activă o flotă de 1.000 de trotinete, prin optimizarea cât mai bună a plasării trotinetelor pe stradă şi prin eficientizarea procesului de încărcare”, a menţionat Luca Mateescu.

    De altfel, prezenţa mai multor operatori activi pe piaţă face educarea publicului mult mai uşoară (evident, dacă operatorii investesc în educarea comunităţii), totodată creând premisele unei calităţi mai ridicate a serviciilor (cu siguranţă în cazul operatorilor care îşi operează propria infrastructură de plasare, încărcare şi mentenanţă a flotei de trotinete electrice).
    „Concurenţa pentru noi nu înseamnă încrâncenare, din contră, noi credem că o concurenţă sănătoasă între operatorii care respectă normele legale şi de afaceri ne va ajuta să aducem îmbunătăţiri majore oraşelor în care operăm aceste businessuri”, spune reprezentantul Wolf-e.

    Compania Wolf-e operează în prezent „câteva sute de trotinete electrice”, urmând să ajungă la o flotă de 1.000 de trotinete (de mai multe generaţii, inclusiv cele made in Romania) în sistem sharing. „Până la acest moment avem peste 18.500 de persoane care au folosit cel puţin o dată aplicaţia Wolf-e. Rata de creştere este ascendentă, având în vedere că avem cinci luni de când funcţionăm”, a adăugat Ciprian Păltineanu.

    De altfel, şi compania Flow are în plan să ajungă să opereze o flotă de 1.000 de trotinete electrice pe piaţa din Bucureşti, chiar să îşi extindă prezenţa şi în alte oraşe dezvoltate din România, precum şi în alte ţări.

    „Încercăm să servim în primul rând bucureşteanul, tinere, tineri, corporatişti, dar ne uităm şi la ţările din jur. Planul de dezvoltare pentru 2020 este să sărbătorim extinderea în mai multe ţări sau măcar în una. Dar vrem ca mai întâi să facem bine Capitala şi alte oraşe din România. Dispunem de resurse băneşti mai mici decât alţi competitori şi avem şi un model de business diferit, spre exemplu, avem şi docuri de încărcare. Consider că fiecare oraş e altfel, până la final de an vom fi prezenţi şi în alte oraşe. Estimăm un orizont de trei ani pentru dezvoltare”, a spus Bogdan Enoiu.

    Trotinetele Flow sunt achiziţionate din China, iar costul unei trotinete care are integrat şi un hardware special pentru acest sistem de sharing este de 500 de euro. Compania are în plan dezvoltarea prin franciză, printr-un model în care un potenţial francizat poate primi un pachet de 10 trotinete şi informaţii despre cum funcţionează sistemul şi cum trebuie gestionat acest sistem, contra unei sume de bani, iar pe plan local francizatul îşi poate dezvolta o microreţea de trotinete electrice. Potrivit lui Bogdan Enoiu, profilul utilizatorului de Flow este reprezentat de persoane cu vârste între 18 şi 35 de ani, de ambele sexe, cu precădere din mediul IT sau din industria de servicii. În ceea ce priveşte aşteptările reprezentanţilor companiilor ce oferă servicii de închiriere de trotinete electrice, aceştia sunt de părere că piaţa va cunoaşte o dezvoltare spectaculoasă în anii ce vin, având în vedere că şi autorităţile române încearcă prin diferite legi să „controleze” traficul din Bucureşti.

    „Peste cinci ani cred că vom asista la începutul erei electrice cu adevărat. Acum se face mult pionieriat în zona transportului urban electric alternativ, dar în curând va deveni o normalitate. În urmă cu peste 100 de ani Henry Ford fundamenta revoluţionarea modului de transport şi de viaţă, iar acum începe o nouă etapă, cea a transportului electric, în care utilizarea eficientă a timpului cetăţeanului şi a spaţiului localităţii primează, mai ales în zone urbane cu entropie ridicată. Suntem, ca societate, într-un punct de inflexiune, pe care îl vom conştientiza după aceşti 5-10 ani. Când eşti în mijlocul schimbării tinzi să nu poţi vedea şi conştientiza totul, apoi, privind în urmă, observi cât de clar a fost trendul dezvoltării şi parcursul său”, crede Ciprian Păltineanu.

    „Există potenţial de creştere. Tehnologia a dus micromobilitatea un pas înainte prin apariţia bicicletelor şi a trotinetelor electrice. Existenţa trotinetelor în oraş sprijină concret trecerea la mobilitatea inteligentă a oraşului. Cu toţii ne dorim dezvoltarea infrastructurii de transport urbane şi a implementării unui sistem de transport modern, eficient economic, flexibil, sustenabil, sigur, cu impact redus asupra mediului, care să asigure conectarea populaţiei în Bucreşti. Am început cu aproximativ 1.000 de trotinete electrice şi pe viitor vom analiza cererea consumatorilor şi ne vom asigura că avem suficiente trotinete electrice pe străzi pentru a acoperi cererea respectivă”, spune Luca Mateescu. „Vom vedea dezvoltări spectaculoase. Încercăm să ţinem pasul cu America, dezvoltăm tehnologia atât la nivel de hardware cât şi la nivel de sofware pentru aceste produse pentru a fi pregătiţi să facem faţă cererii care va creşte în anii ce vin”, a menţionat Bogdan Enoiu.

  • O felie de artă

    Artistul feliază cu atenţie vechi aparate foto şi de filmat, aranjând feliile rezultate în aşa fel încât să sublineze frumuseţea elementelor componente ale camerelor, obiectele care avut parte de asemenea tratament fiind apoi prinse în răşină transparentă. Până în prezent, Oefner a realizat şase astfel de sculpturi, dar nu are de gând să se oprească încă.

  • Avertisment tulburător pentru economia mondială: „Suntem în cea mai mare bulă din istorie şi urmează să se spargă”

    Politicianul american Ron Paul lansează un avertisment cu privire la teritoriul de dobânzi negative spre care se îndreaptă economiile lumii, şi care ar putea avea un efect devastator asupra economiei globale.

    Potrivit CNBC, fostul republican care a făcut parte din Congres în numele statului Texas crede că SUA nu poate evita această ameninţare.

    „Ne vom alătura celorlalţi şi vom merge spre dobânzi total negative în speranţa că asta va fi soluţia. Nu am avut niciodată atât de multe valute diferite în teritoriu negativ. 17.000 miliarde dolari de obligaţiuni sunt pe teritoriu de dobânzi negative. Nu a existat aşa ceva până acum. Iar aceasta este o bulă. Suntem în cea mai mare bulă a obligaţiunilor din istorie, şi urmează să se spargă”, spune Ron Paul pentru CNBC.

    Paul, un fost candidat la alegerile prezidenţiale cunoscut pentru avertismentele cu privire la bulele din pieţele de capital, susţine că politicile Fed (n.r: Banca centrală americană), nu au capacitatea de a ajuta economia în perzent, iar reducerea dobânzilor nu va fi răspunsul.

     

     

  • Record de viteză în România. Când au oprit maşina, poliţiştii au fost uimiti

    O şoferiţă de 31 de ani a fost surprinsă de radar la kilometrul 42 al Autostrăzii Turda – Borş, în timp ce gonea cu 236 kilometri pe oră. Vitezomana a rămas fără permisul auto pentru trei luni şi a primit o amendă de 1.125 de lei.  
     
    Tânăra de 31 de ani a reuşti să depăşească recordul înregistrat în urmă cu o lună de un şofer de 21 de ani care conducea cu 206 kilometri pe oră.