Studiul dezvăluie că femeile sunt cel mai afectate de această inegalitate – primii 22 de bogaţi ai lumii au mai mulţi bani decât toate femeile din Africa, de pildă. De asemenea, 12,5 miliarde de ore de muncă neplătită sunt făcute de femei în fiecare zi, care contribuie cu 10.800 de miliarde de dolari anual la economia globală. Potrivit Bloomberg Billionaire Index, Jeff Bezos este în continuare cel mai bogat om din lume, chiar şi după ce a pierdut 10 miliarde de dolari într-un an. El are o avere estimată la 115 de miliarde de dolari, fiind urmat îndeaproape de fondatorul Microsoft, Bill Gates, cu o avere estimată la 113 miliarde de dolari.
Tag: miliardari
-
Miliardarul care a anunţat că împarte 9 milioane de dolari unor necunoscuţi
Antreprenorul Yusaku Maezawa a reuşit totuşi să iasă din tipare: şi-a propus să fie primul turist în jurul Lunii. Şi nu este moştenitorul vreunui imperiu de miliarde, ci şi-a construit averea singur, reuşind să ajungă în topul celor mai bogaţi oameni din Japonia, cu o afacere estimată de Bloomberg Billionaires Index la 2 miliarde de dolari.
Yusaku Maezawa s-a născut pe 22 noiembrie 1975, în Kamagaya, Japonia. Antreprenorul a urmat cursurile liceului Waseda Jitsugyo, timp în care a pus bazele unei trupe muzicale alături de un coleg, el fiind toboşar. După absolvire, nu a vrut să meargă la facultate, ci a ales să se mute în Statele Unite împreună cu iubita sa.
Aici a început să colecţioneze CD-uri şi, în 1995, întors în Japonia, a decis să pună bazele unei companii prin intermediul căreia să vândă pe e-mail albume importate şi CD-uri. În 1998 Maezawa a lanst a compania Start Today. În acelaşi an trupa sa a semnat cu casa de discuri BMG Japan, însă trei ani mai târziu Maezawa avea să renunţe la cariera muzicală pentru a se dedica pe deplin antreprenoriatului.
În anul 2000, Start Today s-a mutat în online, lansând în 2004 site-ul de retail vestimentar Zozotown, cel mai mare jucător de profil din Japonia la ora actuală. Şase ani mai târziu compania s-a listat la bursa din Tokio. Recent, antreprenorul a introdus în portofoliul afacerii alte două branduri – Zozo şi ZozoSuit – în peste 72 de ţări. În prezent site-ul comercializează circa 7.300 de branduri cu peste 730.000 de articole, compania fiind listată la Tokyo Stock Exchange.
Exceptând businessul, marea pasiune a lui Maezawa este arta – el este şi fondatorul Contemporary Art Foundation din Tokio. În mai 2016 antreprenorul a atras atenţia presei în urma achiziţiei la licitaţie a unei lucrări fără titlu aparţinând artistului Jean-Michel Basquiat la un preţ record de 57,3 milioane de dolari, cumpărând, în cadrul aceleiaşi licitaţii, cu alte 40 de milioane de dolari o serie de lucrări aparţinând artiştilor Bruce Nauman, Alexander Calder, Richard Prince şi Jeff Koons. Ulterior a doborât un nou record, în mai 2017, când a cumpărat tot o piesă a lui Basquiat cu suma de 110,5 milioane de dolari şi intenţionează să deschidă un muzeu de artă contemporană în Chiba, care va găzdui colecţia proprie de lucrări.
Maezawa a demisionat şi s-a retras din conducerea companiei în septembrie 2019, după ce a vândut 50,1% din acţiuni către SoftBank într-o tranzacţie de 3,7 miliarde de dolari. În plus, a vândut alte 30 de procente din propriile acţiuni către Yahoo Japan.
Pe 17 septembrie 2018, japonezul a stârnit din nou valuri în media după ce a anunţat că va fi primul turist care va călători în jurul Lunii la bordul unui vehicul al companiei private de transport spaţial SpaceX, fondată de Elon Musk, devenind astfel prima persoană care va ajunge în jurul Lunii de la cea mai recentă misiune americană Apollo, care a avut loc în 1972. Suma pe care a plătit-o pentru călătorie nu a fost însă făcută publică. Zborul va avea loc cel mai devreme în 2023, cu o durată de aproape şase zile. Miliardarul intenţionează să ia cu el între şase şi opt artişti ca parte a unui proiect de artă pe care l-a intitulat #dearMoon. De asemenea, Maezawa a anunţat că este în căutarea unei partenere cu care să împărtăşească experienţa – pentru care a primit deja în jur de 20.000 de oferte. Antreprenorul este divorţat şi are trei copii din două căsnicii anterioare.
-
Bogaţii lumii, din nou la Davos
Titlul ediţiei din acest an, „Creşterea, o iluzie?”, exprimă îngrijorarea celor prezenţi la eveniment, în contextul în care peste jumătate din directorii executivi de companii prevăd o încetinire a economiei mondiale în acest an.
La eveniment a fost prezent şi Donald Trump, care a vorbit într-o întrevedere cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, despre faptul că Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană.Şi criza climatică a fost una dintre temele dominante, iar printre participanţii la eveniment s-a numărat şi activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg. -
De necrezut: Dacă ai fi economisit 10.000 de dolari pe zi în ultimii 4.000 de ani, tot ai fi cu 80% mai sărac decât cei mai bogaţi oameni ai planetei
Cei 2.153 de miliardari ai lumii deţin cumulat o avere mai mare decât 4,6 miliarde de oameni la un loc, potrivit unei cercetări realizate de fundaţia internaţională de caritate Oxfam, citat de CNBC.
Noul studiu lansat de Oxfam atrage din nou atenţia guvernelor asupra politicilor pe care trebuie să le implementeze pentru a reduce inegalitatea financiară din societăţile globale.
„Dacă fiecare persoană ar dormi efectiv pe averea lui sub forma unor bacnote de 100 de dolari, majoritatea oamenilor din lume ar dormi pe podea”, notează autorii studiului.
Aceştia au lansat lucrarea de cercetare acum pentru a coincide cu adunarea anuală din Davos, Elveţia, unde are loc conferinţa Forumului Economic Mondial.
„Pe acelaşi exemplu, o persoană din clasa de mijloc care s-a născut într-o ţară bogată ar dormi pe bacnote care l-ar situa la înălţimea unui scaun. Prin comparaţie, cei mai bogaţi doi oameni din lume ar dormi în spaţiul cosmic”, potrivit autorilor.
Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este în prezent cel mai bogat om din lume, cu o avere de circa 116,4 miliarde dolari, potrivit Forbes. A doua cea mai bogată persoană din lume este Bernard Aranault, miliardarul francez care deţine grupul de lux LVMH, care are o avere netă de 116 miliarde dolari.
Raportul Oxfam notează că o persoană care ar fi economisit 10.000 de dolari pe zi de la construcţia piramidelor egiptene (n.r: în urmă cu peste 4.000 de ani), şi până în prezent, tot ar fi cu 80% mai sărac decât cei mai bogaţi cinci oameni din lume.
Oxfam cere autorităţilor să majoreze taxele pentru cei mai bogaţi oameni din lume cu 0,5% în următorul deceniu, într-o încercare de a reduce inegalitatea.
O astfel de taxă de 0,5% pe averile bogaţilor ar genera destule fonduri pentru a crea încă 117 milioane de locuri de muncă în sectoare precum educaţie şi sănătate, potrivit cercetătorilor.
-
Mărirea şi decăderea miliardarilor est-europeni. Cum s-a transformat regiunea în ultimii zeci de an
În urmă cu o generaţie, miliardarii nu existau în Europa de Est. Între timp, unii dintre ei au reuşit să creeze şi să piardă deja averi.
Miliardarii apăruţi din ruinele comunismului au ştiut să exploateze haosul de la începutul anilor ’90 şi să adune capital într-o perioadă în care mulţi de-abia înţelegeau ce înseamnă o piaţă liberă, scriu cei de la Bloomberg.
În 1989 devenise clar că lucrurile se vor schimba şi comunismul nu mai poate continua să fie ideologia majoritară în zona est-europeană. Românii s-au revoltat exact acum 30 de ani şi şi-au exectutat dictatorul, în vreme ce dizidentul Vaclav Havel devenea preşedintele Cehoslovaciei. În ultimele zile ale anului, preşedintele Poloniei semna un nou program economic care avea să deschidă porţile către capitalism. Aveau să mai treacă doi ani până când imperiul Uniunii Sovietice s-a prăbuşit.
Printre miliardarii de după ’90 se numără cehul Petr Kellner, cel care a avut ideea de a vinde bonuri valorice la începutul acelei perioade, devenind ulterior acţionar majoritar al celei mai mari companii locale de asigurări. Kellner a ieşit din afaceri în 2013, iar cei de la Bloomberg estimează că are o avere de aproximativ 12,8 miliarde de dolari.
Un alt exemplu e Vladimir Potanin, unul dintre primii oligarhi ruşi şi cel care este astăzi cel mai bogat om din Rusia. Potanin lucra în export atunci când URSS-ul s-a prăbuşit, iar asta i-a asigurat startul ideal în afaceri. El a construit repede primul imperiu bancar din Rusia, preluând ulterior un pachet majoritar de acţiuni la Norilsk Nickel, principala unitat de rafinare a nichelului, pentru 170 de milioane de dolari; astăzi, valoarea companiei a depăşit 40 de miliarde de dolari. Averea sa, inclusiv veniturile generate de alte afaceri, este de aproximativ 28,5 miliarde dolari.
Pe listă intră şi cel mai bogat om din Polonia, Zygmunt Solorz, despre care există o sumedenie de poveşti. Una dintre acestea, neconfirmată, spune că Solorz a făcut primii bani vânzând lumânări în cimitir. Afacerile sale sunt mult mai clare după anii ’90: el a creat un imperiu plecând cu o televiziune privată, iar acum deţine platforme digitale, bănci şi al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă şi Polonia. Bloomberg estimează că Solorz are o avere de 2,7 miliarde de dolari.
-
Bill Gates a devenit (din nou) cel mai bogat om al lumii
Gates l-a detronat astfel pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a cărui avere este estimată la aproximativ 109 miliarde de dolari.
Prima dată când Gates a devenit cel mai bogat om al lumii a fost în anul 1995, când averea lui era estimată la 12,9 miliarde de dolari. Din 2008, Gates a fost depăşit la capitolul avere de alţi miliardari ai lumii, cum ar fi investitorul Warren Buffett şi magnatul mexican Carlos Slim, fondatorul Inditex. -
Studiu: Numărul miliardarilor a crescut cu aproape 40% faţă de acum cinci ani
În 2018, patru din 10 femei milardare din lume şi-au construit afacerile în sectorul de consum şi în cel al comerţului cu amănuntul, cum este şi cazul Anastasiei Soare, o femei de afaceri româno-americană, care a fondat brand-ul de frumuseţe Anastasia Beverly Hills, relatează un studiu al UBS.
Potrivit companiei financiare eleveţiene, numărul miliardarilor continuă să crească la nivel mondial, în ciuda faptului că cei mai bogaţi oameni ai planetei au simţit din plin instabilităţile economice din ultimul an.
În prezent, există aproximativ 2.101 de miliardari la nivel mondial -, cu 589 de persoane (sau 38,9%) mai mulţi decât acum cinci ani, conform raportului UBS “Billionaire Insights” realizat anul acesta. Potrivit analizei, averea cumulată a acestora a crescut cu mai bine de o treime (34,5%), ajungând la 8.500 miliarde dolari.
Averea totală a miliardarilor a scăzut, în 2018, pentru prima dată în perioada menţionată, pe fondul creşterii dolarului, fricii pentru o economie mai scăzută şi volatilităţii pieţei financiare, a constatat compania elveţiană. Totuşi, avederea miliardarilor s-a apreciat cu 2.2, trilioane de dolari din 2013 până în prezent.
Miliardarii americani au fost singurii care nu au avut de suferit în 2018, averea lor crescând nesimnificativ cu 0,1%. La sfârşitul anului trecut, continentul american găzduia 749 de miliardari cu o avere cumulată de 3,6 trilioane de dolari.
Totuşi, regiunea Asia-Pacific a rămas cea care înregistrează cel mai mare număr de oameni înstăriţi din lume. Cu 754 de miliardari, a căror avere combinată a însumat 2,5 trilioane de dolari, regiunea reprezintă 36% din populaţia globală a miliardarilor. În acest sens, China deţine un procent de 43% în ceea ce priveşte miliardarii regiunii, India 14%, Hong Kong 9% şi Japonia doar 4%.
În Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, numărul miliardarilor a scăzut, anul trecut, la 598 de persoane, a căror avere combinată a însumat 2,4 trilioane de dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Cum arată cel mai nou avion al miliardarilor. Elita va trebui să scoată din buzunar câteva zeci de milioane de dolari pentru a se bucura de această luxoasă aeronavă
Gulfstream Aerospace, o divizie a companiei aeriene americane General Dynamics a lansat cea mai nouă aeronavă de lux de pe piaţă, Gulfstream G700. Preţul de achiziţie al acestei bijuterii aeronautice pleacă de la 75 mil. dolari, relatează Reuters.
Compania americană a făcut acest anunţ în cadrul evenimentului National Business Aviation Association(NBAA) care s-a desfăşurat la Las Vegas în acest an. NBAA este un eveniment care se organizează anual, în cadrul căruia sunt prezentate cele mai noi aeronave de tip corporate, care sunt destinate exclusiv celor din lumea businessului.
G700 este prezentat drept principalul competitor al aeronavei Bombardier, lansată de Qatar Executiv, o ramură a companiei Qatar Airways. Bombardier este de asemenea o aeronavă de lux, cu două milioane de dolari mai ieftină decât cel mai nou produs lansat de Gulfstream Aerospace.
Întâlnirile de afaceri nu vor mai reprezenta o problemă pentru proprietarii lui G700, pentru că acesta este capabil să atingă viteaza Mach 0.90, adică mai exact este capabil să zboare cu 1100 kilometri pe oră. Din acest motiv, indiferent care este destinaţia, cei ce vor zbura cu G700 pot fi siguri că vor ajunge la timp.
Viteza nu este singura caracteristică care defineşte acest avion. Luxul şi comfortul pot fi consideraţi cu uşurinţă termenii care creionează povestea aeronavei. Ultima capodoperă a Gulfstream Aerospace este dotată cu patru zone de living, scaune şi paturi ergonomice, ecrane tactile de ultimă generaţie şi o panoramă multi-dimensională. Indiferent de zona în care vor sta pasagerii, ei vor avea acces la panorma oferită de cele 12 ferestre.
Pentru că se adresează lumii businessului, pasagerii se vor putea bucura de conexiune Wi-Fi de cea mai înaltă calitate, astfel încât să îşi poată îndeplini task-urile cu maximă eficienţă.
O altă caracteristică unică cu care G700 se afirmă pe piaţa aeronavelor de lux este cea mai înaltă şi spaţioasă cabină cu care a fost dotat un avion până acum.
Reprezentanţii companiei americane se aşteaptă ca aeronavele să fie livrate către cumpărători începând cu anul 2022.
-
Unul dintre cei mai excentrici miliardari. Hobby-urile sale l-au adus de mai multe ori la un pas de moarte
Fondatorul Virgin Group – business care controlează peste 400 de companii, este cunoscut mai ales pentru stilul de viaţă excentric. În documentarul său – “Nu privi în jos” – el vorbeşte despre una dintre cele mai primejdioase experienţe pe care le-a avut, şi anume traversarea Oceanului Atlantic într-un balon cu aer cald pentru a doborâ recordul mondial.
Branson este, de asemenea, un fan al kite-surfing-ului, aşa că a străbătat Canalul Mânecii în 2012, devenind cea mai vârstnică persoană care a obţinut o astfel de performanţă.
În cartea sa “Modelul Virgin: tot ce ştiu despre conducere”, el scrie că dorinţa sa de a doborâ recordurile mondiale şi marketingul neconvenţional stau la baza modului în care îşi conduce afacerea.
Care este însă povestea sa?
Richard Branson s-a născut pe 18 iulie 1950 în Blackheath, Londra, şi a fost cel mai mare dintre cei trei copii ai lui Edward James, avocat, şi ai Evei Branson, fostă balerină şi stewardesă. În adolescenţă, Branson a suferit de dislexie şi a avut rezultate şcolare slabe, aşa că la vârsta de 16 ani s-a hotărât să întrerupă cursurile şi să înceapă un drum de antreprenor.
Înainte de a pleca, directorul şcolii, Robert Drayson, i-a spus că va sfârşi fie în închisoare, fie va deveni milionar. Previziunile acestuia nu au fost greşite. Imediat după ce a părăsit şcoala, Branson a fondat revista Student. Acesta a fost primul proiect de succes din cariera care avea să îl propulseze în topul celor mai bogaţi oameni din lume.
Ulterior, a început să înregistreze, într-o biserică, interviuri cu diverşi artişti, ca Mick Jagger, pe care le vindea prin corespondenţă. Succesul a venit peste noapte, iar în 1972 Branson a pus bazele casei de discuri Virgin Records, alături de Nik Powell. Numele Virgin a fost ales deoarece sugera faptul că Branson era nou în lumea businessului. Primul album înregistrat în studioul deschis în Londra, pe Oxford Street, a fost Tubular Bells (1973) al artistului Mike Oldfield. Ulterior, a avut colaborări de succes cu numeroase formaţii celebre, precum Sex Pistols, Spice Girls sau The Rolling Stones.
În 1984, Branson a pus bazele companiei Virgin Atlantic Airways, care s-a extins, ulterior, pe plan internaţional. Tot sub umbrela Virgin Group au fost lansate, printre altele, compania feroviară Virgin Trains (1997), compania de telefonie mobilă Virgin Mobile (1999) şi Virgin Hotels (2010). În 2004, Branson a lansat Virgin Galactic, o companie de turism spaţial cu zboruri suborbitale, preţul unei astfel de călătorii fiind de 200.000 de dolari. A avut însă şi câteva proiecte care au eşuat, printre care se numără Virgin Cola, Virgin Cars sau Virgin Brides.
În 1978, Branson a cumpărat insula Necker din Insulele Virgine Britanice cu 180.000 de dolari. Aici şi-a construit reşedinţa principală, care a fost distrusă însă de două ori, întâi de uraganul Irene, în 2011, apoi în 2017, în timpul uraganului Irma. Primul său mariaj, cu Kristen Tomassi, s-a încheiat în 1979. Împreună cu a doua soţie, Joan Templeman, cu care s-a căsătorit în 1989, are o fiică, Holly, şi un fiu, Sam. În 1998, el a lansat romanul autobiografic Losing My Virginity, care a devenit best-seller internaţional. Printre reuşitele personale se numără şi o serie de recorduri mondiale obţinute în urma unor competiţii de kitesurfing.
În 1992, pentru a-şi menţine compania aviatică pe linia de plutire, Branson a vândut casa de discuri Virgin către EMI Music, pentru o sumă de aproximativ un miliard de dolari.
În 2006, antreprenorul a fost clasat de The Sunday Times pe locul nouă în topul celor mai bogate persoane din Regatul Unit, cu o avere de aproape 3,5 miliarde de euro.
În prezent, conglomeratul Virgin Group controlează circa 400 de companii, are peste 70.000 de angajaţi şi venituri anuale de peste 20 de miliarde de euro, iar fondatorul companiei deţine o avere de peste 4 miliarde de dolari.
-
De ce capitalismul în forma lui actuală nu mai poate exista
Aceste vorbe nu sunt ale vreunui filosof, influencer sau socialist. îi aparţin lui Ray Dalio, fondatorul Bridgewater, cel mai mare fond de hedging din lume, un investitor în angajatori notorii pentru faptul că oferă salarii mici, ca Walmart şi KFC. Dalio, un om cu o avere de apromativ 18 miliarde de dolari, potrivit Forbes, este un produs model al capitalismului. Totuşi, el şi alţi miliardari de succes au început să se teamă pentru sistemul care le-a adus o prosperitate pe care n-o au nici regii.
Capitalismul creează prosperitate, după cum scrie Bloomberg. Prin canalizarea energiilor în producţie şi inovaţie, a permis la miliarde de oameni să trăiască mai bine decât împăraţii de demult. Însă capitalismul concentrează puterea în mâinile celor care deţin proprietatea, inclusiv ale miliardarilor greu de iubit şi ale corporaţiilor multinaţionale. Este învinovăţit pentru lărgirea decalajului dintre bogaţi şi săraci. Mulţi oameni îl echivalează cu cronismul şi cu guvernele captive unor interese speciale.
În umbra capitalismului cronic s-au dezvoltat guverne care acum pun în pericol ordinea şi valorile liberale şi au crescut companii cu puteri mai mari decât cele ale guvernelor.
Există o tabără care spune că soluţia pentru aceste dezechilibre este curăţarea capitalismului: stoparea subvenţiilor şi protecţiilor pentru întreprinderi, distrugerea monopolurilor şi reducerea birocraţiei. O altă tabără spune că guvernul trebuie să joace un rol mai mare, deoarece pe motivaţia capitaliştilor – profitul – nu se poate pune baza pentru îndeplinirea nevoilor societăţii.
Inegalitatea a devenit atât mai benefică, cât şi mai rea. Inegalitatea dintre naţiuni s-a diminuat odată cu ascensiunea Chinei, Indiei şi a altor naţiuni care au adoptat capitalismul şi pieţele libere. În acelaşi timp, inegalitatea dintre bogaţii şi săracii unei ţări s-a agravat. În general, jumătatea de jos a lumii, pe scara averii, deţine mai puţin de 1% din averea la nivel mondial, în timp ce primii 1% dintre adulţi deţin 47%. Capitalismul şi pieţele libere sunt contestate atât de stânga politică, cât şi de dreapta. Doi senatori americani care fac campanie pentru a deveni candidaţi la preşedinţie ai Partidului Democrat, Bernie Sanders şi Elizabeth Warren, susţin că sistemul economic este „manipulat” pentru a aduce beneficii bogaţilor.
În spectrul politic de dreapta, preşedintele Donald Trump s-a etichetat drept „omul tarifelor” şi spune că vrea să restricţioneze imigraţia, chiar dacă fluxul liber de bunuri şi oameni este combustibil pentru creşterea economiilor capitaliste. Ray Dalio, miliardarul fondator al Bridgewater Associates, avertizează că nemulţumirea faţă de distribuirea inegală a avuţiei ar putea duce la revoluţie.
Capitalismul este construit pe principiul căutării de profit de către proprietari privaţi. Persoanele fizice şi companiile deţin terenuri, maşini şi alte active şi angajează muncitori pentru a utiliza acest „capital” cu scopul de a crea produse şi servicii destinate vânzării. În teorie – şi, de obicei, în practică – concurenţa pentru clienţi îi forţează pe capitalişti să progreseze, să aducă îmbunătăţiri ofertei lor. Mai degrabă „mâna invizibilă” a pieţei libere decât guvernul ghidează cine ce face, spune teoria.
Economistul scoţian Adam Smith scria în 1776: „Nu de la bunăvoinţa măcelarului, a producătorului de bere sau a brutarului ne aşteptăm să ne vină cina, ci de la nevoia lor de a-şi urma interesul”. Economistul american Milton Friedman argumenta în anii ’70 că maximizarea profiturilor pentru acţionari, sub rezerva respectării legii, ar trebui să fie singurul obiectiv al corporaţiilor. Boardurile companiilor au îmbrăţişat în mare parte până acum acest mesaj. Însă acum este în plină ascensiune un curent care promovează aşa-numitul capitalism pentru stakeholderi, care cere corporaţiilor să echilibreze interesele acţionarilor cu cele ale angajaţilor, clienţilor şi societăţii.
În august 2019, Business Roundtable, o asociaţie a executivilor unora dintre cele mai puternice companii din SUA, a susţinut această idee, abandonând sprijinul pentru principiile lui Friedman. Noile principii ale Business Roundtable spun că deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat şi maximizat profitul pentru acţionari, ci să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.
Este o schimbare de filosofie majoră pentru asociaţie, în care sunt membri directori executivi ai zeci de companii mari precum Amazon, Apple, Bank of America, BlackRock, BP, IBM, Chevron, Citigroup, Exxon, Morgan Stanley, Coca-Cola, Pepsi, Procter & Gamble, Walmart, Whirpool, S&P, Pfizer, Motorola, Mastercard şi KPMG. Grupul, condus de James Dimon, CEO-ul JPMorgan, este o voce puternică la Washington pentru interesele businessului american.
Germania cere deja o reprezentare de 50% a angajaţilor în consiliile de supraveghere ale marilor corporaţii, care iau decizii strategice. Remediul pieţei libere pentru capitalism este şi mai mult capitalism: spargerea giganţilor din tehnologie ar echilibra condiţiile de joc pentru concurenţi. Renunţarea la tarife ar aduce beneficii celor fără avere, care cheltuiesc o parte mai mare din veniturile lor pe produsele importate. Relaxarea limitelor privind tipurile de case care pot fi construite ar face ca locuinţele să fie mai abundente şi mai accesibile.
Restricţiile privind activităţile de lobby ar oferi companiilor neconectate din punct de vedere politic şanse mai mari de succes. Multe dintre aceste corecţii sunt susţinute de politicieni de centru-stânga, cum ar fi Elizabeth Warren, care se descrie ca fiind „capitalistă până în măduva oaselor”. În ceea ce priveşte impozitele, capitaliştii sunt împărţiţi. Unii spun că impozitele mai mici vor stimula creşterea şi prosperitatea. Alţii menţionează ca model Scandinavia, cu impozite ridicate: dezlănţuiţi antreprenoriatul privat pentru a crea prosperitate, apoi folosiţi impozitele şi transferurile pentru a compensa distribuirea inegală a veniturilor – un rezultat inevitabil.
O altă abordare – fie în loc de, fie, mai des, în plus faţă de îmbunătăţirea capitalismului – este ca guvernul să preia anumite părţi ale economiei în care sistemul capitalist nu a reuşit să acopere nevoile de bază. În această viziune, guvernul ar construi mai multe locuinţe în loc să ofere pur şi simplu stimulente pentru construcţii private. Aceasta ar garanta locuri de muncă la stat pentru persoanele care au fost concediate în sectorul privat, evitându-se reducerea ocupării forţei de muncă de fiecare dată când economia încetineşte. Aceste idei vin din stânga spectrului politic.
În dreapta, mişcarea „conservatorismului naţional” ar ţine în frâu pieţele libere prin implicarea în planificarea industrială şi protejarea industriilor cheie împotriva concurenţei externe. Rezultatul: unii din stânga îmbrăţişează capitalismul, iar alţii din dreapta nu au încredere în el.O reformă a capitalismului cere Thomas Piketty, un tânăr economist francez în vogă, cu orientări socialiste, cu conexiuni politice şi specializat pe inegalitate şi avuţie. Ultimul său blockbuster a adus inegalitatea în centrul dezbaterilor economice şi politice. În cea mai recentă analiză, francezul propune soluţii radicale, îndreptate contra miliardarilor, în care cuvântul de ordine este exproprierea.
„A venit vremea să ieşim din această fază unde proprietatea este sacră şi să trecem dincolo de capitalism”, a spus economistul într-un interviu pentru revista franceză L’Obs. Piketty spune că este o greşeală să consideri inegalitatea ca fiind înrădăcinată în natură sau determinată de schimbările tehnologiei. Cauzele sale reale se regăsesc în politică şi ideologie – iar acest lucru o face mai uşor de abordat.
Corecţiile propuse de Piketty sub stindardul „socialismului participativ” presupun schimbări dramatice în economiile dezvoltate ale lumii – iar până acum succesul ideilor sale la urnele de vot a fost limitat.
Candidatul socialist pe care economistul l-a susţinut în alegerile din Franţa din 2017 s-a prăbuşit chiar în primul tur, deşi guvernul preşedintelui Emmanuel Macron cel puţin a imitat îndemnul lui Piketty de a regândi capitalismul, aminteşte Bloomberg.
În noua sa lucrare, potrivit L’Obs, Piketty scrie că niciun acţionar nu ar trebui să controleze mai mult de 10% din drepturile de vot la o companie – chiar dacă deţine o participaţie mult mai mare.El sprijină un fel de predare a capitalului în mâinile publicului – o variantă a banilor aruncaţi din elicopter. Ideea lui Piketty de „moştenire pentru toată lumea” presupune a acorda tuturor cetăţenilor o sumă forfetară, de 120.000 de euro în cazul Franţei, la împlinirea vârstei de 25 de ani.
Apoi, economistul susţine aplicarea un impozit pe avere pentru a consacra ideea că dreptul de proprietate peste o anumită valoare nu poate fi decât „temporar”. În Franţa, de exemplu, scara ar varia de la o taxă de 0,1% pentru o avere sub media naţională de 200.000 de euro până la 90%.„Sistemul pe care îl propun face posibilă deţinerea câtorva milioane de euro, sau chiar zeci de milioane, cel puţin pentru un timp“, a explicat Piketty pentru L’Obs. „Dar cei cu câteva sute de milioane de euro, sau câteva miliarde, va trebui să împartă puterea.”