BusinessMagazin

Tag: nobel

  • SONDAJ: Peste 60% dintre germani se opun acordării Nobelului pentru Pace Angelei Merkel

    Conform sondajului, 61 la sută dintre cetăţenii germani consideră că Angela Merkel “nu este candidatul potrivit” pentru primirea Nobelului pentru Pace.

    Alţi 34 la sută dintre germani sunt favorabili acordării acestei distincţii şefului Guvernului de la Berlin.

    Doar în rândul alegătorilor propriului partid, Uniunea Creştin-Democrată, Angela Merkel are o majoritate favorabilă (54 la sută).

    Sondajul a fost realizat de Institutul german Forsa, la comanda publicaţiei Handelsblatt, pe un eşantion reprezentativ de 1.002 persoane.

    “Faptul că Angela Merkel nu are majoritate în rândul cetăţenilor germani se explică prin nemulţumirea faţă de politicile acesteia privind imigranţii extracomunitari”, notează Handelsblatt.

    Angela Merkel ar figura printre personalităţile favorite la acordarea Premiului Nobel pentru Pace în contextul eforturilor pentru soluţionarea conflictului separatist din estul Ucrainei şi al atitudinii deschise faţă de venirea imigranţilor din Orientul Mijlociu şi din Africa în Uniunea Europeană, situaţie care a generat disensiuni vehemente cu state europene.

    Pe fondul criticilor, Merkel şi-a schimbat recent atitudinea, semnalând că Germania nu poate primi un număr nelimitat de refugiaţi şi îndemnând celelalte state europene să intensifice măsurile pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

    Rata popularităţii cancelarului Germaniei s-a diminuat pe fondul crizei privind imigraţia, fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. Mai mult de jumătate dintre cetăţenii germani (51%) au exprimat preocupare privind numărul extracomunitarilor care au solicitat azil în Germania.

  • Scriitoarea Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015

    Scriitoarea şi jurnalista Svetlana Alexievich (Svetlana Aleksievici) a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, “pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

    Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2014 i-a fost acordat scriitorului francez Patrick Modiano, “pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”, a precizat la momentul respectiv Comitetul Nobel.

    Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi Ōmura şi Youyou Tu au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

    De asemenea, marţi, cercetătorii Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2015, pentru contribuţiile lor semnificative în ceea ce priveşte experimentele care au demonstrat că particulele neutrino îşi modifică identităţile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înţeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei şi care se pot dovedi cruciale pentru înţelegerea Universului.

    Cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au primit, miercuri, premiul Nobel pentru chimie pe 2015, pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului la nivel molecular şi de salvare a informaţiei genetice, potrivit motivaţiei Comitetului Nobel. Cercetările lor au furnizat informaţii fundamentale despre modul în care funcţionează celulele vii şi au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.

    Sezonul Nobel 2015 va continua, vineri, cu premiul Nobel pentru pace, singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Nobel – premii născute din voinţa savantului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei

    Industriaşul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalităţi care s-au evidenţiat prin servicii aduse omenirii.

    Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,702 milioane de coroane suedeze (265 de milioane de dolari), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite “acelora care, pe parcursul anului precedent, au făcut omenirii cele mai mari servicii”, potrivit nobelprize.org.

    Testamentul redactat la Paris prevedea ca dividendele anuale generate de acel capital iniţial să fie repartizate astfel:

    “Prima parte va fi distribuită autorului descoperirii sau invenţiei celei mai importante în domeniul fizicii; a doua, autorului sau descoperirii celei mai importante în chimie; a treia, autorului descoperirii celei mai importante în domeniul fiziologiei sau medicinei; a patra parte, autorului celei mai remarcabile opere literare cu o tendinţă idealistă; a cincea, personalităţii care a acţionat cel mai bine pentru apropierea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

    Din punct de vedere legal, testamentul nu a desemnat un legatar pentru averea în sine a industriaşului suedez. La deschiderea lui, în 1897, testamentul a fost contestat de membrii familiei Nobel.

    În plus, Alfred Nobel a desemnat comisii şi comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru ştiinţe decernează Nobelurile pentru fizică şi chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

    Pentru ca această problemă să fie reglată a fost nevoie de trei ani: s-a decis să se instituie în calitatea de legatar o Fundaţie Nobel care să administreze capitalul din care se acordă premiile Nobel, iar acele instituţii şi comitete desemnate prin testament au acceptat să atribuie aceste premii.

    În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înfiinţare, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) a instituit un premiu pentru ştiinţe economice în memoria lui Alfred Nobel, punând la dispoziţia Fundaţiei Nobel o sumă anuală echivalentă cu valoarea celorlalte premii Nobel.

    Până în 1974, era posibil ca premiul Nobel să fie decernat şi postum. Doi suedezi au fost astfel recompensaţi: în 1931, pentru literatură – Erik Axel Karlfeldt şi în 1961, pentru pace – Dag Hammarskjöld.

    În 2015, premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze şi poate fi împărţit dacă există mai mulţi laureaţi în aceeaşi categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.

    Cum a devenit Alfred Nobel, “comerciantul morţii”, un veritabil “finanţist al păcii”?

    Un anunţ postat la mica publicitate şi o eroare strecurată în textul unui necrolog – câteva rânduri simple – au tulburat destinul suedezului Alfred Nobel, inventatorul dinamitei şi, devenit ulterior, “părintele” celebrelor premii care îi poartă numele.

    “Domn foarte bogat, în vârstă şi cultivat, locuind la Paris, doreşte să găsească o femeie, tot în vârstă, talentată în domeniul limbilor străine, pentru a-i deveni secretară şi menajeră” – prin acest anunţ postat la rubricile de mică publicitate din presa pariziană a intrat în viaţa lui Alfred Nobel aceea care urma să devină prima femeie laureată a premiului Nobel pentru pace şi care a reprezentat, totodată, principalul factor care l-a influenţat pe industriaşul suedez să se implice în lupta împotriva războiului, pacifista austriacă Bertha von Suttner.

    Acest lucru se întâmpla în 1876, cu aproape 20 de ani înainte de redactarea testamentului final al lui Alfred Nobel, prin care au fost înfiinţate celebrele premii.

    Milionarul celibatar, care, contrar anunţului postat la mica publicitate, nu era chiar bătrân – avea în acel moment 43 de ani -, trăia liniştit la Paris, bucurându-se de avantajele oferite de imensa lui avere, generată de invenţiile sale. Nobel era însă dezamăgit de fizicul său şi de posibila folosire în scopuri criminale a descoperirilor sale.

    “Era o persoană care se detesta. În plus, nu credea că merita să aibă o soţie şi se considera foarte urât”, a declarat jurnalistul american Scott London, considerat un expert în domeniul premiului Nobel pentru pace.

    Bertha, contesa austriacă mai tânără ca Nobel cu 10 ani, nu a rămas în slujba industriaşului suedez decât o săptămână, întorcându-se de urgenţă în ţara ei natală pentru a se căsători cu baronul von Suttner.

    Însă prietenia care s-a legat atunci între cei doi a durat până la moartea filantropului.

    “Mulţi s-au întrebat dacă se îndrăgostise de ea şi dacă această iubire l-a inspirat să creeze Nobelul pentru pace. Era, înainte de toate, o legătură palpitantă: magnatul muniţiilor şi campioana păcii”, explică Scott London.

    “Deşi ar fi exagerat să spui că el a creat Nobelul pentru pace datorită ei, Bertha a avut cu siguranţă o influenţă decisivă pentru a-l ajuta pe Alfred Nobel să înţeleagă şi să sprijine apariţia unei mişcări pacifiste în Europa”, a adăugat acelaşi jurnalist.

    Bunicul jurnalistului american, Irvin Abrams, a ajuns în 1962 la concluzia că Bertha von Suttner a fost o persoană foarte importantă pentru Alfred Nobel, bazându-se în special pe corespondenţa celor doi.

    “Informaţi-mă, convingeţi-mă, iar eu voi face ceva mare pentru mişcare”, scria Alfred Nobel, semnându-şi scrisoarea cu formula “Al vostru pentru totdeauna şi pentru mai mult decât totdeauna”, salutând scrierile “amazoanei care se războieşte atât de curajos cu războiul”.

    Fascinaţia lui Nobel pentru Bertha, care a devenit celebră în 1889 cu volumul pacifist “Bas les armes!/ Jos armele!”, devenit best-seller, şi felul în care pacifista austriacă a înţeles contradicţiile personalităţii magnatului suedez, au fost şi ele evidenţiate.

    În 1895, Bertha von Suttner îl descria pe Alfred Nobel în felul următor: “Un gânditor, un poet, un om amar şi bun, nefericit şi fericit, dispus către superbe stări de spirit înălţătoare, dar şi către suspiciuni bolnăvicioase, un pasionat admirator al orizonturilor gândirii umane, dar şi profund neîncrezător în faţa micimii de spirit născute din nebunia umană, înţelegând totul şi nesperând la nimic”.

    “În acest fel mi-aţi apărut. Şi cei 20 de ani care au trecut nu au făcut nimic pentru a şterge această imagine”, adăuga Bertha von Suttner.

    În 1888, o altă coincidenţă l-a marcat profund pe Alfred Nobel. Un cotidian francez a făcut o eroare în articolul care anunţa decesul fratelui industriaşului suedez, Ludvig, publicându-l cu titlul: “Comerciantul de moarte a murit”. “Doctorul Alfred Nobel, care a făcut avere descoperind un mijloc de a ucide cât mai multe persoane mai repede ca în trecut, a murit ieri”, scria cotidianul francez.

    “Alfred a fost oripilat când a citit acel articol şi apoi a devenit obsedat de reputaţia lui postumă. După acel articol şi-a schimbat testamentul”, a explicat Scott London.

    La opt ani după acest incident, Alfred Nobel moare, iar celebrul său testament consacră cea mai mare parte din averea industriaşului suedez unor premii anuale, decernate în memoria acestuia. Bertha, după ce a devenit prima femeie laureată cu Nobelul pentru pace, în 1905, a murit în 1914, cu trei luni înainte de izbucnirea Primului Război Mondial.

  • Predicţii pentru Nobel 2015: Tehnologia de editare a genelor, printre marii favoriţi

    Aceste predicţii de dinainte de premiile Nobel, anunţate marţi, au fost realizate de divizia Intellectual Property & Science (IP&S) de la Thomson Reuters, grupul care deţine şi agenţia de presă Reuters. Începând din 2002, analiza Thomson Reuters a prezis cu acurateţe 37 de savanţi care au devenit apoi laureaţi ai premiilor Nobel, deşi acest lucru nu s-a întâmplat întotdeauna în anul în care a fost publicată cercetarea respectivă.

    IP&S, care vinde baze de date, îşi construieşte previziunile pe numărul care defineşte frecvenţa cu care opera unui savant este citată de alţi cercetători în articole şi recenzii publicate.

    Astfel de referinţe reflectă influenţa unui studiu, dar pot fi utilizate şi pentru a măsura notorietatea unui savant. Şi, întrucât propunerile la premiul Nobel sunt făcute de foşti câştigători şi de oameni de ştiinţă de vârf, reputaţia contează.

    Printre câştigătorii prevestiţi la premiul Nobel pentru chimie se află Emmanuelle Charpentier, de la Helmholtz Center for Infection Research din Germania, şi Jennifer Doudna, de la Universitatea California, Berkley, din Statele Unite. Ele au fost alese pentru dezvoltarea metodei CRISP-Cas9 în domeniul editării genomului.

    Tehnologia a luat prin surprindere domeniul biologiei, generând lupte acerbe pentru obţinerea unor patente între diverse start-up-uri şi universităţi, dar şi dezbateri aprinse despre natura etică a potenţialului său de modificare a embrionilor umani.

    Din acea listă lipseşte însă Feng Zhang, cercetător la MIT-Harvard Broad Institute, care deţine un patent extins asupra acestei tehnologii în Statele Unite, dar care face în prezent obiectul unui proces în justiţie. Christopher King, analist la IP&S, spune că este conştient de pretenţiile pe care Zhang le are asupra acestei tehnologii, dar referinţele din presa ştiinţifică nu se ridică la nivelul necesar pentru o propunere la Nobel.

    Printre ceilalţi concurenţi la premiul Nobel pentru chimie, care va fi atribuit pe 7 octombrie, la Stockholm, se află John Goodenough, de la Universitatea Texas din Austin, şi Stanley Wittingham, de la Universitatea Binhamton din New York, pentru cercetările lor ce au vizat dezvoltarea bateriilor pe bază de ioni de litiu.

    În cursă se mai află Carolyn Bertozz, de la Universitatea Stanford, pentru contribuţiile sale din domeniul “chimiei bioortogonale”, care se referă la reacţiile chimice din celule vii şi organisme.

    Pentru premiul Nobel pentru medicină, ce va fi anunţat pe 5 octombrie, Thomson Reuters i-a ales pe Kazutoshi Mori, de la Universitatea Kyoto, şi Peter Walter, de la Universitatea California din San Francisco. Cei doi savanţi au arătat că un anumit mecanism – răspunsul la proteinele depliate (UPR) – acţionează ca “un sistem de control al calităţii” în interiorul celulelor, hotărând dacă o celulă deteriorată va trăi sau va trebui să moară.

    Alţi concurenţi sunt Jeffrey Gordon, de la Universitatea Washington din St. Louis, care a evidenţiat relaţia ce există între dietă, metabolism şi microbiii care trăiesc în intestinul uman.

    IP&S a ales şi un trio de cercetători – Alexander Rudensky, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center, Shimon Sakaguchi, de la Universitatea Osaka, şi Ethan Shevach, de la National Institutes of Health – pentru descoperiri ce au legătură cu celulele imunitare, celulele T şi factorul care le reglementează, Foxp3.

    Pentru premiile Nobel pentru fizică şi economie, ce vor fi anunţate pe 6 octombrie, respectiv 12 octombrie, Thomson Reuters prevede că vor câştiga savanţii care au contribuit la realizarea laserelor cu raze X şi pentru studii care au explicat impactul avut de deciziile politice asupra pieţei muncii şi a cererii de consum.

    Internauţii pasionaţi de ştiinţă pot să completeze propriile predicţii în secţiunea “People’s Choice” de pe site-ul StateOfInnovation.com, administrat de Thomson Reuters.

  • Premieră în România! Dalai Lama ar putea ajunge la noi în ţară

    Tenzin Gyatso, cel de-al XIV-lea Dalai Lama, liderul spiritual premiat cu Nobel pentru pace în 1989, ar putea ajunge pentru prima dată în România, la invitaţia fondatorului Transylvania College din Cluj-Napoca, Simona Baciu, scriu cei de la Vocea Transilvaniei.

    „În septembrie am avut onoarea de a-l cunoaşte pe cel de-al 14-lea Dalai Lama în India. I-am menţionat programul nostru de mindfulness de la Transylvania College şi l-am invitat să ne viziteze în România. Răspunsul său a fost afirmativ: „Da, vreau să vin în România!” Sperăm să îl intâlnim din nou aici”, a declarat Simona Baciu.

    Dalai Lama, aflat în prezent în India, trăieşte în exil din 1959 şi a primit premiul Nobel pentru pace în 1989. Dalai Lama anunţa, în martie 2011, că-şi abandonează rolul politic de lider al mişcării tibetanilor în exil, un rol în mod esenţial simbolic, mai notează sursa citată.

  • Cea mai simplă şi eficientă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

    Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel în 1994, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină pe 23 mai, a fost admis la Princeton la vârsta de 19 ani, după ce profesorul său a trimis o scrisoare de recomandare foarte scurtă. Practic, Richard J. Duffin de la Carnegie Institute of Technology i-a convins pe profesorii de la universitate să-l accepte pe elevul său printr-o propoziţie de cinci cuvinte, unul dintre ele fiind „de aur”:

    Cea mai scurtă scrisoare de recomandare din lume. Cuvântul de aur care i-a deschis porţile uneia dintre cele mai prestigioase universităţi din lume

  • “Tatăl downstreamului românesc” dezvoltă prima reţea de retail de carburanţi a Nobel Oil

    Într-un birou din Opera Center, de unde are o vedere panoramică asupra Dâmboviţei şi a Operei Romane, John Long îşi poate explica în fiecare zi de ce a venit în România în 1992 şi nu a mai plecat niciodată. După 22 de ani în România şi după peste 200 de staţii deschise numai în piaţa locală, managerul a acceptat să o ia din nou de la capăt. John Long va lansa în România brandul de retail al Nobel Oil, companie de servicii integrate, inginerie, achiziţii şi construcţii,  înfiinţata în 2005, specializată în industria de petrol şi gaze. Nobel Oil şi-a bazat modelul de afacere şi de programe CSR pe principiile create şi aplicate de fraţii Nobel, Ludvig şi Robert, în secolul XIX şi începutul secolului XX în Baku. Nobel Oil, un brand premium de staţii, ar trebui să intre pe piaţă cu prima benzinărie în vara lui 2014, România fiind piaţa de test pentru un brand de benzinării care s-ar putea extinde ulterior pe mai multe pieţe din Europa. Grupul de companii  din care face parte Nobel Downstream este înregistrat în Marea Britanie şi include companiile Nobil Oil Services UK, Nobel Oil Exploration and Production UK, activând în general în Azerbaijan şi Statele Unite. 

    John Long este o enciclopedie a retailului de carburanţi din România. A fost cel care a deschis prima staţie a unui investitor privat pe piaţă (Shell, în 1994), dar şi cel care a pus la punct intrarea pe piaţă şi strategia de dezvoltare a Lukoil Downstream şi a Rompetrol Downstream.

    Managerul de origine irlandeză şi-a început cariera în 1966 în Marea Britanie, în cadrul Shell, iar ulterior a condus operaţiunile de extindere ale companiei pe mai multe pieţe, printre care Oman, Cipru sau România. „Numărul carierei mele este 2.000. Am construit în jur de 2.000 de staţii, la nivel global, dintre care, în mai puţin de 8 ani, am construit în România 120 de staţii pentru Rompetrol, 80 şi ceva de staţii pentru Shell şi cam 20 pentru Lukoil. Construcţia de benzinării, dezvoltarea de reţele noi, intrarea pe pieţe a unor branduri noi este specialitatea mea, asta am făcut dintotdeauna şi sunt bun la asta. Mă bucură faptul că las o moştenire, că las în urma mea o construcţie la care am contribuit. Când am plecat din Oman, am lăsat o staţie Shell în faţa biroului ministrului economiei. El a fost întotdeauna un fan BP, dar am reuşit să construiesc multe staţii acolo şi când am plecat mi-a spus că nu mă va uita niciodată. Nu e drăguţ să îşi amintească oamenii de tine?“

    După 1990, Shell începuse să se uite cu interes spre ţările eliberate din comunism. România a fost una dintre ţintele de dezvoltare în zonă, aşa că John Long a fost mandatat de companie să vină la Bucureşti şi să analizeze piaţa timp de doi ani: „Shell mi-a dat doi ani să analizez piaţa de la faţa locului înainte de a lua o decizie dacă să investim sau nu. Am monitorizat marjele brute de profit din industrie, am învăţat piaţa, pentru că, dacă marjele nu ajungeau la un anumit nivel, nu am fi intrat pe piaţă. În 1994, am primit undă verde să începem investiţiile şi am început configurarea reţelei, compania fiind de acord să construim în jur de 90 de staţii în toată ţara. Evident, în primii doi ani făcusem lobby pentru intrarea Shell, dar între timp analizasem şi cele mai bune potenţiale locaţii pentru staţii, aşa că am ajuns să cunosc România destul de bine, ceea ce a fost cheia succeselor pe care am reuşit să le am aici ulterior“.

    În 1997, reţeaua Shell din România era funcţională şi profitabilă, aşa că i s-a propus de la headquarter să preia responsabilitatea dezvoltării unei reţele noi în altă ţară: „A fost momentul când le-am spus că aş prefera să mă pensionez anticipat, deoarece nu voiam să mai plec din România. Am ajuns să cunosc şi să iubesc România, sunt un românofil, deşi sunt irlandez din naştere, dar nu am nicio intenţie să mă întorc în Irlanda“. A rămas aşadar în România şi, la câteva luni distanţă, a fost recrutat pentru funţia de managing director de ruşii de la Lukoil, care doreau să înceapă dezvoltarea unei reţele de retail. „Lukoil a fost aşadar al doilea brand de staţii pentru care am făcut intrarea pe piaţă“, îşi aminteşte John Long, care a crezut iniţial că ieşirea din Shell va echivala cu ieşirea sa din industrie.

    După un an la Lukoil, s-a mutat la Rompetrol, unde Dinu Patriciu, „care nu era în politică în acea vreme“, i-a dat misiunea de a pune la punct o reţea de staţii a viitorului grup. „Grupul era format la acel moment din două staţii vechi şi o rafinărie care producea produse petrochimice (Vega – n.r.) şi asta era tot. Am pus la punct şi am construit o reţea de 120 de staţii, iar performanţele pe care le puteai obţine atunci erau mult mai bune“, povesteşte managerul, care a rămas în Rompetrol până în 2005, când „businessul nu mai avea nevoie de mine şi nici eu de el, aşa că am renunţat şi am decis să mă retrag“.

  • Cel mai bogat om din Rusia a cumpărat o medalie Nobel pentru a o returna celui care a primit-o

    Omul de ştiinţă, care a primit premiul Nobel pentru c[ a descoperit structura ADN-ului, a scos la licitaţie prestigioasa medalie pentru a dona banii unor fundaţii caritabile şi centre de cercetare.

    Usmanov a plătit 4,1 milioane de dolari pentru medalie, declarând apoi că vrea să o returneze proprietarului iniţial. “În opinia mea, o situaţie în care un om de ştiinţă recunoscut internaţional îşi vinde bunurile nu este una acceptabilă”, a declarat Usmanov. “James Watson a contribuit, prin munca sa, la cercetarea unor boli precum cancerul, şi este important pentru mine ca banii plătiţi pe medalie să ajungă la fundaţii dedicate cercetării”, notează Bloomberg.

    “Acest dar înseamnă că voi putea să îmi fac partea în menţinerea lumii academice la un nivel unde ideile bune să fie recunoscute”, a spus Watson.

    Licitaţia a avut loc pe data de 4 decembrie la Christie’s, în New York. Alisher Usmanov, care are o avere estimată la 14,4 miliarde de dolari, deţine acţiuni în companii precum Facebook, Alibaba, Metalloinvest Holding sau OAO MegaFon.

  • Medalia Nobel pentru descoperirea ADN-ului, vândută la licitaţie pentru peste 4,7 milioane de dolari

    Medalia, care fusese estimată de casa de licitaţii Christie’s la o sumă cuprinsă între 2,5 şi 3,5 milioane de dolari, este prima care a fost vândută de către un laureat al premiului Nobel în timpul vieţii.

    Numele cumpărătorului nu a fost dat publicităţii, acesta licitând prin telefon şi adjudecându-şi medalia după ce a plătit 4.757.000 de dolari, inclusiv comisionul casei de licitaţii.

    Preţul obţinut şi recordul stabilit demonstrează creşterea interesului pe piaţa de licitaţii “faţă de obiecte simbolice legate de înţelegerea şi dezvoltarea implicaţiilor ADN-ului şi faţă de importanţa crescândă a acestuia în prezent”, a declarat Francis Wahlgren, director internaţional al departamentului pentru cărţi şi manuscrise al casei de licitaţii Christie’s.

    James Watson, alături de Francis Crick şi Maurice Wilkins, a descoperit structura dublu-elicoidală şi funcţia acidului dezoxiribonucleic (ADN) în Marea Britanie, în 1953, într-o reuşită a ştiinţei care avea să marcheze debutul erei moderne a biologiei.

    Watson, Crick şi Wilkins au primit premiul Nobel pentru medicină în 1962 pentru descopririle lor revoluţionare în domeniul geneticii. James Watson, în vârstă de 86 de ani, a declarat că va dona o parte din banii obţinuţi în urma licitaţiei în scopuri caritabile şi pentru susţinerea cercetării ştiinţifice.

    Pe de altă parte, o scrisoare a lui Francis Crick către fiul său a fost vândută în 2013 pentru şase milioane de dolari, stabilind recordul mondial pentru preţul unei scrisori vândute la licitaţie. Scrisoarea, în care Crick a schiţat structura ADN-ului cu puţin timp înainte de publicarea descoperirii ştiinţifice, s-a vândut pentru o sumă de peste trei ori mai mare decât se estimase.

    Medalia de aur oferită de Comitetul Nobel lui Cricks a fost vândută, anul trecut, pentru 2,27 de milioane de dolari.

    Pe de altă parte, o altă medalie acordată în 1936, ca parte a premiului Nobel pentru pace, a fost vândută, în 2013, pentru 1,1 milioane de dolari. Distincţia fusese acordată fostului ministru de Externe al Argentinei, Carlos Saavedra Lamas, pentru contribuţia sa la încheierea războiului dintre Paraguay şi Bolivia şi pentru colaborarea la semnarea unui pact anti-război în America de Sud, semnat în 1933.

  • Medalia Nobel decernată lui James Watson pentru descoperirea ADN-ului, estimată la 3,5 milioane de dolari, la licitaţie

    James Watson, Francis Crick şi Maurice Wilkins au descoperit funcţiile şi structura în formă de spirală dublă a acidului dezoxiribonucleic (ADN) în Anglia, în 1953. Această descoperire a deschis practic o eră nouă în biologia modernă.

    Medalia, prima care va fi scoasă la licitaţie de un laureat Nobel care este încă în viaţă, va fi pusă în vânzare pe 4 decembrie, cu un preţ estimativ cuprins între 2,5 milioane şi 3,5 milioane de dolari.

    Cei trei savanţi au primit premiul Nobel pe medicină în 1962 pentru această descoperire revoluţionară. James Watson, în vârstă de 86 de ani, va dona o parte din suma pe care o va încasa unor organizaţii de caritate şi unor programe de cercetări ştiinţifice.

    Alături de medalie, notiţele scrise de James Watson care au alcătuit discursul său de acceptare a premiului vor fi puse în vânzare, iar acestea ar putea fi vândute cu 400.000 de dolari. Schiţele preliminare, corectate, ale discursului său, estimate între 200.000 şi 300.000 de dolari, vor fi scoase şi ele la licitaţie.

    Aceasta nu este prima medalie Nobel scoasă la licitaţie, însă ea va genera probabil un interes deosebit în rândul colecţionarilor din lumea întreagă, aşa cum s-a întâmplat şi în 2013 cu o scrisoare expediată de Francis Crick fiului său, în care savantul îi explica acestuia structura ADN-ului, la puţin timp după descoperirea acesteia.

    Acea scrisoare s-a vândut cu 6 milioane de dolari, depăşind de peste trei ori estimările specialiştilor şi stabilind un record mondial pentru o scrisoare vândută la licitaţie.

    Medalia Nobel primită de Francis Crick s-a vândut cu 2,27 milioane de dolari în 2013. Medalia decernată laureatului Nobel pentru pace din 1936 a fost vândută cu 1,1 milioane de dolari anul trecut.

    Acea medalie a fost atribuită lui Carlos Saavedra Lamas, fost ministru de Externe al Argentinei, pentru contribuţia sa la încheierea războiului dintre Paraguay şi Bolivia şi pentru colaborarea la semnarea unui pact anti-război în America de Sud, semnat în 1933.