BusinessMagazin

Tag: operatiuni

  • Sfaturile unui executiv român din Kiev pentru cum poate fi gestionat orice tip de criză. El a trecut cu bine şi prin impasuri economice şi chiar şi printr-un război

    Tiberiu Dima se află de circa şapte ani la Kiev, acolo unde conduce operaţiunile furnizorului de inputuri pentru agricultură şi produse chimice BASF în Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia. Are o experienţă de peste 20 de ani în management, iar una dintre cele mai importante crize prin care a trecut a fost cea din Ucraina din perioada 2014-2015, atunci când ţara a trecut printr-un impas nu doar economic, ci şi printr-un război. Ce l-a ajutat pe managerul Tiberiu Dima să treacă prin aceste situaţii dificile?

    „Concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla direct – nu irosi energia către ceea ce nu poţi controla. Ai întotdeauna aproape minimum un partener de mare încredere, pentru discuţii şi consultare în luarea deciziilor. Odată luate deciziile, comunică-le succint şi clar, şi execută-le cât mai repede posibil. Elimină birocraţia în timpul crizei.  Fii prezent, fii omenos, fii aproape de oamenii din echipă.” Acestea sunt principiile după care Tiberiu Dima se ghidează în orice tip de criză şi care l-au ajutat să treacă atât prin criza economică internaţională din 2009 care l-a prins în România, cât şi prin cea din Ucraina din perioada 2014-2015.
    Tiberiu Dima şi-a început cariera în cadrul distribuitorului de bunuri de larg consum Interbrands la începutul anilor ’90, însă cariera l-a purtat pe managerul român în mai multe sectoare, precum ţigări – a lucrat pentru producătorul JTI – sau produse de îngrijire, activând în cadrul Sarantis Group, care are în portofoliu branduri precum Elmiplant, STR8, C-Thru sau Bioten. Însă, în 2009, s-a alăturat echipei din România a BASF, un gigant cu vânzări de 59 miliarde de euro în 2019 la nivel internaţional şi peste 110.000 de angajaţi. Portofoliul BASF este organizat în şase divizii: produse chimice, materiale, soluţii industriale, tehnologii de suprafaţă, nutriţie şi îngrijire şi soluţii pentru agricultură. În România, Tiberiu Dima a ocupat funcţiile de sales & commercial manager al diviziei Crop Protection (agricultură) şi mai apoi  cea de country manager Crop Protection până la finalul anului 2013, atunci când a plecat să conducă divizia de soluţii pentru agricultură din Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia.
    La jumătatea anului trecut, managerul a acceptat o nouă provocare, aceea de a devenit managing director al BASF în această regiune, ocupându-se de tot portofoliul de produse.
    Tiberiu Dima spune că BASF este un business foarte complex, compania este prezentă în lanţul valoric în aproape orice domeniu, de aceea managementul la nivel de ţară al afacerii implică un model colaborativ, cu divizii şi funcţiuni dincolo de graniţele geografice. Astfel, rolul lui implică multă coordonare, prioritizare şi armonizare a diferitelor divizii ale grupului BASF, având responsabilitatea finală de a dezvolta şi implementa strategia de afaceri pentru Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia.
    „Partea de reprezentare a companiei este una foarte importantă într-o ţară care nu este membră a Uniunii Europene şi care are o situaţie geopolitică nu tocmai facilă. Reprezint interesele companiei în Ucraina şi celelalte ţări din aria mea de responsabilitate, atât în relaţiile cu clienţii, cât şi în relaţie cu autorităţile şi asociaţiile profesionale. Sunt membru în consiliul director şi vicepreşedinte al European Business Association, care este cea mai mare asociaţie profesională internaţională din Ucraina, reprezentând interesele a peste 1.000 de companii membre ce au împreună peste 2 milioane de angajaţi în Ucraina.” În această calitate, el participă la întâlniri cu administraţia guvernamentală sau prezidenţială, ambasade, camere de comerţ şi alte instituţii implicate în dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil în Ucraina.
    Pe de altă parte, Tiberiu Dima explică faptul că rolul de director general în industria unde activează vine cu responsabilităţi foarte mari pe partea de conformitate, de asigurare a standardelor de protecţie a sănătăţii şi a mediului.
    „Aş spune că la noi grija aceasta începe în zona de cercetare şi dezvoltare, este prezentă pe tot parcursul dintre producţie şi utilizator final, dar de când deţin acest rol simt responsabilitatea în fiecare moment. Şi cred că aşa trebuie să fie. Personal, cred că înainte de orice vin oamenii. Când conduci o firmă nu mai faci doar ce vrei tu; poate fi chiar un pic frustrant până te ajustezi. Înţelegi mai bine decât oricând, că rolul tău esenţial este de a asigura cel mai bun cadru pentru a atrage oamenii cei mai potriviţi cu organizaţia ta, pentru a-i ajuta să crească, să îşi descopere superputerile.” În Ucraina, BASF are peste 160 de angajaţi permanenţi, care deservesc peste 300 de clienţi direcţi şi peste 800 clienţi indirecţi, furnizând produse, soluţii şi expertiză tehnică şi comercială pentru majoritatea ramurilor industriale şi pentru agricultură.
    „Divizia Agricultural Solutions are poderea cea mai mare pentru BASF în Ucraina, având în vedere mărimea pieţei de inputuri pentru agricultură. În ultimii ani au crescut de asemenea semnificativ afacerile cu produse ce deservesc industriile uşoare (nutriţie animală, produse farmaceutice, componente auto, încălţăminte şi textile, vopseluri decorative, sisteme pentru eficienţă energetică etc.)”, a menţionat Tiberiu Dima. Pentru managerul român, ziua la birou începe la 7:45, iar ziua de lucru este împărţită între discuţii cu membrii echipei, analize sau diverse scenarii de business, întâlniri interne sau externe pe diverse teme, discuţii informale cu colegii, convorbiri telefonice sau semnarea de documente.
    „Petrec, în medie, cel puţin
    30 minute pe zi pentru a învăţa ceva nou sau pentru a mă pune la curent cu informaţiile relevante. Călătoresc cam 25% din timp, în special pentru a vizita clienţi, dar şi pentru întâlniri cu managementul în Moscova sau la sediul central în Ludwigshafen, Germania.” El spune că a învăţat de-a lungul timpului că nu există o soluţie universală pentru succesul în afaceri – companiile trebuie să fie flexibile în a înţelege nevoile clienţilor şi a adapta, pe cât posibil, oferta de produse sau soluţii, precum şi caracteristicile specifice ale acestora. 
    „Este esenţial să înţelegi exact ce are nevoie clientul şi cum poate rezolva problema produsul sau serviciu tău – pentru asta este necesar un dialog real, deschis şi permanent cu clienţii.” De asemenea, managerul român spune că îşi ghidează deciziile după mai multe lecţii învăţate de-a lungul timpului.
    „Think big – determinarea de a aduce o schimbare fundamentală pozitivă în dinamica unei pieţe este răsplătită pe măsură. Pentru a reuşi cu succes acest gen de schimbare este nevoie de viziune, curaj şi leadership”.
    Cât despre o posibilă întoarcere în România, Tiberiu Dima spune că experienţa internaţională îi aduce în continuare o mare satisfacţie personală şi profesională, în ciuda provocărilor legate de limba, cultură şi ieşirea din mediul confortabil din ţară.
    „Intenţionez să continuu să lucrez în străinătate pentru următorii câţiva ani.” 

  • Decizie neaşteptată: Uber Eats îşi retrage operaţiunile de pe opt pieţe, inclusiv România. Care este motivul

    Uber a declarat că îşi închide operaţiunile Uber Eats pe opt pieţe, deoarece acestea nu i-au oferit o posibilitate clară de a deveni livratorul online de mâncare numărul 1 sau 2 – obiectivul pe care îl declarase pentru acest segment de activitate, scriu cei de la Reuters.

    „Am luat decizia de a renunţa la Uber Eats în Republica Cehă, Egipt, Honduras, România, Arabia Saudită, Ucraina şi Uruguay. Această hotărâre vine în continuarea strategiei noastre de a ne concentra energia şi resursele în pieţele de top în care Uber Eats este prezent la nivel global””, a spus un purtător de cuvânt al grupului. Reprezentanţii companiei au menţionat că activitatea principală a companiei, de ride sharing, nu a fost afectată pe niciuna din pieţe. 

    Potrivit Reuters, operaţiunile Uber Eats vor înceta până pe 4 iunie pe cele opt pieţe, fiind afectate circa 50 de joburi cu normă întreagă.

    Într-un comunicat, reprezentanţii companiei spun că această decizie se bazează pe o analiză detaliată a rezultatelor de business într-o piaţă competitivă pentru livrarea de mâncare. „Fiind o companie globală, trebuie să alegem cu atenţie cele mai potrivite produse pentru fiecare piaţă şi felul în care distribuim resursele în locurile în care suntem prezenţi în lume. Această decizie ne permite să ne redirecţionăm resursele către alte pieţe din Europa şi din lume, unde Uber Eats înregistrează o creştere foarte rapidă. Acum, prioritatea noastră este să facem tot posibilul să atenuăm impactul asupra colaboratorilor noştri: angajaţii, restaurantele partenere, curierii parteneri şi clienţi care ne-au susţinut până acum.”
     

  • Operatorul aerian low-cost Wizz Air suspendă operaţiunile de pe trei aeroporturi româneşti. Care sunt acestea

    Wizz Air a anunţat astăzi că începând cu data de 25 martie 2020, ora locală 00.00, va suspenda toate operaţiunile de la bazele din Timişoara, Craiova şi Sibiu până la 1 mai. Măsurile sunt luate ca urmare a restricţiilor din partea autorităţilor române cu privire la circulaţia cetăţenilor străini în România în cadrul eforturilor de limitare a epidemiei de coronavirus. Toate celelalte operaţiuni din România (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava, Constanţa, Tîrgu Mureş şi Satu Mare) rămân active, dar cu restricţiile impuse de diferitele ţări către care Wizz Air operează de pe aeroporturile respective.

    Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informaţi automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicaţia pentru mobil. Clienţii vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, sumă care poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziţia de produse şi servicii Wizz Air. Pasagerii pot alege rambursarea banilor – care va dura mai mult – şi vor fi informaţi despre paşii necesari pentru un transfer bancar sau transferul către un card bancar printr-un e-mail separat. În acest caz, clienţii vor putea primi doar 100% din suma achitată iniţial. Pasagerii care şi-au făcut rezervările prin intermediul agenţiilor de turism – inclusiv agenţiile de turism online – trebuie să ia legătura cu agenţia de unde şi-au cumpărat biletele.

  • Sphera Group, care deţine KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, restrânge operaţiunile în restaurantele din România

    Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, anunţă închiderea unor restaurante din portofoliul său în România, ca urmare a ordonanţei dispuse de Ministerul de Interne prin care se suspendă activitatea de servire şi consum a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice şi care are drept scop prevenirea răspândirii noului tip de coronavirus.

    Astfel, restaurantele Pizza Hut şi Taco Bell vor fi închise până la noi decizii ale autorităţilor, iar KFC şi PizzaHutDelivery vor continua să servească produse clienţilor numai prin serviciul de livrare al celor două branduri, precum şi pe liniile de acces autoturisme ale restaurantelor KFC de tip Drive Thru din Bucureşti şi din ţară, informează compania într-un anunţ pe bursă.

    “Siguranţa clienţilor a fost întotdeauna prioritară pentru Sphera Franchise Group şi, de aceea,toate brandurile din portofoliu au implementate  proceduri bazate pe principiile HACCP,care impun analize de risc stricte în punctele critice pe întreg  lanţul de aprovizionare.Pe lângă acestea, dat fiind contextul actual, Grupul a decis implementarea de măsuri de siguranţă suplimentare în toate restaurantele funcţionale din ţară.Astfel, au fost intensificate procedurile de igienă şi siguranţă deja existente,pentru a se conforma tuturor protocoalelor medicale prevăzute în cazul epidemiei.În aceste condiţii fără precedent, Grupul ia toate măsurile necesare pentru a asigura în continuare operaţiuni de calitate, menţinând sănătatea angajaţilor săi, contribuind în societate şi protejând valoarea pentru acţionarii  săi”, spune Georgios Argentopoulos, director general Sphera Group.

  • Chimcomplex anunţă finalizarea operaţiunilor de integrare şi numeşte o nouă echipă executivă

    În concordanţă cu planul strategic iniţial, la un an după achiziţia activelor Oltchim, Chimcomplex a finalizat operaţiunile de integrare şi numeşte o nouă echipă executivă. Se îmbunăţeşte astfel structura de conducere a companiei şi se face transferul mai multor funcţii de conducere la nivel regional. Echipa executivă se separă de cea administrativă, noul sistem de management fiind conceput pentru a facilita implementarea strategiei de dezvoltare în cel mai echilibrat mod. Echipa executivă proaspăt numită este susţinută de către consiliul de administraţie pe principii de guvernanţă corporatistă, iar împreună vor pune în practică planul de dezvoltare al companiei pentru perioada 2020 – 2022. Executivii Chimcomplex sunt lideri competenţi şi experimentaţi pentru poziţionarea companiei către o creştere durabilă. Aceştia aduc expertiză globală din domeniul industriei, comercial şi producţie, consolidând compania.

    Funcţia de CEO Chimcomplex a fost preluată de la începutul lunii februarie 2020 de Tivadar Runtag. De-a lungul carierei sale acesta a ocupat poziţii de management în Ungaria, Turcia, Cehia şi România, în cadrul unor companii internaţionale precum OMV şi Shell. Anterior acestei noi poziţii Tivadar Runtag a fost CEE Cluster Manager la Prista Oil. Tivadar Runtag va conduce o echipă nou formată care va coordona operaţiunile financiare, comerciale, producţia şi distribuţia.

    Adrian Dumitriu va prelua din luna aprilie funcţia de Chief Financial Officer (CFO) Chimcomplex. Acesta îşi va utiliza expertiză în management strategic şi financiar pentru coordonarea operaţiunilor financiare ale companiei. Adrian Dumitriu are o experienţă profesională de peste 15 ani ca director financiar pentru operaţiunile din România ale unor corporaţii internaţionale precum Campofrio – Spania, Agrana – Austria, Alstom – Franta, Al Rajhi Group – Arabia Saudită. Anterior a ocupat pozitia de Director Financiar al companiei Nuclearelectrica SA.
    Serghei Gheorghe a preluat funcţia de Chief Supply Chain Officer (CSCO) Chimcomplex după ce în ultimii 15 ani a fost director de achiziţii şi chief procurement officer, iar în ultimii 5 ani şi vicepreşedinte al producătorului de aluminiu Alro Slatina.

    Armand Spiru a fost numit Chief Commercial Officer (CCO) Chimcomplex, după ce în ultimul an a fost director comercial adjunct al Chimcomplex Vâlcea şi anterior, pentru o perioada de 7 ani, director comercial Oltchim. Anterior pozitiilor detinute în domeniul chimiei a condus departamentele comerciale şi cele de project management ale unor companii din IT, Leasing şi FMCG, beneficiind astfel de o experienţă însemnată privind relaţiile de afaceri şi mediul de business privat.

    Dumitru Coman, parte a echipei Chimcomplex de 30 de ani, a preluat funcţia de Chief Technical Officer (CTO), anterior acesta ocupând în ultimii ani 26 ani poziţia de director general Chimcomplex Borzeşti şi cea de director tehnic tot la Chimcomplex Borzeşti.
    Victor Avram este Chief Operating Officer (COO) Chimcomplex Vâlcea. Acesta a început să lucreze în Oltchim acum 30 de ani. Victor Avram a ocupat diverse funcţii de top management de-a lungul anilor şi a fost unul dintre cei responsabili pentru strategia de creştere a companiei, dezvoltarea activelor şi managementul unor programe complexe de dezvoltare.

    Daniel Prisacariu este Chief Operating Officer (COO) Chimcomplex Borzeşti, fiind promovat din funcţia de director comercial pe care o ocupa de 16 ani în cadrul companiei. Daniel Prisăcariu face parte din echipa Chimcomplex de 24 de ani.

    Compania a intrat într-o fază de transformare extinsă, încă din 2017. Compania s-a concentrat pe reducerea semnificativă a datoriilor, a introdus o organizaţie mai simplă, mai integrată şi mai receptivă şi a început un program de economii substanţiale a costurilor. În 2018, Chimcomplex Borzeşti a achizitionat 5 grupe de active Oltchim, astfel noua entitate creată a devenit cel mai mare combinat chimic din România.
    Noul plan de dezvoltare 2020-2022 îşi propune o creştere rentabilă şi durabilă, valorificând câştigurile realizate în timpul transformării. Compania se concentrează acum pe creşterea veniturilor şi eficienţă operaţională.

    Chimcomplex este unul din cei mai importanţi fabricanţi de produse chimice din România şi cel mai mare exportator cu capital privat românesc. Compania operează cel mai mare combinat chimic din România, având 2 platforme industriale la Oneşti şi Râmnicu Vâlcea.
    Cu peste 60 de ani experienţă, compania produce şi comercializează produse clorosodice, polioli-polioteri, oxoalcooli plastifianţi, cloruri anorganice, solvenţi organici, alchilamine produse de sinteză organică şi gaze tehnice dar şi alte soluţii care contribuie la dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor şi industriilor. În primele 9 luni ale anului 2019 Chimcomplex a înregistrat o cifră de afaceri de 1.03 miliarde de lei.
     

  • Cum se exportă inteligenţa artificială românească

    „În 2019 am participat la Innovation Labs, programul de preaccelerare din România sponsorizat de Orange, şi am fost acceptaţi de ei în programul lor de accelerare Orange Fab. Acum avem un parteneriat cu Orange pentru a crea o platformă de AIOps pentru ei şi pentru clienţii lor de business. Practic venim cu toate cunoştinţele din spate fondând o nouă companie care să se concentreze mai puţin pe consultanţă, şi mai mult pe a construi o platformă de AIOps“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Călin Cornigeanu, cofondator şi chief development officer al Siscale AI. AIOps vine de la Artificial Intelligence in IT Operations şi are rolul de a ajuta companiile să-şi modernizeze procesele curente şi să câştige noi perspective din datele pe care le au pentru a lua decizii de business.
    Povestea Siscale AI a început în 2015, numele start-up-ului provenind de la sistem integration at scale (integrare de sisteme la scară mare – n. red.). Start-up-ul a pornit iniţial cu câţiva clienţi de servicii administrate din zona New York, dat fiind că CEO-ul companiei, Petrică Ruţă, de origine român, dar stabilit în SUA, locuieşte în metropola americană.
    „Eu am lucrat înainte de Siscale la Bitdefender timp de trei ani, pe poziţia de cercetător în domeniul malware. Un prieten de-al meu a intrat în contact cu Petrică Ruţă, CEO-ul din SUA, printr-o recomandare, iar eu şi prietenul meu ne-am deschis o companie micuţă. Am început să avem o colaborare B2B, un fel de angajaţi dar nu cu contract de muncă în SUA. De acolo a tot evoluat compania, ne-am strâns relaţiile şi am ajuns să înfiinţăm Siscale AI”, a povestit el.
    Ţinta Siscale AI a fost să creeze o platformă care să ajute companiile să-şi modernizeze operaţiunile de IT.  „Siscale AI este o platformă de AIOps. Încercăm să ajutăm companiile să adopte AIOps ca tehnologie”, a explicat Călin Cornigeanu. Start-up-ul lucrează spre exemplu acum la reducerea alarmelor false din centrele de operare a datelor şi din centrele de securitate cibernetică.
    „Practic, agregăm alertele de la mai multe sisteme de securitate din infrastructură şi aplicând machine learning pe aceste date ne dăm seama care alertă este importantă. Motivul pentru care este nevoie de aşa ceva este că există foarte multe alarme false pe care analiştii de securitate petrec foarte mult timp urmărind alarme care ajung să fie evaluate ca fiind false. Şi atunci sistemul nostru ajută să reducă din acel zgomot şi oamenii să se concentreze pe lucruri mai importante.”
    Start-up-ul local are în prezent încheiate mai multe contracte cu clienţi din SUA, în paralel cu proiectul de colaborare avut cu gigantul francez Orange.
    „Cu Orange plănuim să facem un model de tip white labeling – în sensul că le dezvoltăm o platformă pe care ei mai apoi să o vândă clienţilor lor sub brandul Orange. Avem şi planuri de a crea ceva găzduit în cloud, un produs care să fie al nostru, dar cred că principalele venituri ar veni din parteneriatul cu Orange”, a precizat cofondatorul Siscale AI.
    Până în prezent, start-up-ul nu a luat nicio finanţare, însă cochetează cu ideea de a obţine o investiţie de câteva milioane de euro pentru a dezvolta în continuare platforma.
    „Nu am luat nicio finanţare până acum, totul a fost creştere organică. Nu avem neapărat o sumă fixă pe care o dorim de la investitori, dar ca primă finanţare aş zice probabil că se ridică la câteva milioane de dolari”, a punctat Călin Cornigeanu, adăugând că banii obţinuţi din finanţare ar fi urma să fie utilizaţi pentru extinderea în continuare în SUA, concomitent cu extinderea în Europa. În ceea ce priveşte evaluarea actuală a proiectului, cofondatorul Siscale AI a precizat că aceasta se situează deocamdată sub 10 milioane de euro.
    Anul acesta, start-up-ul local se va concentra în special pe finalizarea platformei, fiindcă apoi, odată terminată platforma, echipa va avea informaţii concrete şi despre canalul de distribuţie facilitat de Orange şi va putea să înceapă să caute astfel şi primii investitori.

    Proiect: Siscale AI
    Ce face: soluţii de inteligenţă artificială pentru eficientizarea operaţiunilor de IT
    Necesar de finanţare: câteva milioane euro
    Evaluare proiect: sub 10 milioane euro
    Invitat: Călin Cornigeanu, chief development officer, cofondator Siscale AI

    Proiect: Polyfazer
    Ce face: soluţii inteligente pentru staţii de încărcare electrică
    Reţeaua publică actuală dezvoltată: 65 de puncte publice de încărcare electrică pentru maşini
    Invitat: Gabriel Ioniţă, fondator Polyfazer

    Proiect: Underline
    Ce face: aplicaţie mobilă pentru extragerea textelor din cărţi
    Investiţie iniţială: 150.000-200.000 euro
    Finanţare primită până acum: 500.000 euro
    Necesar actual de finanţare: 3-4 milioane euro
    Invitat: Laurenţiu Victor Bălaşa, fondator Underline

    Proiect: Dekeneas
    Ce face: platformă AI de detectare a atacurilor cibernetice
    Invitat: Andrei Bozeanu – fondator Dekeneas şi security consultant în cadrul CERT-RO

    Proiect: Flip.ro
    Ce face: platformă online de vânzare/cumpărare a smartphone-urilor second-hand
    Finanţare primită până acum:120.000 euro
    Necesar de finanţare: 0,5-1 milion euro
    Invitaţi: George Moroianu şi Alin Luca, cofondatorii Flip.ro

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Superbet: Vlad Ardeleanu pleacă de la conducerea operaţiunilor din România după cinci ani în care a adus compania de pariuri la un rulaj de 2,8 mld. euro în 2019 şi la o valoare de piaţă de 700 mil. euro

    Vlad Ardeleanu a plecat de la conducerea operaţiunilor Superbet România după cinci ani în care a făcut din compania de pariuri una dintre cele mai valoroase firme angtreprenoriale româneşti şi care a dus la intrarea în acţionariat a fondului de investiţii american Blackstone.

    Vlad Ardeleanu spune că îşi va continua cariera prin dezvoltarea unor afaceri antrepronoriale proprii.

    “Am condus o echipă care a reuşit succese remarcabile: compania a crescut de cinci ori, a avut un rulaj de 2,8 miliarde de euro în 2019 şi a intrat în topul primelor zece companii antreprenoriale din România”, spune el.

    În urmă cu cinci ani Sacha Dragic l-a recrutat pe Vlad Ardeleanu de la Carrefour pentru a dezvolta Superbet.

    În toată această perioadă Superbet a ajuns numărul unu pe piaţa de pariuri din România şi a început un proces de extindere internaţională. Anul trecut, Dragic a recrutat o întreagă echipă de management, poziţia de CEO a întregului grup fiind preluată de irlandezul Johnny Hartnett, care a fost numărul doi în cadrul casei de pariuri Paddy Power Betfair, una dintre cele mai mari companii de pariuri sportive la nivel global.

    “Astăzi, Superbet are profil de corporaţie internaţională, o evaluare de 700 de milioane de euro şi este partener al Blackstone, cel mai mare fond de investiţii din lume. Sunt sigur aşadar că noua echipă de management va avea succes în a atinge obiectivul unei evaluări de 1 miliard de dolari în următorii ani”, a subliniat Ardeleanu.

    La începutul anilor 2000 el a fondat împreună cu omul de afaceri Florentin Banu reţeaua de magazine Artima pe care au vândut-o în 2007 grupului Carrefour. După preluare, Carrefour l-a păstrat pe Ardeleanu care a ajuns numărul doi în conducere.

    Pe lângă afacerile antreprenoriale proprii Ardeleanu spune că vrea să se dedice unui proiect naţional – Şah pentru România.


     

  • Cel mai bun an de după criză?

     „Anul 2020 este cel mai bun an ca tranzacţii avansate”, a observat Laurenţiu Lazăr, managing partner al companiei de consultanţă în imobiliare Colliers România, în cadrul unui eveniment axat pe aşteptările legate de viitorul real estate-ului românesc. Lazăr previzionează că numărul tranzacţiilor în curs de pregătire şi de semnare din România se situează la un nivel mult mai ridicat decât în anii anteriori.
    În acest context, una dintre predicţiile Colliers arată că România va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini. Implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic, potrivit consultanţilor Colliers International. „Este puţin probabil ca reformele structurale care ne-ar putea ajuta anul acesta să se întâmple. Dincolo de acest an electoral, trebuie să ţinem cont că nu discutăm despre proiecte dificile, ci doar despre două autostrăzi: de la nord la sud şi de la est la vest pentru a străbate Carpaţii”, spune Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers. Datele arată că anul trecut construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a României – înregistrată în primele trei trimestre din 2019. Chiar şi în acest context, dacă ritmul de creştere economică încetineşte în 2020, această tendinţă se va reflecta şi asupra pieţei imobiliare.
    Colliers mai prezice că România va rămâne în continuare decupată ca piaţă de tensiunile şi riscurile geopolitice globale, astfel încât Brexitul sau disputa referitoare la tarifele comerciale nu vor afecta în mod direct piaţa locală. „Cum vor afecta evoluţiile externe piaţa locală? Dincolo de evoluţiile interne, există schimbări pe plan extern, cum ar fi Brexitul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei. Contextul extern va avea un impact neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020”, notează reprezentanţii Colliers.
    O altă predicţie arată că 2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada postcriză. Din perspectiva tranzacţiilor încheiate, Colliers se aşteaptă ca în 2020 să depăşească un nivel total de 1 miliard de euro, în contextul în care există deja tranzacţii de 600 de milioane de euro în pregătire.
     „Există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul NEPI Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019. În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă. Referitor la tendinţe, consultanţii Colliers International estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente. Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este destul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor verzi”, notează specialiştii.
    Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, potrivit predicţiilor, încât rata de neocupare se estimează a fi la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. „Creşterea costurilor de construcţie – o noutate pentru piaţa din România – la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%) influenţează deciziile de relocare ale companiilor”, apreciază consultanţii Colliers International.
    În 2020 România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne, astfel încât în prezent stocul se situează la circa 4,6 milioane de metri pătraţi. Potrivit statisticilor, în România stocul este la jumătate faţă de cel din Cehia şi chiar de patru ori mai mic decât cel din Polonia. Pentru a atinge pragul, dezvoltatorii trebuie să livreze 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare.
    În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa spaţiilor logistice, mai mulţi jucători activi şi în piaţa locală caută să îşi reconfigureze distribuţia şi poate să se mute. „Se anunţă un an foarte bun, cu livrări estimate de dezvoltatori la circa 800.000 de metri pătraţi. Sunt sigur că nu vor fi 800.000 de metri pătraţi, dar cred că vor fi totuşi încă 650.000 de metri pătraţi. Pe de altă parte, portul Constanţa devine atractiv. Sunt trei retaileri mari polonezi care se uită mult la portul din Constanţa. Geografia ne ajută aici”, explică Laurenţiu Duică, partener, şef al departamentului industrial al Colliers. El consideră că potenţialul României nu se rezumă la 5 milioane de metri pătraţi. „Eu zic că în 3-4 ani vom ajunge la 8 milioane de metri pătraţi, urmând ca după ce atingem acest nivel să discutăm de alte probleme, precum căi ferate, transporturi, impozite mai mari, timpi de livrare etc.”, apreciază specialistul.
    Va continua dezvoltarea centrelor comerciale în zonele consacrate de birouri, pe fondul unui consum mai sănătos, cred consultanţii. „Proprietarii centrelor comerciale vor continua să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, cu un accent special pe partea de agrement. Dezvoltatorii vor căuta sinergii: noile malluri, de exemplu, se vor construi în zone consacrate de birouri sau vor avea propriile componente de birou sau rezidenţial ataşate. Inclusiv apariţia spaţiilor de birouri partajate în centrele comerciale este o opţiune atractivă. În ceea ce priveşte segmentul de retail, va continua expansiunea în oraşele mici şi mijlocii, unde există deficit de spaţii moderne de retail”, arată Colliers.
    În cazul acestei predicţii, consultanţii atrag atenţia asupra tendinţelor care implică parterul marilor clădiri de birouri – un alt segment care a prins avânt şi în România. „Avem acum mai mulţi antreprenori români care au cunoştinţe şi operează ori în sistem de franciză, ori ca business propriu, diverse baruri, cafenele, baruri sportive, restaurante şi cantine la parterul clădirilor de birouri. Acum zece ani exista un singur operator de cantine, iar acum există peste 15 operatori. Este o luptă pe piaţă. Acum există cinema, locuri de joacă şi mai mulţi operatori de fitness. În urmă cu zece ani era doar World Class, dar acum avem vreo 10 operatori în Bucureşti”, explică Simina Niculiţă, director retail în cadrul Colliers.
    Anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar atâta timp cât economia are o evoluţie ascendentă, consultanţii de la Colliers International se aşteaptă ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor.
    Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019. Una dintre particularităţile care intervin pe segmentul de terenuri ţine de interesul investitorilor şi dezvoltatorilor faţă de oraşe mici, cu populaţii cuprinse între 50.000 şi 150.000 de locuitori. 

  • Cele mai inovatoare companii din România: Robotul care poate eficientiza munca dedicată departamentelor juridice

    Descrierea inovaţiei:
    Este prima soluţie dezvoltată în cadrul parteneriatului dintre Deloitte Legal şi UiPath şi constă într-un robot (soluţie RPA) dedicat industriei juridice care automatizează procese efectuate până acum de departamentele juridice, de compliance sau de departamentele de operaţiuni. Practic, robotul face căutări în surse publice care sunt frecvent accesate în exerciţiile de due diligence, într-o primă etapă fiind automatizate căutările în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară. Acesta permite eficientizarea semnificativă a procesului de căutare în Registrul Naţional de Publicitate Imobiliară, robotul finalizând o căutare în aproximativ şapte minute, faţă de trei ore şi jumătate, cât i-a fost necesar unui avocat pentru a face acelaşi demers. Echipa care a dezvoltat proiectul este formată din Simina Mut, iniţiatoarea acestui proiect, avocat în cadrul Reff & Asociaţii (societatea de avocaţi membră a reţelei globale Deloitte Legal) şi care conduce centrul de excelenţă Deloitte Legal precum şi Lorena Roşia, senior associate în cadrul Reff & Asociaţii, avocat definitiv cu peste şase ani de experienţă în industria serviciilor financiare.

    Elementul de noutate:
    Este prima soluţie de acest tip lansată la nivel naţional. Ea a fost iniţiată în România şi este în curs de a fi extinsă în alte ţări din regiune. Soluţia permite profesioniştilor din domeniul juridic să folosească tehnologia pentru a-şi eficientiza munca şi pentru a se adapta la schimbările rapide, numeroase şi complexe din domeniul juridic.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efectele acestei inovaţii, reprezentanţii Deloitte enumeră: eficienţa crescută în comparaţie cu procesele derulate în mod tradiţional de avocaţi/membri ai echipei juridice; creşterea calităţii şi îmbunătăţirea managementul riscului, pentru că robotul asigură acurateţe în îndeplinirea sarcinilor; reducerea timpul necesar pentru rezolvarea sarcinilor pe care le poate prelua; reducerea costurilor dedicate de organizaţii muncii de rutină (prin preluarea de către robot a unor sarcini repetitive, experţii din departamentele juridice au mai mult timp la dispoziţie pentru a se dedica sarcinilor mai complexe, care aduc mai multă valoare organizaţiei, şi pentru a lucra mai îndeaproape cu organizaţia).

  • Edenred România şi-a reluat integral operaţiunile, după ce clienţii întâmpinaseră probleme pe data de 21 noiembrie

    Atacul malware avansat a fost identificat rapid şi nu a avut nicio capacitate de propagare.

    Reluarea rapidă a operaţiunilor Edenred România a fost posibilă datorită măsurilor de precauţie declanşate imediat după atac, inclusiv deconectarea sistemelor, pentru a proteja operaţiunile şi clienţii.

    Pe baza unei analize amănunţite, susţinute de experţi tehnici şi investigatori externi, în prezent nu există nicio dovadă care să sugereze că date personale de orice fel ar fi fost furate sau accesate, sau că ar fi avut loc vreo contaminare sau propagare către clienţii Edenred.

    “Edenred România a acţionat şi va continua să acţioneze în deplină transparenţă cu clienţii şi partenerii şi confirmă angajamentul de a furniza clienţilor săi cea mai bună calitate şi continuitate a serviciilor”, notează un comunicat al companiei.