BusinessMagazin

Tag: nato

  • Cea mai mare alianţă militară din lume se măreşte. Finlanda devine membră NATO de marţi

    Finlanda va deveni, marţi, membră a Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după finalizarea procedurilor de ratificare a tratatului de aderare.

    “Săptămâna aceasta este istorică. Mâine, vom întâmpina Finlanda, care devine al 31-lea stat membru NATO. Facem Finlanda mai sigură şi Alianţa Nord-Atlantică mai puternică. Vom arbora drapelul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea în zona nordică, pentru întreaga Alianţă Nord-Atlantică”, a afirmat Jens Stoltenberg luni, conform stenogramei declaraţiilor, postată pe site-ul NATO şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    Jens Stoltenberg a argumentat că va creşte şi securitatea Suediei ca efect al admiterii Finlandei în NATO. “Anul trecut, statele aliate au luat decizia istorică de a invita Finlanda şi Suedia să devină membre NATO. De atunci, am asistat la cel mai rapid proces de ratificare din istoria moderă a NATO. Statele aliate sunt de acord că şi procedurile pentru aderarea Suediei trebuie finalizate rapid”, a subliniat Stoltenberg.

    Ungaria şi Turcia au fost ultimele state membre NATO care au ratificat tratatul privind integrarea Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică. În schimb, atât Turcia, cât şi Ungaria amână procedurile pentru ratificarea admiterii Suediei în NATO. Turcia este nemulţumită de toleranţa Suediei faţă de membri ai unor grupuri separatiste kurde, iar Budapesta reproşează Guvernului suedez poziţii referitoare situaţia politică din Ungaria.

    Finlanda şi Suedia au decis să devină membre NATO ca reacţie la riscurile apărute în contextul invaziei militare ruse în Ucraina.

  • Rusia ameninţă direct Statele Unite, după ce NATO a denunţat retorica nucleară “periculoasă”

    Rusia are armament capabil să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite, dacă ar fi ameninţată existenţa naţiunii ruse, a afirmat luni Nikolai Patruşev, principalul consilier al preşedintelui Vladimir Putin, după ce NATO a condamnat retorică nucleară “periculoasă” a Moscovei.

    “Politicieni americani, blocaţi în propria lor propagandă, rămân încrezători că, în situaţia unui conflict direct cu Rusia, Statele Unite pot lansa un atac preventiv cu rachete, după care Rusia nu va mai fi capabilă să riposteze. Este vorba de stupiditate, cu perspective limitate şi foarte periculoase”, a declarat Nikolai Patruşev, şeful Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională de la Moscova.

    “Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni cu avantajele sale militare. Dar are armament modern unic, capabil să distrugă orice adversar, inclusiv Statele Unite, în cazul unei ameninţări asupra existenţei sale”, a atras atenţia Patruşev, într-un interviu acordat publicaţiei Rossiiskaya Gazeta, conform agenţiei Reuters.

    Rusia a susţinut că a lansat ceea ce numeşte “operaţiunea militară specială” în Ucraina, catalogată de Occident drept invazie militară, pentru contracararea a ceea ce Moscova percepe a fi o ameninţare de securitate generată de apropierea Kievului de NATO.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat, conform unui interviu difuzat sâmbătă, că Rusia a ajuns la un acord cu Belarus pentru staţionarea de armament nuclear tactic pe teritoriul acestei ţări. Administraţia de la Washington nu a observat, până în prezent, indicii că Rusia ar fi transferat armament nuclear în Belarus, a declarat duminică John Kirby, un oficial din cadrul Preşedinţiei SUA. “Nu am observat niciun indiciu că preşedintele Rusiei a dat curs acestui angajament sau că a transferat arme nucleare. De fapt, nu am observat indicii că are intenţia de a utiliza arme nucleare (…) în Ucraina”, a afirmat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, subliniind că, în acest context, Statele Unite nu au motive să modifice configuraţia apărării nucleare.

    Alianţa Nord-Atlantică a denunţat, duminică, retorica nucleară “periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei. “Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă, monitorizăm atent situaţia. Nu am observat schimbări în poziţionarea forţelor nucleare ale Rusiei care să ne facă să ajustăm noi forţele”, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

  • Jens Stoltenberg insistă că statele NATO trebuie să ajute Ucraina pe termen lung

    Naţiunile din cadrul Alianţei Nord-Atlantice vor trebui să ofere susţinere militară Ucrainei pe termen lung, în contextul războiului de uzură cu Rusia, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat cotidianului The Guardian.

  • Jens Stoltenberg îndeamnă statele NATO să aloce fonduri suplimentare pentru apărare

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a îndemnat, marţi, statele membre să suplimenteze bugetele pentru apărare, notând că doar şapte s-au conformat apelurilor de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

    “Trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai rapid”, a afirmat Jens Stoltenberg, conform site-ului Tagesschau.de, cu ocazia prezentării raportului activităţilor din 2022.

    Stoltenberg a observat că doar şapte din cele 30 de state membre NATO au răspuns apelului de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Stoltenberg ar vrea ca la summitul NATO programat în iulie să fie stabilit un obiectiv mai ambiţios privind bugetele apărării.

    Germania se numără printre ţările care nu au alocat încă 2% din PIB pentru apărare, dar Berlinul vrea să atingă acest obiectiv în următorii ani.

    “Începând din 2014, statele aliate au suplimentat cheltuielile pentru apărare şi mergem în direcţia cea bună. Dar nu mergem la fel de rapid cum necesită lumea periculoasă în care trăim. Deci, deşi salut toate progresele de până acum, este evident că trebuie să facem mai mult. La summitul de la Vilnius, din iulie, mă aştept ca aliaţii să accepte un angajament de investiţii mai ambiţios, cu investiţii minime de 2% în apărare”, a subliniat Stoltenberg.

  • Italia vrea ca NATO să ajute la combaterea afluxului de migranţi determinat de Rusia: Ministrul italian al apărării atrage atenţia că noile valuri de migranţi sunt parte a războiului hibrid dus de Moscova împotriva Occidentului

    Ministrul italian al apărării a cerut luni ajutorul NATO şi al Uniunii Europene pentru a face faţă unui nou aflux de migranţi din nordul Africii, despre care a spus că a fost provocat de amestecul Rusiei în regiune, potrivit Bloomberg.

    „Creşterea exponenţială” a sosirilor de migranţi de peste Mediterana este „parte a unei strategii clare de război hibrid” din partea grupului paramilitar rus Wagner, care îşi foloseşte influenţa în unele ţări africane pentru a favoriza o criză, a declarat luni ministrul Guido Crosetto.

    Premierul Giorgia Meloni se află în defensivă după ce peste 70 de migranţi s-au înecat luna trecută în largul coastei sudice a Italiei, când o ambarcaţiune care îi transporta din nordul Africii s-a răsturnat. În cadrul unei reuniuni de cabinet convocate în grabă în oraşul calabrez Cutro, în apropiere de locul unde s-a produs tragedia, premierul a promis că va lua măsuri suplimentare împotriva traficanţilor de persoane.

    Dar criticile privind modul în care a gestionat operaţiunile de salvare şi politicile dure ale guvernului său împotriva imigranţilor au continuat să o urmărească pe Meloni, iar disputele din interiorul coaliţiei au înrăutăţit situaţia. 

    Până la 30 de persoane sunt date dispărute după ce o altă navă care transporta migranţi s-a scufundat duminică în largul coastelor libiene, potrivit Pazei de Coastă din Italia.

    „Flancul sudic al Europei devine din ce în ce mai periculos”, a declarat Crosetto, adăugând că valurile de migranţi ar trebui, ca şi atacurile cibernetice, să fie considerate parte a unei confruntări globale mai ample între Occident şi Rusia.

    Lăsând Italia singură să se confrunte cu o serie de „represalii” sub forma unui aflux de migraţii ar putea duce la fisuri în alianţa nord atlantică, a spus el.

    Meloni a discutat despre noile măsuri pentru migraţie în cadrul unei întâlniri de luni, la care au participat Crosetto şi alţi miniştri de rang înalt, precum şi şefii serviciilor de informaţii din Italia.

  • Rusia avertizează că implicarea NATO în susţinerea Ucrainei poate genera “consecinţe catastrofale”

    Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, a afirmat, la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva, că cele mai mari riscuri strategice sunt generate în acest moment de politicile Statelor Unite şi NATO, pe care le-a acuzat că “alimentează” conflictul din Ucraina şi alte conflicte regionale.

    “Implicarea din ce în ce mai mare a NATO în conflict riscă să genereze o confruntare directă între puterile nucleare şi vor fi consecinţe catastrofale”, a afirmat Serghei Riabkov, conform site-ului BR24.de şi cotidianului Le Monde.

  • Stoltenberg afirmă că Ucraina ar urma să devină membră NATO, dar nu în viitorul apropiat

    Statele membre NATO sunt de acord cu eventualitatea admiterii Ucrainei, dar pe termen lung, a declarat marţi secretarul general a Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

    “Statele membre NATO sunt de acord ca Ucraina să devină membră a Alianţei, dar, în acelaşi timp, aceasta este o perspectivă pe termen lung”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit cotidianului Le Monde, în cursul unei vizite în Finlanda.

    Secretarul general al NATO a cerut construirea unui nou “cadru”, pentru a evita orice nouă invazie militară pe viitor. Rusia se opune vehement admiterii Ucrainei în NATO, acesta fiind unul dintre motivele invocate de Moscova pentru lansarea invaziei militare.

    “În momentul de faţă, trebuie să ne asigurăm că Ucraina rămâne o naţiune independentă şi suverană, iar în acest sens trebuie să susţinem Ucraina. Războiul preşedintelui (Vladimir) Putin în Ucraina continuă şi nu există niciun semnal că îşi modifică planurile. Vrea să exercite control asupra Ucrainei, nu se pregăteşte de pace, ci de mai mult război”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    “Trebuie să găsim un cadru care să asigure că preşedintele Putin şi Rusia nu invadează Ucraina încă o dată”, a insistat Jens Stoltenberg.

  • Premierul Ungariei, Viktor Orban, spune că este nevoie de mai multe discuţii privind candidaturile Finlandei şi Suediei la NATO

    Deputaţii maghiari vor începe dezbaterea privind extinderea NATO miercurea viitoare. Votul final privind ratificarea va avea loc de la data de 6 martie.

    Orban spune că preocupările Turciei cu privire la Suedia trebuie să fie auzite.
    Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că este nevoie de mai multe discuţii între grupurile parlamentare înainte ca deputaţii să voteze ratificarea candidaturilor Finlandei şi Suediei la aderarea la NATO, pe care vor începe să le dezbată miercurea viitoare.

    Orban a declarat că le-a cerut parlamentarilor partidului său naţionalist Fidesz să sprijine candidatura, adăugând însă că unii deputaţi nu sunt „foarte entuziaşti” în legătură cu extinderea şi au solicitat discuţii suplimentare pe această temă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Stoltenberg: NATO are indicii că Beijingul ar examina posibilitatea de a furniza armament Rusiei

    “Nu am observat transferuri de armament letal din China în Rusia, dar am observat indicii că analizează acest lucru şi plănuiesc transferuri”, a declarat Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat agenţiei Reuters.

    “Acesta este motivul pentru care Statele Unite şi alte naţiuni membre au fost foarte clare cu avertismentele. China, desigur, nu trebuie să susţină războiul ilegal al Rusiei”, a subliniat secretarul general al NATO.

  • Parlamentul Ungariei va începe săptămâna viitoare dezbaterea privind extinderea NATO

    Parlamentul Ungariei va începe dezbaterea aderării Finlandei şi Suediei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord la 1 martie, potrivit unui program postat miercuri pe site-ul său, scrie Bloomberg.

    Conform calendarului preliminar, votul va avea loc la începutul lunii martie. Ungaria este una dintre cele două ţări care şi-a manifestat reţinerea în ceea ce priveşte extinderea NATO – cea mai rapidă din istoria alianţei – deoarece Turcia a blocat, de asemenea, admiterea ţărilor nordice, care au fost invitate să adere în iunie anul trecut.