După ce avionul MH370 a dispărut, noi dovezi încearcă să confirme ce s-a întâmplat, de fapt, după ce controlorii traficului aerian din Malaezia au pierdut contactul cu avionul.
Până acum, mai mult de 20 de piese componente ale avionului au fost găsite, însă corpul central al avionului şi trupurile celor 239 de decedaţi nu au fost descoperite. Biroul de Siguranţă a Transportului din Australia a evaluat datele recepţionate de către sateliţii de comunicaţie şi au făcut o descoperire şocantă.
Să împartă momentele intime cu familia, chiar dacă soţia nu-l iubeşte atât de mult. Când ai un Ferrari însă, nu mai ţii cont de nimeni şi faci ce-ţi spune inima. Şi până la urmă, cît loc ocupă şi el, acolo? Casa asta minunată cu acest garaj “cel mai minunat” costă 2.5 milioane de euro. Sau a costat când s-a vândut în 2016, în Australia, Brisbane.
IATĂ AICI CUM STĂ PARCAT UN FERRARI ÎN SUFRAGERIA VILEI DE 2.5 MIL. $
“Parlamentarii PSD au ieşit din sala.
Asa se comporta oamenii care nu suporta adevarul.
UPDATE: Am fost bruscat de cei din PSD şi ALDE în holul Palatul Parlamentului.
Regreat acest comportament al colegilor deputaţi. Sper ca cei care au votat ca ei să fie în parlament să vadă ce au trimis. E regretabil, lupta mea pentru o administraţie corectă continuă”, a scris parlamentarul USR pe pagina sa de Facebook.
“Parlamentarii PSD au ieşit din sala.
Asa se comporta oamenii care nu suporta adevarul.
UPDATE: Am fost bruscat de cei din PSD şi ALDE în holul Palatul Parlamentului.
Regreat acest comportament al colegilor deputaţi. Sper ca cei care au votat ca ei să fie în parlament să vadă ce au trimis. E regretabil, lupta mea pentru o administraţie corectă continuă”, a scris parlamentarul USR pe pagina sa de Facebook.
În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”, spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.
A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.
„Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:
Cere permisiunea şefului;
Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;
Găseşte un loc liniştit şi sigur;
Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;
Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;
Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.
În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”, spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.
A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.
„Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:
Cere permisiunea şefului;
Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;
Găseşte un loc liniştit şi sigur;
Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;
Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;
Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.
În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”, spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.
A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.
„Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:
Cere permisiunea şefului;
Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;
Găseşte un loc liniştit şi sigur;
Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;
Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;
Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă.
De multe ori, însoţitorii de zbor spun că viaţa lor nu este atât de spectaculoasă precum se crede, dar, văzând postările pe Instagram cu hashtag-ul #cabincrewelite, s-ar putea să nu îi credem, arată un articol Daily Mail Online.
Mulţi împărtăşesc prin intermediul reţelelor de socializare momente cu ei, atât în timpul liber, cât şi de la locul de muncă. Observăm, aşadar, că mulţi au şi un al doilea job, precum modele sau persoanl traineri.
Spre exemplu, stewardesa Victoria Tzuranova profită de opririle sale în Israel, Thailanda sau Bali pentru a se fotografia în ipostaze provocatoare, în costum de baie sau în timp ce face yoga. În timpul în care nu serveşte băuturi sau snaks-uri în avion, Tzuranova prezintă o emisiune pe canalul rusesc Muxic Box.
Georgia Nilsen, o altă stewardesă din Melbourne, a strâns un număr impresionant de 35.000 de followers pe Instagram, mulţumită fotografiilor sale spectaculoase din diverse colţuri ale lumii. Aceasta recunoaşte că în ciuda punctelor slabe ale jobului său, ştie să se bucure întu totul de beneficiile oferite. De exemplu, în fiecare oraş în care poposeşte trebuie să ia cina într-un loc frumos. „Bineînţeles, ca în orice alt job, sunt avantaje şi dezavantaje. Spre exemplu, lipsa odihnei este un punct slab al acestui job, dar odată ce îţi faci un program personalizat, este mai simplu. Fiecare este diferit!”, spune aceasta. „Avem parte de experienţe de care nu am putea beneficia având un job normal, de la 9 la 5. Eu mă consider foarte norocoasă”, adaugă stewardesa.
Însă nu doar femeile îşi etalează viaţa luxoasă pe social media, ci din ce în ce mai mulţi bărbaţi. Un exemplu este Daniel Najaro Smith, pilot full –time şi model. Pilotul brazilian a câştigat un număr impresionant de followeri datorită fotografiilor în care îşi etalează corpul bine lucrat în costum de baie.
Ultimul episod din Seinfeld a fost difuzat în urmă cu aproape 17 ani de zile, dar cu toate acestea pentru mulţi reprezintă un serial cult pe care şi azi în urmăresc. Mai mult de atât creatorul serialului, Jerry Seinfeld încasează sume impresionante chiar şi azi din drepturi de televizare.
Mulţi dintre fanii serialului îşi aduc aminte diferite glume şi momente amuzante. Totuşi care este gluma de care este cel mai mândru chiar Seinfeld?
“Cred că cea mai bună idee pentru un episod Seinfeld a fost cea în care George s-a prefăcut că era biolog marin şi că va găsi mingea de golf lovită de Kramer fix în orificiul respirator al unei balene. Ce a fost interesant că cele două poveşti iniţial nu erau legate, ci abia la mijlocul săptămânii ne-am dat seama că le putem lega între ele”, a mărturisit Seinfeld pe Reddit, apoi a adăugat că e fericit când aude oamenii că spun “regift” “giddyup” sau “yada yadda.”
Episodul de care vorbeşte Seinfeld a fost clasat pe locul 61 din 169 în clasamentul celor mai amuzante episoade din serial realizat de publicaţia Vulture. Cel mai bun fiind considerat episodul “The Contest” din sezonul 4.
Din noiembrie 2014, când s-a alăturat echipei PepsiCo, se ocupă de dezvoltarea mărcilor de food din portofoliul companiei: Lay’s, Doritos, Krax, Star şi Quaker. Este responsabil cu gestionarea activărilor de brand pentru consumatori, de la implementarea platformelor globale până la dezvoltarea unor programe specifice pieţei locale. Andrei Dumitraşcu coordonează o echipă de cinci persoane care se ocupă de tot atâtea mărci. „Anul trecut, divizia de food a PepsiCo România a înregistrat unul din cei mai buni ani din istorie“, spune el, fără a da însă niciun fel de reper concret. Absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea Economie Generală, Economia şi Dreptul Afacerilor (2001-2005), şi al unui master la Universitatea Paris XII Val de Marne, specialitatea dezvoltarea şi administrarea unei companii (2008-2009), Andrei Dumitraşcu şi-a început cariera într-o companie care activează în zona de trading de cereale, experienţă despre care spune că a fost „pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă“. A continuat într-o altă multinaţională, din domeniul FMCG, dobândind experienţă de vânzări, trade marketing şi marketing.
Îşi aminteşte că, la un moment dat, şi-a dorit să facă parte din echipa unui start-up românesc, experienţă care i-a adus şi cel mai dificil moment din carieră. „Am dat curs acestei dorinţe fiind ghidat de impulsurile mele antreprenoriale dar şi de frumuseţea proiectului. În momentul în care lucrurile nu au mai mers conform aşteptărilor, aflat într-un impas, am înţeles cât este de important să laşi uşi deschise în urma ta. Acel proverbial «loc de bună ziua» m-a readus în compania de unde plecasem.“ Cel mai frumos moment din cariera sa se leagă de rezultatele obţinute anul trecut de departamentul pe care îl coordonează. Pe termen lung, în zece ani, se vede „construind în continuare echipe, caractere şi rezultate“.