Potrivit liderului sindical interimar Corneliu Cernev, la secţiile polieteri şi sinteze organice se fac ultimele probe, iar producţia va fi reluată în cel mai scurt timp, după ce, la începutul lunii octombrie, a fost repornită secţia electroliză cu membrană şi s-a început producţia la secţia de propenoxid. “Acum suntem în probe pentru a porni secţiile de polieteri şi sinteze organice, astfel, începând de azi (n.r. – vineri), aproximativ 1.200 de oameni sunt efectiv la lucru la combinat, ei sunt direct implicaţi la secţiile respective şi personal CTC, auxiliar-transport de la aprovizionare care reiau şi ei treptat activitatea prin repornirea producţiei”, a declarat liderul sindical Corneliu Cernev. Potrivit sursei citate, prin repornirea celor patru secţii capacitatea de producţie în combinat este de 30 la sută.
Tag: Ministerul Economiei
-
Contractul pentru privatizarea Oltchim NU A FOST SEMNAT. Diaconescu: Contractul este diferit faţă de cel iniţial
“Nu am putut semna acest contract, întrucât lipsesc clauze, prevederi şi anexe, iar tot contractul este diferit faţă de cel pe care l-am agreat când am participat la privatizarea Oltchim”, a declarat luni Dan Diaconescu, la ieşirea din Ministerul Economiei, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii OPSPI în vederea încheierii contactului de privatizare a Oltchim. Diaconescu a adăugat că avocaţii săi au rămas în sediul Ministerului Economiei pentru lămurirea situaţiei şi că după ce acest contract va fi încheiat el va vinde acţiunile pe care le-a cumpărat de la stat către cetăţeni “probabil, la preţul de pe bursă”. Diaconescu a mai spus că termenul pentru semnarea contractului este de zece zile de la data adjudecării licitaţiei.
-
Privatizarea OLTCHIM: Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiuni
OPSPI a organizat o licitaţie pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, de 54,8% din capital, şi a creanţelor deţinute asupra companiei de AVAS şi Electrica, însumând circa 410 milioane euro. Creanţele AVAS şi Electrica nu au fost adjudecate. Oferta firmei Aisa, a omului de afaceri Ştefan Vuza, pentru acţiunile deţinute de Ministerul Economiei este de 30 milioane de lei.
-
Dan Diaconescu a oferit 203 mil. lei pentru acţiunile Oltchim
Oferta se referă doar la pachetul de acţiuni al Ministerului Economiei, de 54,8%, nu şi la creanţele Electrica şi AVAS, în sumă de 410 milioane euro. Totalul creanţelor asupra combinatului este de circa 700 de milioane de euro.
Oferta firmei Aisa, a omului de afaceri Ştefan Vuza, pentru acţiunile deţinute de Ministerul Economiei este de 30 milioane de lei. Oferta firmei Chimcomplex, a omului de afaceri Ştefan Vuza, pentru acţiunile Ministerului Economiei la Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) este de 18,8 milioane lei, iar pentru acţiuni şi creanţa Electrica este oferită suma de 221,4 milioane lei. Oferta PCC pentru acţiunile Ministerului Economiei la Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) şi creanţele Electrica şi AVAS este de 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro).
-
Ministrul Economiei aşteaptă repornirea Oltchim într-o perioadă cuprinsă între două şi patru săptămâni
“Am discutat cu conducerea combinatului, care are un plan de redeschidere treptată a instalaţiilor. Aştept redeschiderea Oltchim într-o perioadă cuprinsă între două şi patru săptămâni. Trebuie menţionat însă că este nevoie de un credit de 20 de milioane de euro pe care ni-l poate asigura o bancă comercială în urma depunerii unei garanţii a statului român la EximBank. Dar, evident, aici vom face o notificare către Comisia Europeană. Din informaţiile noastre ar fi deja mai mulţi investitori interesaţi să depună ofertele pentru combinat, firme din Vest, mă refer. Şi cele două firme românesti care şi-au retras momentan oferta pentru a veni cu îmbunătăţiri la ea mâine (n.r. – joi). Vineri, în jurul prânzului, vom şti numele celui care va câştiga licitaţia de la Oltchim”, a declarat Daniel Chiţoiu. Ministrul Economiei a mai precizat că ajutorul social de 1.400 de lei va fi primit doar de angajaţii Oltchim care au salariul sub cel mediu brut pe economie.
-
Ministerul Economiei a anulat licitaţii de 70 milioane lei acordate “preferenţial”
Licitaţiile au fost derulate prin Direcţia Generală a Achiziţiilor Publice, Concesiuni şi Servicii Interne din Ministerul Economiei, se arată într-un comunicat al instituţiei. Instituţia a organizat un audit al activităţii proprii, în urma căruia a descoperit o serie de nereguli. “Auditul a scos la iveală faptul că licitaţiile au fost organizate în august 2011 cu nerespectarea prevederilor legale, astfel încât doar anumite companii să fie declarate câştigătoare”, se spune în comunicat.
-
Incredibil – cum a motivat Hidroelectrica decizia de a cere insolventa
“Datorita secetei prelungite de la sfarsitul anului 2011 si inceputul anului 2012, care a avut ca efect diminuarea in 2011 a cifrei de afaceri a societatii SC Hidroelectrica SA cu 10%, a pierderilor rezultate in urma diferentelor de curs valutar si a deprecierii monedei nationale, a reducerii fluxurilor de numerar cu peste 27% in anul 2012, a cresterii datoriilor cu termen scadent de plata mai mare de 90 de zile la 470 milioane lei, a pierderii financiare inregistrate (in 2011 de 121 milioane lei si pe primele cinci luni din 2012 de 112 milioane lei) SC Hidroelectrica SA a hotarat in sedinta Consiliului de Administratie din 15.06.2012 sa inainteze Tribunalului Bucuresti cererea de intrare in procedura generala a insolventei, in scopul reorganizarii activitatii conform unui plan de reorganizare ce va fi aprobat in conditiile legii 85/2006, la finalizarea caruia societatea sa iasa din procedura insolventei si sa isi continue activitatea comerciala fara supravegherea autoritatiii judecatoresti.
Dorim sa asiguram si pe aceasta cale toti partenerii nostri comerciali, clienti, furnizori si institutii financiare de derularea in continuare a tuturor contractelor in conditii de eficienta, transparenta si legalitate, urmarind cresterea si exploatarea in siguranta a capacitatilor de productie concomitent cu pastrarea locurilor de munca pentru cei peste 5.000 de angajati si imbunatatirea indicatorilor financiar contabili ai companiei.”
Hidroelectrica SA a introdus la finele saptamanii trecute o cerere de intrare in insolventa la Tribunalul Bucuresti, iar instanta a stabilit primul termen de judecata pentru miercuri, 20 iunie.
-
Cine sunt cei cinci care au decis intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica
“Sunt la Viena în delegaţie cu primul ministru. Sincer am mai fost sunat în legătură cu acest subiect dar nu ştiu nimic, dacă această cerere de intrare în insolvenţă este reală şi există sau nu. Dacă eu ca preşedinte al Consiliului de Administraţie nu ştiu nimic, atunci nu văd cine poate să ştie”, a declarat Remus Vulpescu.
Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica este format din cinci membri. Preşedintele CA, Remus Vulpescu, este actualul şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia din cadrul Ministerului Economiei care gestionează companiile de stat din sectorul energetic. Este jurist şi a lucrat în perioada 2009-2012 şi ca practician în deomeniul insolvenţei. A absolvit facultatea de ştiinţe politice şi facultatea de drept a Universităţii Bucureşti.
Din Consiliul de Administraţie mai fac parte Ionică Raicu, Andrei Todea şi Iulian Butnaru, din partea Ministerului Economiei, şi Oana Truţă, din partea Fondului Proprietatea.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Bode: Rata de absorbţie a fondurilor europene prin Ministerul Economiei este de 17%, procent care mă nemulţumeşte
“Rata absorbţiei efective a fondurilor europene la nivelul celor 5 operaţiuni ale organismului de intermediere pentru IMM este de 17%, procent care mă nemulţumeşte. De aceea, voi face tot ce voi putea astfel ca anul 2012 să reprezinte anul cu cel mai înalt plafon de rambursări către beneficiari de până acum”, a declarat Bode la un seminar pe tema IMM-urilor. El a arătat că în prezent cele mai mari dificultăţi legate de absorbţia fondurilor europene de către IMM-uri sunt achiziţiile publice şi perioadele lungi de evaluare a proiectelor.
-
Cine a semnat ACTA din partea României. Guvernul neagă că acordul va încălca intimitatea pe internet
“Consultările publice vor avea loc în România înainte de ratificarea Acordului de către Parlament, deşi ACTA nu presupune modificarea legislaţiei naţionale şi nici modificarea legislaţiei comunitare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului, arătând că procedura de ratificare implică asigurarea transparenţei decizionale şi dezbaterea publică.
“Semnarea de către România a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute, în data de 26 ianuarie 2012, la Tokyo, nu echivalează cu intrarea imediată a acestuia în vigoare. Acordul va intra în vigoare pentru România după ce vor fi parcurse mai multe etape procedurale”, a explicat Muntean.
Dacă, în cadrul consultărilor cu societatea civilă şi în timpul dezbaterilor în Parlament se va ajunge la concluzia că acest acord nu trebuie ratificat, nu se va întâmpla acest lucru, deşi nu se modifică legislaţia naţională, a arătat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Ioana Muntean a subliniat că Ministerul Economiei a fost iniţiatorul semnării acestui acord, pentru că scopul principal al acestuia este protejarea comerţului legal şi încurajarea competitivităţii. “Pentru exportatorii români şi comunitari, aplicarea ACTA va contribui la protejarea, pe piaţa internaţională, a drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, drepturilor de autor, a mărcilor comerciale, brevetelor, desenelor şi modelelor, indicaţiilor geografice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Ea a susţinut că aplicarea ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării internetului.
România a semnat la 26 ianuarie ACTA, document care a stârnit controverse aprinse, din cauza prevederilor care autorizează furnizorii de servicii online să divulge autorităţilor informaţii privind abonaţii ale căror conturi se presupune că au fost folosite pentru încălcarea drepturilor de autor sau pentru contrafacerea mărcilor de comerţ.
Acordul comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute a fost negociat de Comisia Europeană, iar decizia privind semnarea a fost adoptată de Consiliul Uniunii Europene în decembrie 2011. Pentru România , Acordul va intra în vigoare după ce vor fi parcurse mai multe etape: avizul conform al Parlamentului European, în această vară; adoptarea de către Consiliul Uniunii Europene, independent de ratificarea în parlamentele naţionale; ratificarea de către Parlamentul României.
Legislaţia românească în vigoare, în materie de proprietare intelectuală este alcătuită din:
– Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe modificată şi completată
– Ordonanţa Guvernului nr. 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
– Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2010 – pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România.