Miliardarul norvegian Kjell Inge Rokke plănuieşte să facă donaţii semnificative din averea sa estimată la 2 miliarde de dolari. Va începe cu construirea şi administrarea unei nave pentru cercetarea condiţiilor oceanului şi curăţarea acestuia, a declarat el pentru cotidianul Aftenposten.
Vasul va fi administrat în parteneriat cu World Wide Fund (WWF), va avea o echipă dedicată de 30 de persoane şi va oferi spaţiu pentru până la 60 de membri de personal ştiinţific. El vrea astfel să dea mai departe societăţii ceva din ce a câştigat. Nu a dezvăluit costul vasului şi nici ce donaţii va face. Miliardarul este acţionarul majoritar al companiei cu activităţi în industria petrolului Aker ASA.
Mai exact, era vorba de 1,8 hectare de teren pe malul oceanului, într-un golf în nordul Madagascarului, pentru care a plătit, potrivit declaraţiei sale la momentul revenirii în ţară, 1 euro pe metru pătrat, consemnează Libertatea.ro.
„Investiţia o să fie de vreo 200 – 300.000 de euro, bungalouri plus utilităţi. Cei care fac sporturi din astea, cei care se duc până acolo, nu sunt foarte pretenţioşi. Merg pentru frumuseţea locurilor şi pentru vânt. O să fie aşa, cam la două, două stele şi jumătate. Mâna de lucru o să fie ieftină, aşa că nu o să coste mult“, declara, în 2012, Radu Mazăre.
Mai multe şi imagini pe www.one.ro
În momentul de faţă, pare că cei de la Disney sunt în stare să transforme în aur orice ating: de la Zootopia până la Star Wars, aceste studiouri propun o varietate mare de filme, iar succesul la box-office pare să le surâdă de fiecare dată.
Din cele nouă filme distribuite anul acesta de Disney la scară largă (lansate simultan în peste 3.000 de cinematografe), cinci au generat venituri de peste 100 de milioane de dolari; mai exact, acestea au adus în conturile Disney 1,75 miliarde de dolari. Nici celelalte filme nu s-au descurcat prea rău, ducând totalul la aproape 2 miliarde de dolari.
Aşteptările sunt astfel destul de mari în ceea ce priveşte Moana, o poveste despre despre o adolescentă îndrăzneaţă care pleacă pe mare într-o misiune, pentru a-şi demonstra că poate fi un maestru al descoperirilor de noi locuri şi a îndeplini misiunea strămoşilor săi. Pe timpul călătoriei sale, Moana îl întâlneşte pe cândva măreţul semizeu Maui; împreună, vor traversa oceanul într-o călătorie plină de acţiune, pe timpul căreia vor întâlni creaturi feroce enorme şi situaţii imposibile.
Acum trei mii de ani, cei mai buni marinari din lume au călătorit de-a lungul vastului Pacific, descoperind nenumăratele insule din Oceania. Dar apoi, timp de un mileniu, cursele lor s-au oprit şi nimeni nu ştie nici până astăzi de ce. Povestea este inspirată în parte din istoriile orale ale oamenilor şi ale culturilor din Oceania, unde realizatorii filmului au călătorit pentru a învăţa cât mai multe cu putinţă. Vreme de secole, cei mai mari navigatori din lume au explorat cu măiestrie vastul Pacific, descoperind multe insule din Oceania. Dar apoi, cu aproximativ 3.000 de ani în urmă, aceste călătorii au încetat timp de un mileniu, şi deşi există nenumărate teorii de ce s-a întâmplat acest lucru, nimeni nu ştie cu exactitate motivele.
„Acea mândrie în tradiţiile lor culturale şi acel simţ al legăturii cu oceanul au devenit elemente centrale ale poveştii. De aceea protagonista şi filmul, se numesc Moana, cuvânt care înseamnă ocean în multe limbi din Polinezia”, spune producătorul executiv John Lasseter. Există supoziţii variate, însă nimeni nu este sigur de ce a avut loc această pauză de 1.000 de ani, în care explorările au fost oprite, pentru a fi reluate acum 2.000 de ani, expediţii ce au dus la descoperirea unor locuri ca Tahiti, Hawai‘i şi Aotearoa (Noua Zeelandă). Această renaştere – şi explicaţiile posibile din spatele ei – au aprins pare-se imaginaţia creatorilor de film.
Filmul este regizat de echipa formată din Ron Clements şi John Musker, care au mai regizat şi Mica Sirenă sau Aladdin, şi produs de Osnat Shurer, care este cunoscut pentru Lifted şi One Man Band.
În concluzie: Disney a stabilit un standard al calităţii extrem de înalt, dar reuşeşte să îl atingă şi de această dată. Moana este un film de copii pentru toată familia, iar apariţia lui Dwayne „The Rock” Johnson (sau măcar a vocii lui) într-un film de animaţie este îmbucurătoare.
Nota: 8/10
Tommy G. Thompson a fost, cândva, unul dintre cei mai mari căutători de comori ai timpurilor sale: un scafandru brunet, bărbos, care a descoperit cel mai mare tezaur din istoria SUA – 3 tone de aur, în Oceanul Atlantic, în 1988. Ani mai târziu, acuzat de înşelăciune de către investitorii săi, acesta a fost arestat de agenţii federali. Astăzi, Thompson trăieşte într-o celulă de închisoare din Ohio, unde este reţinut până când recunoaşte unde a ascuns aurul. Dar, timp de aproape doi ani, în ciuda ameninţărilor, amenzilor şi pedepselor primite de judecătorii federali, nimeni nu a reuşit să-l facă pe Thompson dezvăluie ce a făcut cu aurul.
Comoara se afla de mult în atenţia căutătorilor. Mulţi au încercat să o găsească, dar nimeni nu a reuşit. Asta până când un tânăr obsedat de inginerie din Ohio a construit un robot numit „Nemo”, care s-a scufundat la 8.000 de metri şi a adus „prada” la suprafaţă. Thompson a reuşit să atragă peste 160 de investitori pentru a-şi finanţa expediţia şi a investit, de asemenea, ani de zile în dezvoltarea tehnologiei pentru ajunge cât mai adânc pe fundul oceanului.
După descoperire, la apogeul celebrităţii sale, Thompson făcea foarte puţine declaraţii în public şi avea tendinţa de a-şi minimiza rolul în cadrul acestei acţiuni. „Este o celebrare a idealurilor americane: companii libere şi muncă asiduă”, declara acesta. Ani mai târziu, însă, investitorii i-au creionat un portret total diferit de ceea ce arătase până atunci. Doi dintre aceştia l-au dat în judecată în anul 2000, acuzându-l de faptul că a vândut tot aurul şi şi-a păstrat profitul. În 2012, judecătorul a hotărât ca Tommy G. Thompson să se prezinte în faţa instanţei, dar acesta nu a apărut. Au urmat doi ani de urmărire, pe care unul dintre generalii de la US Marshal a numit-o „probabil una dintre cele mai inteligente strategii” de care agenţia s-a lovit.
În cele din urmă, Thompson a fost prins în ianuarie 2015, după ce agenţii au urmărit-o şi au prins-o pe iubita într-un hotel de 200 de dolari pe noapte lângă West Palm Beach. Într-o declaraţie, agenţia a declarat că şi-a folost „toate resursele şi ingeniozitatea ” pentru a-l găsi. Cu toate acestea, nu au găsit şi comoara. Investitorii lui Thompson, care se aşteptau iniţial să facă zeci de milioane de dolari din această mişcare, consideră că acesta ascunde sute de monede de aur într-un cont secret, creat pentru copiii lui. La început, planul lor părea promiţător: Thompson a pledat vinovat pentru sfidarea curţii în aprilie 2015, în conformitate cu Columbus Dispatch, şi a declarat că va dezvălui locaţia exactă a monezilor. Dar acest lucru nu sa întâmplat.
Avocatul lui Thompson a declarat luna trecută că domnul Thompson nu îşi poate aminti cui i-a dat aurul, chiar şi după ce a analizat mii de pagini de documente referitoare la comoară. Aşadar, un judecator federal a decis că Thompson se preface şi l-a condamnat la un an de închisoare. Totuşi, Thompson ar putea rămâne după gratii până când spune adevărul şi este amendat, în acest timp, cu câte 1000 de dolari pe zi. „Cine ştie – ar putea avea o revelatie”, a declarat judecătorul.
Lui Boyan Slat i-a venit ideea în timp ce făcea scufundări în Grecia şi a văzut mai multe gunoaie decât peşti. A pornit, în cadrul şcolii la care învăţa un proiect prin care analiza mărimea şi numărul particulelor de plastic din oceane. Lucrarea sa a câştigat numeroase premii, inclusiv “Cel mai bun concept tehnic” la Delft University of Technology în 2012.
Boyan şi-a numit conceptul “The Ocean Cleanup” şi l-a prezentat în cadrul TEDxDelft 2012. Ulterior, tânărul a fondat “The Ocean Cleanup foundation”, o organizaţie nonprofit responsabilă cu dezvoltarea tehnologiei. Ideile sale pot salva sute de mii de organisme subacvatice anual, dar şi milioane de dolari prin scăderea costurilor de curăţenie, reducerea la minim a daunelor produse unor nave sau a turiştilor care ar vizita anumite zone în număr mai mare.
Metoda prin care ar vrea să facă asta este următoarea: instalarea unei reţele de ziduri plutitoare, astfel încât plasticul adus de curenţii oceanului să fie prins.
Planul lui este pe cale de a deveni realitate. Ideea lui ia adus un premiu Index, în valoare de 152.000 de dolari, premiu care este acrodat antreprenorilor care prezintă soluţii inteligente problemelor dificile cu care ne confruntăm. Pe lângă asta, tânărul a reuşit să strângă fonduri 2 milioane de dolari pentru a-şi realiza ideea.
Slat plănuieşte să construiască un zid de 100 de kilometri în Oceanul Pacific, între Hawaii şi California. Conform Huffington Post, zidul va fi implementat în 2020. Gunoaiele şi materialele din plastic vor fi prinse în structura zidului, apoi vor fi colectate şi reciclate. Slat împreună cu echipa lui speră să implementeze o structură pilot de 1,6 kilometri în Japonia pentru a testa eficienţa acesteia.
Se estimează că prima fază a procesului ar dura în jur de cinci ani, dar în această perioadă awareness-ul oamenilor vis-a-vis de problemele ecologice ar creşte în mod semnificativ.
Pentru prima oară, cercetările au confirmat existenţa celui mai mare defect al Pământului, care este vizibil şi poate explica de ce un abis de 7,2 km s-a format în Oceanul Pacific.
Timp de secole, nu s-a ştiut nimic despre Webber Deep, o prăpastie aflată lângă Insulele Maluku din Indonezia, care a format cel mai adânc punct de pe Pământ, dar până acum, nimeni nu a putut să ofere o explicaţie pentru acest fenomen. Pentru a investiga acest aspect, geologii de la Universitatea Naţională din Australia, localizată în Canberra şi cei de la Universitatea Royal Holloway din Londra au analizat hărţi a fundului mării, care înfăţişează regiunea Mării Banda din Oceanul Pacific. Astfel, au descoperit că rocile care se află pe fundul mării prezintă sute de tăieturi paralele.
Simularea a ceea ce se află sub mare relevă faptul că o mare bucată de crustă, mai mare decât suprafaţa Belgiei, a fost, la un moment dat, în urma unei spargeri majore, divizată în plăci oceanice pentru a forma o mare depresiune pe fundul apei. Se pare că, în spatele acestei descoperiri, se află, de fapt, cel mai mare defect al Pământului, care a fost numit Desprinderea de la Banda. Acest defect are o dimensiune de 60.000 de kilometri pătraţi.
Candidatul republican, Donald Trump, înregistrează o creştere considerabilă a popularităţii, în perspectiva scrutinului prezidenţial din noiembrie, tinzând să aibă un avans în raport cu adversara democrată, Hillary Clinton, relevă un sondaj efectuat de Bloomberg.
Conform sondajului efectuat la nivel naţional, în cazul în care în cursa electorală ar fi doar Hillary Clinton şi Donald Trump, cei doi candidaţi sunt la egalitate, cu 46%. În cazul includerii tuturor candidaţilor la preşedinţie, Donald Trump este pe primul loc, cu 43%, Hillary Clinton este creditată cu 41%, Gary Johnson ar obţine 8%, iar Joll Stein 4%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Candidatul republican, Donald Trump, înregistrează o creştere considerabilă a popularităţii, în perspectiva scrutinului prezidenţial din noiembrie, tinzând să aibă un avans în raport cu adversara democrată, Hillary Clinton, relevă un sondaj efectuat de Bloomberg.
Conform sondajului efectuat la nivel naţional, în cazul în care în cursa electorală ar fi doar Hillary Clinton şi Donald Trump, cei doi candidaţi sunt la egalitate, cu 46%. În cazul includerii tuturor candidaţilor la preşedinţie, Donald Trump este pe primul loc, cu 43%, Hillary Clinton este creditată cu 41%, Gary Johnson ar obţine 8%, iar Joll Stein 4%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro