Tag: note

  • Filmele din 1975 până în prezent care au avut cele mai mari încasări. 5 din cele 7 filme Star Wars au fost hituri la box-office

    Privitul filmelor sau mersul la cinema este o tradiţie cu vechime în Statele Unite, iar Jaws în 1975 a devenit cunoscut drept primul blockbuster din istorie care a încasat la vremea respectivă 471 de milioane de dolari, ceea ce înseamnă în prezent, ajustat la inflaţie, că a avut încasări de 2,09 miliarde de dolari, depăşind hitul de anul trecut Star Wars: The Force Awakens, care a vut încasări globale de 2,07 miliarde.

    Titanic rămâne filmul care a încasat cei mai mulţi bani 2,13 miliarde (ajustat 3,17 miliarde) urmat de Avatar cu 3,1 miliarde (ajustat), apoi Star Wars: A New Hope – 3,06 miliarde (ajustat).

    Animaţiile au câştigat teren începând cu 1992 când Aladin a fost filmul cu cele mai bune încasări la box-office, apoi alte patru animaţii au câştigat publicul (Lion King 1994, Shrek 2 2004, Toy Story 3 2010 şi Frozen în 2013).

    În acest top apar cinci filme dintre cele şapte din universul Star Wars, trei filme din universul Harry Potter, iar Tom Cruise apare în top cu trei filme din universuri diferite.

    Cele mai bune filme în ochii criticilor au fost, la egalitate, E.T şi Lord of the Rings cu note de 94/100, urmate de Star Wars: A New Hope/Toy Story 3 cu 92 şi Indiana Jones: Raiders of the Lost Ark cu 90. Cel mai prost film din listă este Transformers cu 32/100. Cel mai bun film în ochii fanilor a fost The Dark Knight cu nota 9/10.

    Iar în privinţa Back to The Future atât criticii cât şi fanii l-au apreciat şi diferenţa dintre note este doar de 0,1 punct (Criticii l-au notat cu 8,6, iar fanii cu 8,5)

    2015: Star Wars: Episode VII – The Force Awakens

    Încasare – 2,07 miliarde de dolari

    Critici (Metacritic): 81/100
    Fani (Imdb): 8,3/10

    2014: Transformers: Age of Extinction

    Încasare – 1,1 miliarde de dolari
    Încasare ajustată la inflaţie: 1,12 miliarde

    Critici: 32/100
    Fani: 5,7

    2013: Frozen

    Încasare: 1,28 miliarde
    Încasare ajustată: 1,31 miliarde
    Critici: 74/100
    Fani: 7,6

    2012: Avengers

    Încasare: 1,52 miliarde
    Încasare ajustată: 1,58 miliarde
    Critici: 69
    Fani: 8,1

    2011: Harry Potter and the Deathly Hallows: Part 2

    Încasare: 1,34 miliarde
    Încasare ajustată: 1,43 miliarde
    Critici: 87
    Fani: 8,1

    2010: Toy Story 3

    Încasare: 1,06 miliarde
    Încasare ajustată: 1,17 miliarde
    Critici:92
    Fani: 8,3

    2009: Avatar

    Încasare: 2,78 miliarde
    Încasare ajustată: 3,1 miliarde
    Critici: 83
    Fani: 7,9

    2008: The Dark Knight

    Încasare: 1 miliard
    Încasare ajustată: 1,12 miliarde
    Critici: 82
    Fani: 9

    2007: Pirates of the Caribbean: At Worlds End

    Încasare: 963 milioane
    Încasare ajustată: 1,11 miliarde
    Critici: 50
    Fani: 7,1

    2006: Pirates of the Caribbean: Dead Mans Chest

    Încasare: 1,07 miliarde
    Încasare ajustată: 1,27 miliarde
    Critici: 53
    Fani: 7,3

    2005: Harry Potter and Goblet of Fire

    Încasare: 897 milioane
    Încasare ajustată: 1,1 miliarde
    Critici: 81
    Fani: 7,6

    2004: Shrek 2

    Încasare: 920 milioane
    Încasare – 1,17 miliarde
    Critici – 75
    Fani – 7,2

    2003 – The Lord of the Rings: The Return of the King

    Încasare – 1,12 miliarde
    Încasare ajustată – 1,46 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 8,9

    2002 – The Lord of the Rings: The Two Towers

    Încasare – 923 milioane
    Încasare ajustată – 1,23 miliarde
    Critici – 88
    Fani – 8,7

    2001: Harry Potter and the Sorcerer’s Stone

    Încasare – 975 milioane
    Încasare ajustată – 1,32 miliarde
    Critici – 64
    Fani – 7,5

    2000: Mission: Impossible II

    Încasare – 546 milioane
    Încasare ajustată – 759 milioane
    Critici – 59
    Fani – 6,1

    1999: Star Wars: Episode I – The Phantom Menace

    Încasare – 984 milioane
    Încasare ajustată – 1,41 miliarde
    Critici – 51
    Fani – 6,5

    1998: Armageddon

    Încasare – 554 milioane
    Încasare ajustată – 813 milioane
    Critici – 42
    Fani – 6,6

    1997 – Titanic

    Încasare – 2,13 miliarde
    Încasare ajustată – 3,17 miliarde
    Critici – 74
    Fani – 7,7

    1996: Independence Day

    Încasare – 817 milioane
    Încasare ajustată – 1,25 miliarde
    Critici – 59
    Fani – 6,9

    1995: Die Hard: With A Vengeance

    Încasare – 366 milioane
    Încasare ajustată – 575 milioane
    Critici – 58
    Fani – 7,6

    1994: The Lion King

    Încasare – 988 milioane
    Încasare ajustată – 1,59 miliarde
    Critici – 83
    Fani – 8,5

    1993: Jurassic Park

    Încasare – 1,03 miliarde
    Încasare ajustată – 1,71 miliarde
    Critici – 68
    Fani – 8,1

    1992: Aladdin

    Încasare – 540 milioane
    Încasare ajustată – 860 milioane
    Fani – 8

    1991: Terminator 2: Judgment Day

    Încasare – 520 milioane
    Încasare ajustată – 913 milioane
    Critici – 75
    Fani – 8,5

    1990: Ghost

    Încasare – 506 milioane
    Încasare ajustată – 926 milioane
    Critici – 52
    Fani – 7

    1989: Indiana Jones and the Last Crusade

    Încasare – 574 milioane
    Încasare ajustată – 915 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8,3

    1988: Rain Man

    Încasare – 355 milioane
    Încasare ajustată – 718 milioane
    Critici – 65
    Fani – 8

    1987: Fatal Attraction

    Încasare – 320 milioane
    Încasare ajustată – 674 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1986: Top Gun

    Încasare – 357 milioane
    Încasare ajustată – 779 milioane
    Critici – 67
    Fani – 6,9

    1985: Back to the Future

    Încasare – 381 milioane
    Încasare ajustată – 847 milioane
    Critici – 86
    Fani – 8,5

    1984: Indiana Jones and the Temple of Doom

    Încasare – 333 milioane
    Încasare ajustată – 767 milioane
    Critici – 57
    Fani – 7,6

    1983: Star Wars: Episode VI – Return of the Jedi

    Încasare – 475 milioane
    Încasare ajustată – 1,14 miliarde
    Critici – 52
    Fani – 8,4

    1982: E.T. – The Extra Terrestrial

    Încasare – 793 milioane
    Încasare ajustată – 1,97 miliarde
    Critici – 94
    Fani – 7,9

    1981: Raiders of the Lost Ark

    Încasare – 390 milioane
    Încasare ajustată – 1,03 miliarde
    Critici – 90
    Fani – 8,5

    1980: Star Wars: Episode V – The Empire Strikes Back

    Încasare – 538 milioane
    Încasare ajustată – 1,56 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8,8

    1979: Moonraker

    Încasare – 210 milioane
    Încasare ajustată – 693 milioane
    Fani – 6,3

    1978: Grease

    Încasare – 395 milioane
    Încasare ajustată – 1,45 miliarde
    Critici – 70
    Fani – 7,2

    1977: Star Wars: Episode IV – A New Hope

    Încasare – 775 milioane
    Încasare ajustată – 3,06 miliarde
    Critici – 92
    Fani – 8,7

    1976: Rocky

    Încasare – 225 milioane
    Încasare ajustată – 946 milioane
    Fani: 8,1

    1975: Jaws

    Încasare – 471 milioane
    Încasare ajustată – 2,09 miliarde
    Critici – 79
    Fani – 8

     

     

  • Cele mai de temut forţe speciale din lume. Dacă ajungi să îi vezi, deja este prea târziu. Galerie FOTO

    Forţele speciale de elită sunt printre cele mai bine pregătite unităţi de luptă cu care se poate lăuda o ţară. Acestea acţionează în locurile în care alţi soldaţi se tem să meargă, previn posibile ameninţări, îşi stabilesc obiective strategice şi conduc misiuni de salvare îndrăzneţe.

    Deşi este dificil să faci diferenţa între ele, există câteva unităţi care se deosebesc de altele prin istoricul lor şi prin teama pe care o insuflă adversarilor, scrie Business Insider.

    Aceşti soldaţi au trecut prin exerciţii riguroase de formare menite să îi elimine pe aceia dintre ei care nu pot face faţă standardelor exigente. Într-o lume în care mărimea armatei unei ţări nu înseamnă neaparat şi profesionalism, aceşti membri ai forţelor speciale sunt aceia care înfruntă pericolele pentru a-şi duce misiunile la bun sfârşit.

  • EDU.RO – REZULTATE BACALAUREAT 2016, după contestaţii. Procentul final de promovare este de 68,1 la sută

    UPDATE 12:30 Procentul final de promovare a examenului de bacalaureat este de 68,1 la sută

    Procentul final de promovare a examenului de bacalaureat este de 68,1 la sută, după soluţionarea contestaţiilor, rezultatele finale ale examenului fiind publicate sâmbătă pe bacalaureat.edu.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • REZULTATE BACALAUREAT 2016 publicate pe portalul EDU.RO. Notele şi mediile obţinute de elevi la examenul de Bacalaureat în Bucureşti şi în toate judeţele din ţară

    Afişarea primelor rezultate al examenului naţional Bacalaureat 2016 este prevăzută pentru astăzi, 12 iulie (până la ora 16.00). Tot astăzi vor putea fi depuse contestaţiile, în intervalul orar 16.00-20.00. Rezultatele finale la BAC 2016 vor fi făcute publice sâmbătă, 16 iulie.

    Anul trecut, 66,41% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat Bacalaureatul, în sesiunea iunie – iulie 2015, înainte de contestaţii. Rata a crescut la 67,9% după soluţionarea contestaţiilor.

    Prima etapă a examenului de Bacalaureat 2016 s-a desfăşurat în perioada 13-15 iunie, cu evaluarea competenţelor linvistice de comunicare în limba română. În urma datelor publicate de Ministerul Educaţiei, peste 81.000 de elevi au obţinut certificatul de utilizator experimentat la această probă, peste 23.000 pe cel de utilizator avansat, în timp ce peste 9.000 au primit certificatul de utilizator mediu.

    În săptămâna 27 iunie – 1 iulie, candidaţii au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice într- o limbă de circulaţie internaţională, constând în înţelegerea unui text audiat, cu durata de 20 de minute, în cadrul căreaia au fost evaluate competenţele privind receptarea textului audiat, o probă scrisă cu durata de 120 de minute, în cadrul căreia s-au evaluat competenţele privind recepratea textului citit şi producerea de mesaje scrise şi o probă orală, cu durata de 10-15 minute, în cadrul căreia au fost evaluate competenţele privind producerea de mesaje orale şi interacţiunea orală.

    Examenul de Bacalaureat 2016 a continuat cu proba scrisă la Limba Română, care a avut loc luni, 4 iulie, cu un subiect care a fost şi la sesiunea din anul precedent: “Ulima Noapte de Dragoste, Întâia Noapte de Război”.

    După proba la Limba Română, elevii au susţinut, marţi, testul de Limbă Maternă (în cazul minorităţilor naţionale).

    Miercuri a avut loc proba la matematică, pentru elevii care au urmat cursuri liceale cu profil real. În aceeaşi zi, absolvenţii de profil Uman au susţinut proba la Istorie.

    Sesiunea din acest an a exameului de Bacalaureat s-a încheiat vineri, 8 iulie, cu o probă la alegere la una din 10 materii (Geografie, Biologie, Chimie, Fizică, Informatică, Sociologie, Filosofie, Logică, Psihologie sau Economie).

    Ministerul Educaţiei anunţă că rata de participare la ultima probă scrisă de la Bacalaureat 2016, cea la alegere, a fost de 95,45%.

    “Dintre cei 127.447 de candidaţi înscrişi pentru susţinerea testului scris la una dintre cele 10 discipline (Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică şi argumentare, Sociologie şi Psihologie), s-au prezentat 121.644 de candidaţi. 5.765 de candidaţi au absentat, iar 38 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Precizam că alţi 10.191 de candidaţi şi-au echivalat notele obţinute în sesiuni anterioare, recunoscute în sesiunea curentă potrivit metodologiei de organizare şi dsfăşurare a Bacalaureatului”, anunţă Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă.

    Absolvenţii de liceu care nu au promovat examenul în această sesiune se pot înscrie la cea de-a doua sesiune, care se va desfăşura în perioada august-septembrie, prima probă urmând să aibă loc la data de 16 august.

    REZULTATE BACALAUREAT 2016 Bucureşti

    Vizi aici toate rezultatele

  • REZULTATE BACALAUREAT 2016. Când se publică pe EDU.RO notele la examenul de Bacalaureat

    Afişarea primelor rezultate al examenului naţional Bacalaureat 2016 este prevăzută pentru data de 12 iulie (până la ora 16.00). În aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţiile, în intervalul orar 16.00-20.00. Rezultatele finale la BAC 2016 vor fi făcute publice la data de 16 iulie.

    Prima etapă a examenului de Bacalaureat 2016 s-a desfăşurat în perioada 13-15 iunie, cu evaluarea competenţelor linvistice de comunicare în limba română. În urma datelor publicate de Ministerul Educaţiei, peste 81.000 de elevi au obţinut certificatul de utilizator experimentat la această probă, peste 23.000 pe cel de utilizator avansat, în timp ce peste 9.000 au primit certificatul de utilizator mediu.

    În săptămâna 27 iunie – 1 iulie, candidaţii au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice într- o limbă de circulaţie internaţională, constând în înţelegerea unui text audiat, cu durata de 20 de minute, în cadrul căreaia au fost evaluate competenţele privind receptarea textului audiat, o probă scrisă cu durata de 120 de minute, în cadrul căreia s-au evaluat competenţele privind recepratea textului citit şi producerea de mesaje scrise şi o probă orală, cu durata de 10-15 minute, în cadrul căreia au fost evaluate competenţele privind producerea de mesaje orale şi interacţiunea orală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REZULTATE BACALAUREAT 2016. Când se publică pe EDU.RO notele la examenul de Bacalaureat

    Afişarea primelor rezultate al examenului naţional Bacalaureat 2016 este prevăzută pentru data de 12 iulie (până la ora 16.00). În aceeaşi zi vor putea fi depuse contestaţiile, în intervalul orar 16.00-20.00. Rezultatele finale la BAC 2016 vor fi făcute publice la data de 16 iulie.

    Prima etapă a examenului de Bacalaureat 2016 s-a desfăşurat în perioada 13-15 iunie, cu evaluarea competenţelor linvistice de comunicare în limba română. În urma datelor publicate de Ministerul Educaţiei, peste 81.000 de elevi au obţinut certificatul de utilizator experimentat la această probă, peste 23.000 pe cel de utilizator avansat, în timp ce peste 9.000 au primit certificatul de utilizator mediu.

    În săptămâna 27 iunie – 1 iulie, candidaţii au susţinut proba de evaluare a competenţelor lingvistice într- o limbă de circulaţie internaţională, constând în înţelegerea unui text audiat, cu durata de 20 de minute, în cadrul căreaia au fost evaluate competenţele privind receptarea textului audiat, o probă scrisă cu durata de 120 de minute, în cadrul căreia s-au evaluat competenţele privind recepratea textului citit şi producerea de mesaje scrise şi o probă orală, cu durata de 10-15 minute, în cadrul căreia au fost evaluate competenţele privind producerea de mesaje orale şi interacţiunea orală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce note trebuie să obţină la Bac elevii români pentru a avea şanse să studieze în străinătate

    O serie de universităţi din Marea Britanie oferă, din acest an, elevilor români care iau Bacalaureatul posibilitatea să intre la facultate într-un an pregătitor, prin aşa numitul program “foundation”.  Aceştia pot studia materii asemănătoare cu cei din anul I şi îşi vor putea perfecţiona limba engleză, având posibilitatea ca, după anul pregătitor în foundation, să poată accede în anul I, la facultatea dorită, doar la aceeaşi universitate, în condiţiile în care trec cu brio examenele de sfârşit de an.

    “Acest sistem permite tinerilor români să studieze în Marea Britanie, chiar dacă nu au obţinut note foarte mari în Bacalaureat. În programele de foundation ale universităţilor din Marea Britanie sunt acceptaţi tineri care au luat minim nota 6 la Bacalaureat şi care au un nivel de engleză  B2. În general, românii care aplică pentru studii în străinătate sunt foarte buni şi sunt imediat acceptaţi de universităţi. Însă, există şi foarte mulţi care, din diverse motive, nu au avut o performanţă deosebită în Bac, dar îşi doresc să studieze în străinătate şi au chiar potenţial pentru a se dezvolta într-un domeniu pe care nu îl pot accesa în ţara noastră. Ei bine, aceste universităţi oferă acum o şansă şi acestor tineri să se pregătească pentru cariera dorită, la un nivel foarte înalt”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Universităţile din Marea Britanie care oferă în acest an programe pregătitoare de studiu în sistem foundation sunt Anglia Ruskin University, Coventry University, Lancaster University, Leicester University, NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College).

    Dintre acestea, Navitas are sistemul cel mai permisiv pentru cei care nu au avut rezultate foarte bune la examenul de Bacalaureat.

    Cum se accesează un program pregătitor la universităţile din Marea Britanie în doar 15 minute?

    Accesul la un program pregătitor pentru o universitate din Marea Britanie se poate face în maxim 15 minute la târgul educaţional care are loc pe 18 iulie, la hotelul Sheraton din Bucureşti. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va pregăti dosarul, iar la eveniment, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează în acelaşi timp şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă pe ultima sută de metri să schimbe universitatea sau domeniul”, precizează Ana Maria Papp.

    La evenimentul de pe 18 iulie pot avea acces şi tinerii din provincie prin Skype, după ce se înregistrează  online la un consultant IntegralEdu, cu câteva zile înainte.

    Apelarea la un consultant educaţional este folositoare pentru cei care doresc să îşi crească şansele să fie acceptaţi la o universitate din străinătate. Pe lângă întocmirea documentaţiei şi sprijinul în tot procesul de admitere, care sunt activităţi gratuite, un consultant educaţional ajută la alegerea facultăţii potrivite, în funcţie de profilul candidatului. “Mai mult decât atât, consultantul are relaţii privilegiate cu universităţile şi poate fi de ajutor în obţinerea burselor. Chiar zilele trecute am trimis aplicaţii de burse la Westminster pentru trei viitoare studente care vor să se specializeze în jurnalism, management-ul afacerilor şi afaceri internaţionale limba arabă. Toate aceste cereri de burse au fost acceptate de către Westminster datorită nivelului ridicat al aplicaţiilor. Astfel, comisia de admitere a universităţii britanice a acceptat toate cele trei aplicaţii, deşi iniţial erau doar două locuri eligibile”, explică  Ana Maria Papp.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării, cu birouri în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara. Grupul de firme are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA.

    Universităţi care vor participa pe 18 iulie la târgul de la Sheraton:          

    Anglia Ruskin University. Situată în Cambridge, universitatea oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Studenţii pot primi o bursă anuală de 400 lire, pentru achiziţia de materiale pentru studiu şi o bursă sportivă de 1000 de lire, sub formă de reducere, din taxa de şcolarizare.

    Coventry University. Universitatea din Coventry oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă o bursă de excelenţă în valoare de 1200 de lire/an. Special pentru elevii români care au obţinut o notă de peste 9,5 la Bacalaureat se acordă o bursă în valoare de 2000 de lire/an. Pentru studii postuniversitare studenţii români pot primi o bursă de 2000 de lire/an.

    Lancaster University. Universitatea din Lancaster oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă burse în valoare de 1000 de lire pe an, pentru primul an de studiu.

    Leicester University. Universitatea din Leicester oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Universitatea este recunoscută ca fiind instituţia cu cea mai bună strategie de pregătire a studenţilor pentru mediul profesional. În ultimii 8 ani universitatea a investit 145 milioane de lire în dezvoltarea facilităţilor campusului.

    NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College). Universitatea cu cel mai permisiv sistem de foundation. În ultimii 5 ani universitatea a investit 81 milioane de lire în facilităţi şi intenţionează să investească încă 90 de milioane de lire, în următorii ani.

  • Ea a fost primul programator din lume. Citeşte povestea fiicei celebrului poet Lord Byron

    Augusta Byron, cunoscută acum sub numele mijlociu de Ada, fiica celebrului poet Lordul Byron, avea să devină cunoscută ca fiind primul programator. Ada s-a căsătorit cu William King, care a ajuns conte de Lovelace şi cu care a avut trei copii. Dar ea nu era mulţumită de viaţa casnică şi voia să-şi urmeze pasiunea pentru matematică.

    L-a întâlnit pe inventatorul Charles Babbage, care petrecuse ultimele două decenii născocind aparate de calcul. Iar pe la mijlocul anilor 1830 a început să lucreze la un proiect care-i va ocupa tot restul vieţii: crearea unui computer cu adevărat programabil, capabil să execute secvenţe complexe de calcule: Motorul Analitic.

    Designul lui Babbage anticipa componentele majore ale computerelor moderne: noţiunea unei unităţi centrale de procesare (fabrică, o numise Babbage), a unei memorii cu acces aleatoriu (RAM) şi software-ului care va controla maşina.
    Colaborarea dintre cei doi va duce la unul dintre documentele fondatoare din istoria computerelor.  Un italian scrisese un eseu despre invenţia lui Babbage, Ada, la sugestia unu prieten, a tradus eseul în engleză şi la care a adăugat o serie de note extinse de subsol pe care le-a ataşat lucrării italianului. Aceste note se vor dovedi chiar mai valoroase şi influente decât textul original adnotat. Ele conţineau o serie de seturi de instrucţiuni elementare care puteau fi folosite pentru a realiza calculele Motorului Analitic. Acestea sunt considerate acum primele exemple de software funcţional publicate vreodată, deşi maşinăria care putea rula acest cod nu va fi construită decât abia peste un secol.

    „Multe persoane îşi imaginează că, deoarece motorul oferă rezultatele în limbaj numeric, natura proceselor sale trebuie neapărat să fie aritmetică ori numerică, în loc de algebrică şi analitică. Aceasta este o eroare. Motorul poate aranja cantităţile numerice ca şi cum ar fi litere ori orice alte simboluri generale“, a scris ea.  Mai mult de atât, Ada s-a gândit şi la artă. „Presupunând, de exemplu, că relaţiile fundamentale ale sunetelor în ştiinţa armoniei şi compoziţiei muzicale sunt susceptibile a fi exprimate şi adaptate astfel, motorul ar putea compune piese elaborate şi ştiinţifice de muzică, la orice grad de complexitate ori nivel.“

    Un salt de imaginaţie aproape de neînţeles în mijlocul secolului al XIX-lea.

    Ideea lui Babbage şi notiţele Adei Lovelace erau atât de mult înaintea vremurilor lor, încât nimeni nu a înţeles exact ce făcea maşinăria lui Babbage şi pentru un timp ideile celor doi au fost pierdute în istorie. Majoritatea conceptelor lui Babbage au fost redescoperite 100 de ani mai târziu, în anii 1940, când au fost construite primele computere funcţionale pe bază de electricitate şi tuburi vidate în loc de aburi. Noţiunea unui computer ca unealtă capabilă să producă cultură, pe lângă calcule, nu a devenit populară până în anii 1970.