BusinessMagazin

Tag: Oprescu

  • Peste 6.000 de oraşe europene s-au angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 la sută

    Primarul general Sorin Oprescu a participat joi, la Paris, la lucrările Reuniunii Primarilor Capitalelor şi Marilor Oraşe Europene pentru Combaterea Schimbărilor Climatice, alături de reprezentanţi din 30 de oraşe europene, arată Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă transmis vineri agenţiei MEDIAFAX.

    Participanţii la reuniune au convenit asupra importanţei împărtăşirii bunelor practici în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi au adoptat în unanimitate Declaraţia de la Paris privind Combaterea Schimbărilor Climatice, prin care s-au angajat să contribuie împreună la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu minim 20 la sută până în 2020 şi cu cel puţin 40 la sută până în 2030. Declaraţia mai cuprinde un set de acţiuni programatice şi de măsuri vizând colaborarea şi schimburile între entităţile non-statale în domeniul bunelor practici relevante.

    “Noi, primarii capitalelor şi principalelor oraşe europene, reprezentând peste 60 de milioane de locuitori şi 2.000 miliarde de euro produs intern brut, afirmăm următoarele: Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate pentru teritoriile noastre şi pentru bunăstarea cetăţenilor noştri. Mai mult de 6.000 de oraşe din Europa, structurate în reţele, şi-au unit forţele prin Acordul Primarilor şi s-au angajat prin acesta să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu minim 20 la sută până în 2020”, se arată în Declaraţia de la Paris.

    Preşedintele Republicii Franceze, Francois Hollande, a arătat că modificările climatului sunt evidente, iar viitorul cetăţenilor şi securitatea acestora sunt puse în pericol, modificările radicale de climă putând conduce la migrări ale populaţiei şi chiar la conflicte armate.

    Totodată, Francois Hollande a remarcat că, deşi asemănătoare, problemele schimbărilor climatice la nivelul oraşelor şi regiunilor europene nu permit întotdeauna adoptarea unor soluţii unice şi nu ar trebui impuse reguli.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a vorbit despre nevoia elaborării unor strategii de dezvoltare urbană integrate şi durabile, cu master-planuri fundamendate, în strictă compatibilitate cu particularităţile fiecărei structuri urbane.

    “Ne aflăm aici pentru că nimeni nu a reuşit, încă, să identifice acea soluţie universal valabilă, care să ne furnizeze creşterea calităţii vieţii cetăţenilor noştri, simultan cu eliminarea costurilor de mediu. Ne străduim să promovăm soluţii alternative de transport, să creştem eficienţa energetică, să identificăm modalităţi concrete de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, iar Bucureştiul nu face excepţie. Poate că a venit însă momentul să evaluăm în mod obiectiv costurile şi beneficiile. Schimbările climatice reprezintă o problemă fundamentală pentru noi toţi, însă soluţia valabilă într-un oraş cu un milion de locuitori, cu siguranţă nu este valabilă în cel cu 10 sau 100 de milioane de locuitori”, a declarat Oprescu la Paris.

    Reprezentanţii a peste 60 de milioane de locuitori au atras atenţia asupra necesităţii implementării cât mai rapid cu putinţă a Directivei Uniunii Europene 2014/24/EU care încurajazează iniţierea de proiecte pilot pentru achiziţii sau investiţii comune în bunuri publice şi servicii “verzi”.

    Primăria Capitalei a precizat că, tot joi, primarul Sorin Oprescu a avut o întâlnire bilaterală cu omologul său, Anne Hidalgo, cei doi subliniind importanţa rolului administraţiilor locale în rezolvarea unor probleme naţionale precum migraţia.

    În cadrul întrevederii, Sorin Oprescu şi Anne Hidaldo au stabilit domeniile în care cele două municipalităţi urmează să colaboreze: urbanismul, serviciile medicale, schimburile educaţionale şi culturale, toate acestea urmând să facă obiectul reactualizării Protocolului de colaborare existent între Bucureşti şi Paris, începând cu 1996.

    “Dialogul iniţiat între cele două municipalităţi urmează să fie continuat la Bucureşti, Anne Hidalgo acceptând invitaţia primarului Sorin Oprescu de a efectua o vizită oficială la Bucureşti, în perioada următoare”, se mai arată în comunicat.

    Reuniunea Primarilor Capitalelor şi Marilor Oraşe Europene pentru Combaterea Schimbărilor Climatice a avut ca scop crearea unui dialog mai strâns între oraşe, prin schimburi frecvente de studii şi bune practici, dar şi semnarea Declaraţiei Comune în pregătirea Conferinţei ONU privind schimbările climatice, care va avea loc tot la Paris, în perioada 30 noiembrie – 11 decembrie 2015.

  • Oprescu: 12 şcoli din Capitală sunt complet utilate şi dotate cu echipamente pentru situaţii de urgenţă

    Autorităţile au luat o serie de măsuri pentru asigurarea şi dotarea de spaţii de campare pentru persoane sinistrate în caz de cutremur, a spus primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, precizând că în acest sens a fost încheiat un protocol cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, pentru a putea dispune de sălile de sport ale şcolilor.

    Astfel, 12 şcoli, respectiv câte două în fiecare sector, au fost complet utilate şi dotate cu echipamente şi materiale necesare situaţiilor de urgenţă, printre care paturi de campanie, pături, generatoare, lanterne şi tărgi.

    “În cadrul aceluiaşi proiect, Primăria Municipiului Bucureşti va săpa şi amenaja puţuri de apă de mare adâncime, pentru asigurarea de surse independente de apă potabilă. Sălile de sport aferente celor 12 şcoli ce vor forma taberele de sinistraţi asigură o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri”, a mai spus Sorin Oprescu.

    Primarul Capitalei a precizat că şcolile dotate cu echipamente pentru situaţii de urgenţă sunt: Liceul Lovinescu, Şcoala nr. 80, Şoala nr. 103, Şcoala nr. 117, Şcoala nr. 45, Şcoala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, Şcoala nr. 165, Şcoala nr. 40, Şcoala nr. 96 şi Liceul “Iulia Haşdeu”.

    În cadrul aceluiaşi proiect, Arena Naţională a fost utilată şi dotată cu materiale şi echipamente necesare supravieţuirii în situaţii de urgenţă, respectiv cu 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit şi 3.000 de marmite.

    Primarul Sorin Oprescu a arătat că Arena Naţională a fost aleasă pentru adăpostirea posibililor sinistraţi în caz de situaţii de urgenţă pentru că poate găzdui până la 25.000 de persoane sinistrate şi este situată într-o zonă relativ apropiată de centrul Capitalei, dispunând de căi de acces şi de infrastructură internă complexă şi modulară, cu toalete, cabinet medical şi spaţii de depozitare.

    Bucureştiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa şi ocupă locul zece mondial, a mai spus primarul general Sorin Oprescu, precizând că nu vrea să creeze panică, ci să sesizeze factorii implicaţi, întrucât sunt 186 de imobile în clasa I care prezintă pericol public.

    Edilul a adăuga6 că sunt 113.863 de imobile în Bucureşti, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost experizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 186 de imobile se înscriu în categoria de risc 1 – pericol public, din care majoritatea, peste 92 la sută, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi experienţa cutremurelor majore de după 1940.

    Primarul a explicat că aceste imobile, în funcţie de regimul de înălţime se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) şi 59 au sub patru etaje (31,05).

    “Repartiţia clădirilor din Bucureşti încadrate în risc I-pericol public, pe sectoare, ne indică faptul că majoritatea clădirilor din această categorie sunt în sectoarele 1, 2 şi 3. Poate este un element de reflecţie pentru primarii din sectoarele respective, că este mai important programul de punere în siguranţă a clădirilor, decât cel de reabilitare termică. Sau, dacă tot le fac, să le facă împreună”, a mai spus Oprescu, adăugând că în propunerea de modificare a legii trebuie introdusă obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică, să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor.

    Primarul a explicat că pentru Bucureşti, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public şi imobile din aceeaşi clasă, dar nedeclarate pericol public.

    “Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, b-dul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică şi au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor”, a spus Sorin Oprescu.

  • Oprescu: Bucureştiul, a zecea capitală din lume şi prima din Europa privind riscul seismic

    Primarul Sorin Oprescu a prezentat situaţia Bucureştiului în ceea ce priveşte riscul seismic, informaţiile bazându-se pe studii şi analize profunde efectuate în ani de către experţi şi profesionişti din ţară şi din străinătate.

    “Vreau să aveţi informaţii cât mai corecte şi complete, pentru a înţelege situaţia reală a Bucureştiului, care este extrem de serioasă. Doresc să evit speculaţiile, scenariile fie catastrofice, fie superficiale şi să sesizez toţi factorii implicaţi, dar şi opinia publică, pentru a ne uni eforturile şi a lucra împreună, constructiv, concret pentru diminuarea efectelor. Este unanim considerat, de către specialişti, că Bucureştiul este clasat ca a zecea capitală la nivel mondial, în termeni de risc seismic şi Capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa. În mod evident, în acest context, oraşul Bucureşti concentrează cel mai înalt risc seismic din România”, a spus Oprescu.

    Edilul a precizat că sunt 113.863 de imobile în Bucureşti, care totalizează 804.287 de apartamente. Din întreg fondul construit, cu destinaţie majoritară de locuit, au fost experizate 2.523 de clădiri şi s-a constatat că 186 de imobile se înscriu în categoria de risc 1 – pericol public, din care majoritatea, peste 92 la sută, au fost construite înainte de 1940, adică în perioada în care nu existau norme pentru construcţia de locuinţe. În plus, structura acelor imobile a trecut şi experienţa cutremurelor majore de după 1940.

    Primarul a explicat că aceste imobile, în funcţie de regimul de înălţime se repartizează astfel: 85 de clădiri au peste cinci etaje (44,7 la sută), 46 de clădiri au peste opt etaje (24 la sută) şi 59 au sub patru etaje (31,05).

    “Repartiţia clădirilor din Bucureşti încadrate în risc I-pericol public, pe sectoare, ne indică faptul că majoritatea clădirilor din această categorie sunt în sectoarele 1, 2 şi 3. Poate este un element de reflecţie pentru primarii din sectoarele respective, că este mai important programul de punere în siguranţă a clădirilor, decât cel de reabilitare termică. Sau, dacă tot le fac, să le facă împreună”, a mai spus Oprescu, adăugând că în propunerea de modificare a legii trebuie introdusă obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică, să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor.

    Primarul a explicat că pentru Bucureşti, clasa I de risc seismic cuprinde două categorii, respectiv imobile expertizate tehnic care reprezintă pericol public şi imobile din aceeaşi clasă, dar nedeclarate pericol public.

    “Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului, pe străzile Franceză, Armenească, Lipscani, Bărăţiei, Gabroveni, Blănari, Calea Victoriei, b-dul Magheru, din cauză că cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică şi au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate corespunzător după aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor”, a spus Sorin Oprescu.

    El a precizat că, în opoziţie cu percepţia generală, în afara zonei centrale a Capitalei – teritoriul “bulinelor roşii”, există un număr mare de construcţii de locuinţe insuficient protejate faţă de acţiunea seismică.

    Primarul general al Capitalei a vorbit şi despre principalele cauze identificate de către experţi privind riscul ridicat de seism din Capitală.

    Astfel, s-a constatat că o problemă o reprezintă concentrările de clădiri şi de populaţie, incomparabile cu cele din oricare alt oraş al ţării, în special în zona centrală.

    “Planul de dezvoltare urbană a municipiului Bucureşti, emis în anul 1935 de Primăria Municipiului Bucureşti, recomandă centrul oraşului ca poziţie de amplasare pentru cele mai înalte clădiri din oraş. Şi acolo s-a construit. S-a dovedit că a fost o decizie greşită. Din păcate, decizia a fost generată din cauză că din 1831, timp de 100 de ani, nu a mai fost niciun cutremur major, iar specialiştii de la acea vreme au considerat ca Bucureştiul nu are o problemă seismică. În plus, în acele timpuri, nu existau cunoştinţe şi preocupări şţiintifice asupra modului în care trebuiau construite clădirile înalte. Din nenorocire, a trebuit să vină lecţia dură a cutremurului din 1940. Atenţie celor care astăzi lucrează la noul Plan Urbanistic General”, a transmis edilul Capitalei.

    Alte cauze se referă la existenţa unui fond de sute de clădiri de beton armat cu înălţime mai mare de patru etaje, construit, în majoritate între anii 1930-1945, la lipsa, în perioada construcţiei acestor blocuri, a cunoştinţelor necesare realizării unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar şi la poziţia geografică a Bucureştiului, caracterizată de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) faţă de sursa Vrancea, distanţe ce sunt comparabile cu adâncimea focarelor acestor cutremure (60-170 de kilometri).

    Oprescu a mai explicat că şi condiţiile de teren din zonele de Est, Sud, şi din centrul oraşului pun probleme, fiind caracterizate de prezenţa unor straturi argiloase, predominante cu grosime în primii 50-60 de metri de la suprafaţa terenului, care contribuie la manifestarea unor perioade lungi în mişcarea terenului la cutremurele vrâncene de magnitudine medie şi mare, adică mai mare de 7 grade pe scara Richter.

    Primarul a mai reclamat inexistenţa şi incoerenţa normelor de proiectare în diverse perioade, precizând că pe un interval de 70-100 de ani, a fost creat fondul locativ existent astăzi, dar se dovedeşte vulnerabil.

    “Înainte de 1940, acţiunea seismică nu era luată în calcul în proiectarea construcţiilor, nu existau norme speciale şi nici măcar cercetări ştiinţifice în această direcţie. Cutremurul din 1940 a făcut ca în decembrie 1941 să apară în România şi în Bucureşti prima reglementare de proiectare seismică. Abia după 1965 se introduc însă normative mai precise, cu obligaţia de a fi luate în calcul la proiectare şi introduse soluţii în construcţia clădirilor. Momentul cheie în proiectarea anti-seismică a fost după cutremurul din 1977, când s-au introdus codurile americane şi implementarea lor în normele româneşti. Abia după 1992 a început armonizarea cu cerinţele de proiectare anti-seismică din normele europene. Din 2006 se utilizează codul european (euro cod 8) de proiectare a structurilor de rezistenţă la cutremur”, a explicat primarul general.

    În acest context, el a atras atenţia că nu doar magnitudinea pe scara Richter contează, ci şi parametrul terenului pe care este construită fiecare clădire în parte.

    Primarul a mai spus că fondul imobiliar din Bucureşti, cel vechi, dar şi cel nou construit, trebuie analizat din punct de vedere al vulnerabilităţii seismice după mai multe considerente: perioada de construcţie a clădirii, codul de proiectare, normele de execuţie, tipologiile arhitecturale, structurale şi funcţionale ale clădirilor, regimul de înălţime, caracteristicile geo-morfologice ale terenului pe care este amplasata fiecare clădire în parte şi concentrarea populaţiei.

    Majoritatea specialiştilor consideră că cele mai vulnerabile clădiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismică din 1978 şi se împart în clădiri înalte sau de înălţime medie, construite înainte de 1945 şi clădiri înalte sau de înălţime medie, construite după 45, dar înainte de cutremurul din 77.

  • Oprescu despre fuziunea ELCEN-RADET: Ministerul Dezvoltării a cerut plan de viitor şi matrice de risc

    “Pentru fuziunea celor două instituţii şi pentru hotărârea de guvern, Ministerul Dezvoltării mi-a cerut pe sistemul de avizare să prezentăm un plan de viitor, care sunt riscurile, matricea de risc şi aşa mai departe. Le-am făcut, le-am prezentat, mai trebuie câte ceva în continuare”, a spus Sorin Oprescu, răspunzând unei întrebări cu privire la fuziunea dintre ELCEN şi RADET.

    Primarul Capitalei a precizat că nu ştie termenul la care hotărârea de guvern va fi aprobată, arătând că speră ca până la sfârşitul anului, respectiv până în 21 decembrie, aceasta să fie adoptată.

    Întrebat dacă va creşte preţul gigacaloriei de la 1 ianuarie, Oprescu a spus că nu se va întâmpla acest lucru, întrucât Comisia Europeană a păstrat preţul pentru consumatorii casnici la gazele consumate pentru încălzire şi apă caldă.

    “Nu creşte preţul la gigacalorie de la 1 ianuarie, Comisia Europeană a fost de acord să se păstreze preţul domestic la gazele consumate pentru încălzire şi pentru apă caldă”, a precizat Sorin Oprescu.

    În 26 noiembrie, Guvernul a amânat acordarea avizului pentru fuziunea dintre ELCEN şi RADET, fiind aşteptat un punct de vedere de la Primăria Bucureşti.

    “Fuziunea dintre ELCEN şi RADET s-a amânat pentru săptămâna viitoare, pentru formularea unui punct de vedere de natură pur tehnică. Deci, nu se pune problema principiului, ci pentru a nu exista niciun fel de inadvertenţe ulterioare sau neajunsuri”, declara atunci purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara recent că RADET trebuie să se transforme în societate comercială până la sfârşitul anului, urmând ca fuziunea regiei cu ELCEN să se facă “undeva spre martie 2015”.

    Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti este în subordinea municipalităţii, iar Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de energie termică al RADET, aparţine Ministerului Economiei, prin Departamentul pentru Energie. Noua entitate, care va rezulta în urma fuziunii RADET-Elcen, va fi în subordinea municipalităţii.

    Primarul Sorin Oprescu susţine că fuziunea RADET-ELCEN va rezolva problema energiei termice în Bucureşti, în felul acesta urmând să fie stinse datoriile pe care regia le are la ELCEN, iar municipalitatea va controla şi coordona atât producţia, cât şi distribuţia de căldură şi apă caldă.

    Datoriile au fost motivul pentru care, recent, bucureştenii din mai multe sectoare nu au avut apă caldă câteva zile la rând. Atunci, Distrigaz a redus presiunea gazului dat ELCEN, din cauza sumelor pe care le are de încasat de la aceasta. La rândul său, ELCEN, care are de încasat bani de la RADET, a limitat gazele furnizate regiei, astfel că aceasta a fost nevoită să reducă temperatura apei calde.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

  • Oprescu: Lucrările pentru finalizarea staţiei Glina, întârziate şase-şapte luni din cauza licitaţiei

    “Lucrările (în cadrul Proiectului Operaţional Sectorial Mediu (POSM) «Finalizarea staţiei de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (casta) în municipiul Bucureşti» – n.r.) sunt întârziate din cauza licitaţiei, care durează de 23 de luni. De 23 de luni aşteptăm să se finalizeze această licitaţie. Licitaţia trebuia să se termine acum şase-şapte luni. Contestaţii după contestaţii, Curtea de Apel, ultima hotărâre a Curţii de Apel fiind aceea de a reevalua încă o dată oferta câştigătoare”, a spus Sorin Oprescu, despre stadiul celei de-a doua faze a proiectului realizat cu fonduri europene.

    Potrivit primarului general, există “o presiune” care nu este exercitată de instituţii româneşti, ci vine “din partea unora care lucrează la nivelul Comisiei Europene”.

    “Am ajuns până acolo încât să cer documentele licitaţiei în timpul desfăşurării licitaţiei. (…) A existat un moment în care unul dintre directorii adjuncţi de acolo (Comisia Europeană – n.r.) mi-a cerut să-i prezint toate actele competitorilor aflaţi în licitaţie în timpul desfăşurării acesteia”, a spus Sorin Oprescu, precizând că nu a transmis nimănui niciun document.

    Primarul general a adăugat că, din cauza întârzierilor, există riscul de a reevalua banii necesari finalizării lucrărilor de la Glina.

    “Probabil că majoritatea fondurilor necesare pentru finalizarea lucrărilor vor trece în exerciţiul financiar 2015-2020”, a mai spus Oprescu.

    Contractul de finanţare pentru proiectul european a fost semnat între Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Municipiul Bucureşti în 7 octombrie 2013 şi a fost completat cu acte adiţionat în ceea ce priveşte valoarea totală a proiectului.

    În cele două etape, respectiv 2007-2013 şi 2014-2020, valoarea totală a proiectului este de 351.979.035 de euro, din care 206.974.463 de euro în prima fază şi 145.084.572 de euro în cea de-a doua.

    În faza a doua a proiectului trebuie să se construiască sistemul de drenare de la partea dreaptă a casetei şi alte lucrări la sistemul de canalizare, de evacuare din lacurile Titan, Tineretului şi Carol.

    Lucrările la staţia de epurare a apelor uzate are termen de finalizare 31 decembrie 2015, punerea în funcţiune este programată în cursul anului 2016, iar perioada de testare este până în martie 2017. Termenul pentru construirea incineratorului de nămol prevăzut în proiectul european este 24 decembrie 2016.

    Printre beneficiile proiectului se regăsesc alinierea standardelor româneşti cu cele ale UE, staţia de epurare Glina fiind obiectiv prevăzut în documentele de aderare ale ţării la UE, cu termen de conformare la 31 decembrie 2015. De asemenea, se doreşte reducerea impactului negativ al infiltraţiilor în reţeaua de canalizare, în prezent fiind înregistrate niveluri foarte mari de infiltraţii în sistem.

    Un alt beneficiu al proiectului are în vederea combaterea poluării apelor şi mirosului neplăcut, astfel încât în viitor să fie posibilă refacerea ecosistemului în aval de staţia de la Glina, pe cursurile râurilor Dâmboviţa şi Argeş, şi implicit pe Dunăre şi Marea Neagră.

    Alte beneficii ale proiectului au în vedere reducerea riscurilor pentru sănătatea populaţiei Capitalei, reducerea riscurilor de inundaţii în Bucureşti, precum şi responsabilizarea populaţiei în privinţa poluării mediului prin apele uzate.

  • Aproape trei milioane de beculeţe pentru sărbătorile de iarnă vor fi aprinse, sâmbătă, în Bucureşti

    Startul sărbătorilor va fi dat în Bucureşti, sâmbătă seara, prin aprinderea beculeţelor şi deschiderea târgului de Crăciun, Bucharest Christmas Market, la ora 18.00, de către primarul general Sorin Oprescu.

    Potrivit municipalităţii, luminiţele ornamentale vor fi aprinse pe bulevardele Magheru, Nicolae Bălcescu, I. C. Brătianu şi Unirii, de la Piaţa Unirii până la Palatul Parlamentului şi de la Palatul Parlamentului până la intersecţia cu Mircea Vodă, Piaţa Universităţii, Piaţa Romană, bulevardele Lascăr Catargiu şi Regina Elisabeta, dar şi pe Şoseaua Kiseleff şi în Piaţa Victoriei, pe Calea Victoriei, la Arcul de Triumf, în Centrul Istoric, în Piaţa Constituţiei, Piaţa Regelui, Piaţa George Enescu şi Piaţa Universităţii, precum şi pe bulevardele Buzeşti – Berzei, Ferdinand, Dacia şi Constantin Prezan, în Piaţa George Enescu, în Centrul Istoric şi în Piaţa Regelui.

    Tot pentru sărbătorile de iarnă, au fost împodobite Piaţa Operei şi intrarea către Opera Română, parcarea de la Universitate şi intersecţiile str. Mihail Sebastian-Calea 13 Septembrie, bd. Vasile Milea-bd. Timişoara şi Şos. Progresul-Calea Rahovei.

    De asemenea, vor fi aprinse beculeţe pe Calea Dorobanţi, bulevardul Aviatorilor, bulevardul Carol, Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, precum şi în pieţele Charles de Gaulle, Rosetti, Presei Libere şi Roma.

    Ornamentele de sărbători vor lumina şi la intrarea în Bucureşti de pe DN1, A2, A1 şi la cea dinspre Giurgiu.

    Sărbătorile de iarnă vor aduce în Capitală, pentru cel al treilea an consecutiv, evenimentul “Bucharest Christmas Market”, care se va desfăşura în perioada 29 noiembrie – 28 decembrie, între orele 10.00 si 22.00. Târgul de Crăciun este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, prin CREART, în două zone simbol ale Capitalei: Piaţa Universităţii, la esplanada cu statui, şi Parcul Cişmigiu.

    Evenimentul va debuta, înaintea de aprinderea luminilor de iarnă, cu un concert Mandinga şi Connect-R, la care sunt anunţate mai multe momente inedite. Unul dintre acestea va fi interpretarea dată de trupa Mandinga “Anotimpurilor” lui Vivaldi, completată de momente Alexandra Violin şi Teatrul de Umbre, reprezentat de Leon Magdan. Muzica de toate genurile, inclusiv colindele, precum şi tradiţiile şi obiceiurile de iarnă din toate zonele ţării vor fi, de altfel, prezenţe constante în calendarul Bucharest Christmas Market.

    Pe esplanada cu statui din Piaţa Universităţii vor fi deschise, ca şi în anii precedenţi, 100 de căsuţe amenajate special pentru Târgul oficial de Crăciun al Capitalei.

    Căsuţele, spun organizatorii, vor transforma centrul Bucureştiului într-un Sat Magic al Sărbătorilor de Iarnă, decorat cu peste 14 tone de cetină. La esplanada cu statui va putea fi admirat şi tradiţionalul brad de Crăciun, încărcat cu acadele, clopoţei şi luminiţe.

    Timp de o lună, la Bucharest Christmas Market, vor putea fi cumpărate obiecte tradiţionale, ceramică pictată, lemn cioplit, icoane şi pânzeturi brodate, costume şi măşti tradiţionale, jucării din lemn şi instrumente muzicale, globuri pictate manual, coroniţe din crenguţe de brad, ghirlande şi lumânări parfumate. Unii dintre meşterii prezenţi la târg vor confecţiona la faţa locului obiecte si podoabe.

    Oferta gastronomică la căsuţe va fi, şi ea, una bogată: cozonaci, vin fiert, turtă dulce, plăcinte, magiun, dulceţuri, miere, siropuri.

    Copiii sunt aşteptaţi la târgul de la Universitate să îl întâlnească pe Moş Crăciun. Până la sosirea acestuia, într-o căsuţă special amenajată, cei mici vor fi aşteptaţi de spiriduşi şi alte personaje de poveste. Dacă ratează întâlnirea cu Moşul, copiii îi pot lăsa scrisori, la cutia poştală aflată tot pe esplanada cu statui.

    Tot în Piaţa Universităţii, pe scena amenajată pentru Bucharest Christmas Market, sunt programate mai multe concerte, cu ansambluri de muzică populară, grupuri de copii şi colindători, ansambluri de datini şi obiceiuri din toate zonele ţării, Lora, Monica Anghel, Nico, Cornelia şi Lupu Rednic, Floarea Calotă, Sofia Vicoveanca, Gheorghe Turda, LaLa Band, Ducu Bertzi, Gheorghe Gheorghiu, corul Simbol, Vasile Şeicaru, Horia Brenciu şi Loredana.

    Noutatea din acest an a târgului o reprezintă, la capitolul muzică, spectacolul dedicat Zilei Naţionale a României. Astfel, de 1 Decembrie, vor urca pe scenă corul de cameră Accoustic, orchestra Valahia, Floarea Calotă, Traian Ilea şi Valeria Codorean Ilea, Sofia Vicoveanca, Lavinia Goste, Petrică Mîţu Stoian, Gheorghe Turda şi Ansamblul Busuiocul din Bacău.

    Bucharest Christmas Market este organizat anual şi se înscrie, încă de la prima ediţie, în reţeaua internaţională a celor mai importante târguri de Crăciun din Europa – Christmas Markets, fiind membru oficial al acesteia. Intrarea la evenimente este liberă.

  • O stradă cu numele capitalei României, inaugurată la Strasbourg de primarul Sorin Oprescu – FOTO

    Strada se află în cel mai nou cartier din Strasbourg, parte a proiectului de urbanizare a zonei adiacente Rinului, la frontiera dintre Franţa şi Germania.

    Potrivit Primăriei Capitalei, la inaugurare au fost prezenţi, în afara celor doi edili, membrii ai corpului diplomatic şi europarlamentari români.

    “Astăzi (luni – n.r.), mai mult poate că niciodată, a sosit vremea colaborării între oraşe şi regiuni. Noul proiect de urbanism ce vizează integrarea comunităţilor aflate pe cele două maluri ale Rinului într-o metropolă transfrontalieră – pentru care va felicit – nu face decât să confirme această realitate”, a declarat, Sorin Oprescu, citat într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    La rândul său, primarul Roland Ries a arătat că astfel de dezvoltări urbane, în oraşe istorice ca Strasbourg şi Bucureştiului, vin să pună în valoare moştenirea istorică şi arhitecturală, şi nu să “ştirbească” din valoarea unei istorii de secole.

    “Oraşele noastre, Bucureşti şi Strasbourg, deşi străbătute de istorie, nu trebuie privite că muzee; avem nevoie de dezvoltare, avem nevoie să răspundem noilor provocări, fără a pune în pericol trecutul dar, totodată, fără a ne periclita viitorul”, a declarat edilul oraşului Strasbourg.

    Oprescu l-a invitat pe omologul său să viziteze Bucureştiul în 2015, invitaţia fiind acceptată. De asemenea, edilul Capitalei a participat la ceremonia de depunere a unei coroane la monumentul dedicat generalului Henri M. Berthelot, în semn de recunoştinţă pentru contribuţia acestuia la crearea României Mari în 1918.

  • Sergiu Oprescu, bancherul care a fost pe coperta Business Magazin încă din 2007

    În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.

    Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.

    A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank.

    La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.

    Alpha Bank, filiala locală a uneia din cele patru mari bănci elene, a încheiat 2013 cu un profit brut de 8,1 milioane de euro, după ce în urmă cu un an înregistrase o pierdere brută de 11 milioane de euro, potrivit datelor publicate de banca-mamă de la Atena. Activele s-au erodat cu aproape 2% faţă de 2012, până la 3,6 miliarde de euro. Comparativ cu nivelul din 2009 Alpha Bank a pierdut active de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Pasivele se ridicau la sfârşitul anului trecut la circa 3,3 miliarde de euro, menţinându-se un dezechilibru de 370 milioane de euro în raport cu activele.

    Alpha Bank era a opta instituţie de credit de pe piaţă după activele pe 2013, cu o cotă de piaţă de 4,5%, diminuată cu aproape două puncte procentuale faţă de vârful de 6,4% atins în 2009. Firma de leasing afiliată băncii, Alpha Leasing, a înregistrat în 2013 o pierdere brută de 271.000 euro, la un portofoliu de active de 37 milioane de euro. În 2012 pierderea subsidiarei de leasing depăşise 2 milioane de euro.

     

  • Oprescu: Bucureştenii ar putea să nu plătească apa caldă pentru zilele în care nu au avut-o

    Mai precis, potrivit edilului, respectivii locuitori ar putea să nu plătească la preţul de apă caldă consumul pentru zilele în care nu au avut-o la robinet.

    Pe de altă parte, Oprescu a spus că municipalitatea are bani pentru a compensa preţul la gigacalorie până la sfârşitul anului “şi după aceea”. În prezent, preţul gigacaloriei în Capitală este de 341 de lei, din care populaţia plăteşte circa 170 de lei, iar municipalitatea suportă, prin subvenţie de la bugetul local, 171,18 lei, adică peste 50% din cost.

    Bucureştenii din sectoarele 2, 3, 4, 5 şi 6 nu au mai avut apă caldă începând din 2 octombrie. ELCEN, furnizorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET), a explicat că apa caldă nu a mai fost livrată la temperaturile obişnuite în urma reducerii cantităţii de gaze primite de la Distrigaz.

    RADET a anunţat pe site, sâmbătă, că a fost nevoită să reducă temperatura apei calde, în sectoarele 2, 3, 4 şi 5, din cauza reducerii presiunii şi cantităţii de gaze livrate către ELCEN.

    Începând din 30 septembrie, Distrigaz a limitat cantitatea de gaze livrată către ELCEN, din cauza unei datorii de 88,86 de milioane de lei. Sâmbătă, Distrigaz a anunţat că a reluat furnizarea la parametri normali.

    “Creşterea temperaturii se face gradual. În prezent, ELCEN distribuie căldură la parametri optimi, dar intervine consumul la nivel local. Devine o chestiune de timp până consumatorul final va avea acces la apa caldă”, a explicat Gabriel Ignat, directorul general al ELCEN.

    Reprezentanţii ELCEN declarau duminică după-amiază, pentru MEDIAFAX, că apa caldă va reveni la temperatura obişnuită, până la ora 18.00, în toate sectoarele afectate din Capitală.

    ELCEN a precizat că a acumulat datorii în valoare de peste 88 de milioane de lei către Distrigaz, în timp ce are de recuperat de la RADET aproximativ 2,5 miliarde de lei, fără a mai calcula şi penalităţile, pentru energia termică livrată şi neplatită în perioada noiembrie 2012 – septembrie 2014.

    Edilul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a formulat o sesizare la ANPC privind problema apei calde, în care susţine că RADET a încălcat clauzele contractuale care prevăd o anumită temperatură de livrare a apei, iar consumatorii vor fi nevoiţi să achite un serviciu de care nu au beneficiat.

  • Prelungirea închirierii actualului sediu al Primăriei Capitalei nu a fost aprobată de CGMB

    Introducerea proiectului pe ordinea de zi suplimentară a fost justificată de faptul că miercuri, 1 octombrie, expiră prelungirea aprobată anterior de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

    Pentru a fi aprobat, proiectul avea nevoie de majoritatea a două treimi din consilierii generali, respectiv de 35 de voturi “pentru”.

    Acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece în sală au fost prezenţi doar 31 de consilieri, membri ai PSD, PC, PPDD şi PMP, după ce reprezentanţii PNL şi PDL au părăsit sala înainte de vot.

    Votarea acestui proiect s-a făcut nominal, numele fiecărui consilier fiind menţionat în raportul şedinţei CGMB. Această hotărâre a fost luată în eventualitatea în care, în instanţă, judecătorii ar putea stabili că nu a existat o prelungire a contractului de închiriere, iar banii daţi până în prezent drept chirie ar putea fi pierduţi de către municipalitate.

    În acest context, şi primarul general Sorin Oprescu, care a convocat şedinţa extarodinară de marţi, consieră că este posibil “să nu fie chiar o bilă albă pentru judecători” neprelungirea contractului.

    Tot el a explicat că, în prezent, chiria nu mai este plătită de cinci luni, fiind achitate doar utilităţile sediului. “Chiria nu mai este plătită de cinci luni de zile, pentru că am intrat în proces cu proprietarul clădirii, iar acesta nu mai doreşte să mai taie facturi. Sunt în insolvenţă, noi continuăm discuţiile cu administratorul judiciar”, a declarat Sorin Oprescu

    Potrivit edilului şef al Capitalei, proiectul de hotărâre va fi introdus şi pe ordinea de zi a şedinţelor viitoare, până când va exista majoritatea necesară adoptării prelungirii perioadei de închiriere.

    Sorin Oprescu a explicat că a cerut prelungirea contractului de chirie pentru un an, arătând că acest termen poate fi prea mare, având în vedere că lucrările la vechiul sediu al municipalităţii sunt aproape de final.

    “În cealaltă clădire, au început finisările interioare şi se montează acoperişul. Constructorul vorbea de finalizare în luna martie (2015 – n.r.), însă eu nu mai îndrăznesc să mai vorbesc de terminare până nu văd că această clădire este funcţionabilă”, a spus Sorin Oprescu, care a precizat că sediul actual din Splaiul Independenţei, după ce va fi cumpărat, va centraliza toate serviciile subordonate municipalităţii, în timp ce aparatul executiv şi administrativ al Primăriei Muncipiului Bucureşti se va muta în sediul tradiţional din bulevardul Regina Elisabeta.

    Consilierii generali au aprobat, în 30 ianuarie, prelungirea contractului de închiriere a actualului sediu al Primăriei Capitalei până la 1 octombrie 2014.

    În martie 2010, Primăria Capitalei s-a mutat în calitate de chiriaş în sediul de pe Splaiul Independenţei, pentru a permite consolidarea şi reabilitarea clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Contractul de închiriere a fost încheiat în 2009 pentru un imobil cu suprafaţa de 12.576 de metri pătraţi, pentru care municipalitatea plătea 17,88 de euro pe metru pătrat, proprietarii de atunci, SC Iliotomi Grup SRL, optând atunci pentru nefacturarea TVA, a precizat consilierul general Cornel Pieptea.

    Ulterior, în iunie 2010, clădirea a fost vândută de SC Iliotomi Grup către SC Apatel Properties SRL, iar CGMB a aprobat un act adiţional la contractul iniţial, prin care municipalitatea plătea 14,387 euro pe metru pătrat plus TVA, iar suprafaţa clădirii se mărea la 12.906 de metri pătraţi, ca urmare a construirii unor lifturi exterioare.

    Astfel, potrivit lui Pieptea, în 2010, municipalitatea a plătit 10.944.679 lei, în 2011 – 11.377.823 de lei, în 2012 – 11.940.815 lei, iar în 2013 – 9.046.757 lei.

    În 28 noiembrie 2013, viceprimarul Capitalei Marcel Nicolaescu spunea că actuala clădire în care funcţionează municipalitatea nu va mai fi cumpărată, având în vedere că, în toamna lui 2014, cel mai târziu, municipalitatea va reveni în vechea clădire, din Bulevardul Regina Elisabeta.

    Şi primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în 2 decembrie, că speră ca, în septembrie 2014, municipalitatea să se mute în vechiul sediu consolidat, urmând ca lucrările să continue şi cu alte amenajări în curtea interioară a instituţiei.