Tag: muzeu
-
Cea mai veche sticlă nedesfăcută de vin, de pe vremea romanilor, ar putea fi încă băută
Sticla de un litru şi jumătate a fost îngropată într-un mormânt al unui nobil roman aflat lângă oraşul german Speyer. Sticla se mai numeşte şi Römerwein aus Speyer. Cercetătorii estimează că acesta datează din anul 325 e.n., scrie Atlas Obscura.Vinul a fost cel mai probabil realizat din strugurii locali care au fost plantaţi în timpul regimului romani. Se găsesc şi alte plante a căror identitate nu a fost scoasă la iveală, probabil pentru gust sau cu rol de conservare. Reziduul dinăuntru nu se mai poate numi însă vin. Conform imaginii de mai jos, este o masă solidă, întunecată şi un lichid albicios; dar chiar şi supravieţuirea acestui reziduu este fără precedent.Este o sticlă care a rămas închisă ermetic, cu un dop de ceară şi un strat gros de ulei de măsline care au prevenit evaporarea conţinutului. -
Tratament de înfrumuseţare pentru omul gheţurilor
Ca să rămână în formă maximă pentru a putea fi studiat şi admirat în continuare, Ötzi are însă nevoie de tratamente de întreţinere, de care se ocupă Muzeul de Arheologie al Tirolului de Sud, din localitatea italiană Bolzano, care-l găzduieşte, scrie Washington Post. Deşi expus într-o încăpere specială în care vizitatorii nu au acces, aceştia putându-l vedea doar printr-un geam, Ötzi trebuie ţinut în condiţii de temperatură şi umiditate controlată ca să nu se usuce, iar de întreţinerea sa se ocupă un medic legist, profesorul doctor Oliver Peschel.
-
Mâncarea potrivită la muzeul potrivit
Aceştia, scrie The Guardian, sunt de părere că preparatele lor trebuie să încânte simţurile celor care trec pragul galeriilor de artă sau muzeelor, la fel ca operele de artă pe care le admiră în cadrul acestora.
La rândul lor, galeriile de artă sau muzeele care se respectă pun la dispoziţie patronilor de restaurante sau cafenele din cadrul lor programul expoziţional şi le prezintă acestora lucrările expuse ca să-i ajute în alegerea meniului, mai ales dacă exponatele provin din alte colţuri ale lumii.
-
Lucrări de artă semnate de Van Gogh, expuse pentru prima dată în 100 de ani
Este vorba de un desen dintr-o colecţie privată, care nu a mai fost expus public până în prezent, “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” (1886), atribuit recent lui Van Gogh, şi de un altul, “Dealul din Montmartre”, semnat de acelaşi pictor.
Lucrarea “Dealul din Montmartre cu cariere de piatră” a fost descoperită în colecţia fundaţiei de artă Van Vlissingen. Adusă pentru autentificare, în 2013, la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a fost atribuită de specialişti celebrului pictor, aceştia vorbind despre o descoperire “excepţională”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
MISTERUL vechi de 500 de ani al Vaticanului a fost rezolvat
Experţii sunt de părere că ambele lucrări au fost realizate în perioada de dinaintea morţii premature a marelui artist, care a decedat la 37 de ani, în 1520. „Este o experienţă uluitoare”, a spus restauratorul şef al acestui proiect, Fabio Piacentini.
„Ideea cî acestea au fost ultimele opere realizate, aproape că te face să simţi prezenţa maestrului”, adaugă Fabio Piacentini.
Fiecare dintre cele două opere ilustrează câte un personaj feminin, una dintre ele Justiţia şi cealaltă Prietenia; se crede că au fost realizate în 1951, dar artistul a murit înainte de a putea finaliza şi cealaltă parte a încăperii. După moartea lui Rafael, restul camerei a fost pictat de alţi artişti, iar cele două opere a lui Rafael au fost uitate.În 1508, Rafael a fost angajat de Papa Iulius al II-lea pentru a picta apartamentele sale private. Artistul a realizat în întregime imaginile din trei camere, cunoscute acum drept Camerele lui Rafael, unde se găsesc celebrele opere Şcoala Atenei.
Apoi a început să lucreze la a patra cameră, cea mai mare din apartament, o sală de bal pe care el a denumit-o Sala lui Constantin. Plănuia să picteze încăperea folosind ulei mai degrabă decât tehnica tradiţională pentru realizarea frescelor.
O carte care datează din 1550, scrisă de Giorgio Vassari, Viaţa celor mai buni pictori, sculptori şi arhitecţi, atestă că Rafael a început să lucrez la cele două opere folosind o tehnică experimentală. Acest indiciu a fost de o importanţă crucială şi a condus la această descoperire.
Când restauratorii au început să lucreze la cea de a patra cameră, au curăţat pereţii şi şi-au dat seama că doar două imagini din întreaga încăpere au fost realizate în ulei, iar restul ca fost decorat folosind tehnica frescei.
Fotografii realizate cu infraroşu şi ultraviolete au confirmat bănuielile experţilor: cele două opere sunt complet diferite de celelalte.
-
De ce a fost folosită o copie şi nu orginalul COROANEI de oţel pentru funeraliile REGELUI Mihai. Explicaţiile directorului Muzeului de Istorie
În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu. -
De ce a fost folosită o copie şi nu orginalul COROANEI de oţel pentru funeraliile REGELUI Mihai. Explicaţiile directorului Muzeului de Istorie
În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost făcute demersuri din partea Casei Regale pentru ca la ceremonii să fie folosită Coroana de Oţel originală, Oberländer-Târnoveanu a declarat: “Evident că nu s-au făcut. Dar sigur că nu s-au făcut”.
Acesta a explicat că, din punct de vedere legal, originalul nu poate fi folosit în astfel de ceremonii.
-
Care este obiectivul turistic din România iubit de străini. Peste 200.000 de turişti străini l-au vizitat
Muzeul este vizitat în proporţie tot mai mare de către turiştii străini. Astfel, aproape 35% (peste 200.000) din totalul vizitatorilor sunt din afara ţării. Se constată că mulţi dintre românii care lucrează în afara României revin în ţară alături de prieteni din ţara adoptivă şi împărtăşesc cu aceştia atmosfera muzeală, tradiţiile şi obiceiurile româneşti pe care le regasesc la Muzeul ASTRA.
Deşi cei mai mulţi dintre turiştii străini provin din ţările europene, se remarcă o creştere a pieţei de peste ocean (SUA şi Canada), Australia şi a celei asiatice (Japonia şi China), dar şi din Ţările Arabe.

Din Europa continuă să sosească la Muzeul ASTRA cele mai multe grupuri organizate, acestea fiind cu predilecţie din ţări precum Germania, Austria, Ungaria, în timp ce turiştii din Franţa, Italia şi Marea Britanie optează pentru grupurile restrânse, în principal prieteni şi familie. Totodată, vizitatorii din Polonia, Israel, Cehia, Olanda şi Ţările Scandinave prezintă interes pentru muzeul sibian.
„Ne bucură foarte mult de această creştere uriaşă de 31% a numărului de turişti din cadrul Muzeului ASTRA din Dumbrava Sibiului şi ne bucurăm, de asemenea, că astfel sunt răsplătite eforturile noastre de a organiza frecvent evenimente pentru public, de promovare şi de păstrare a identităţii româneşti în cea mai pură formă la muzeul nostru. Însă ne dorim tot mai mult şi ambiţia noastră este ca, în viitor, să vorbim despre creşteri de cel puţin 2 cifre anual.”, a declarat Ciprian Ştefan, directorul general al Muzeului ASTRA.
-
Muzeul Iluziilor, locul unde ”realitatea se deformează”, ajunge într-un oraş din România
Muzeul Iluziilor va fi deschis în perioada 7-24 noiembrie, la Casa de Cultură Oradea şi va avea trei zone. În Sala oglinzilor, cei mici vor deveni, pentru câteva minute, subţiri ca o sfoară sau rotunzi ca un balon, vor avea burta până la nas sau vor deveni pitici, scrie Rador.
Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
-
Satul din România atât de frumos încât se transformă în muzeu
Despre cultura Cucuteni am auzit cu siguranţă din cărţile de istorie. Aceasta aparţine uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa (care a trăit din 5.200 până în 3.200 î.e.n.) şi care se întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesutul, olăritul sau confecţionarea de unelte. Civilizaţia ocupă un loc aparte în preistorie, fiind considerată una dintre cele mai misterioase civilizaţii. Dispariţia civilizaţiei Cucuteni este de asemenea, îmbrăcată în mister. Din cele peste 4.000 de aşezări descoperite, 90% au fost distruse de foc, astfel încât specialiştii nu pot stabili dacă a fost vorba despre un cataclism sau de o incendiere intenţionată, care a dus la această extincţie.Pe teritoriul ţării noastre, primele vestigii aparţinând culturii Cucuteni au fost descoperite în anul 1884, într-o localitate din apropierea Iaşului, care astăzi poartă cu mândrie numele culturii.