BusinessMagazin

Tag: metode

  • Utilizatorii consideră metodele de comunicare online nesigure, dar tot le folosesc pentru subiecte personale

    Majoritatea utilizatorilor de Internet consideră canalele de comunicare online nesigure şi, totuşi, le folosesc cu regularitate, inclusiv pentru a discuta subiecte personale.

    Conform cercetării realizate de Kaspersky Lab şi B2B International, utilizatorii consideră că aplicaţiile de mesagerie pentru photo-sharing sunt cel mai puţin sigur instrument de comunicare online: 70% dintre respondenţi le consideră nesigure, 62% nu au încredere în serviciile de mesagerie instant pentru dispozitive mobile (inclusiv cele ale reţelelor de socializare), 61% nu au încredere în apelurile voce prin sistemele de mesagerie instant, iar 60% nu au încredere în serviciile de mesagerie video.
    În acelaşi timp, respondenţii au menţionat mesageria pe reţelele de socializare (37%), mesageria pe dispozitive mobile (25%) şi apelurile voce pe Internet (15%) în Top 3 cele mai folosite instrumente de comunicare online. Bărbaţii folosesc apelurile voce pe Internet mai frecvent decât femeile (17% vs. 14%), în timp ce femeile folosesc reţelele de socializare mai frecvent (41% vs. 35%). Potrivit respondenţilor, aceste instrumente de comunicare nu sunt folosite doar acasă, ci şi în locuri publice – la birou şi în timpul călătoriilor.

    În plus, 17% dintre cei chestionaţi au spus că au distribuit fotografii sau videoclipuri cu un conţinut “delicat” prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică, cel puţin o dată. Această situaţie este mai frecventă în rândul bărbaţilor (21%) decât al femeilor (13%). Cu cât este mai tânăr utilizatorul, cu atât mai frecvent trimite fişiere personale pe Internet – cei mai mulţi dintre respondenţii (23%) care au spus că au procedat astfel făceau parte din categoria de vârste sub 24 de ani.
    Rezultatele sunt confirmate şi de cele ale chestionarului care evaluează cunoştinţele utilizatorilor despre mediul online, în care 35% dintre respondenţi au spus că trimit informaţii personale prin intermediul oricărei aplicaţii disponibile. 13% merg şi mai departe, spunând că sunt gata să folosească orice dispozitiv disponibil, în acest scop (11% femei vs. 15% bărbaţi, dintre utilizatorii tineri). Numai 28% au spus că nu discută probleme personale online (31% dintre femei vs.26% dintre bărbaţi şi doar 17% dintre utilizatorii cu vârste mai mici de 24 de ani).

    “Nu spunem că oamenii ar trebui să nu mai folosească serviciile de mesagerie online, dar este nevoie de precauţie atunci când trimit informaţii prin intermediul Internetului. Nici nu ar trebui să se conecteze la canale de comunicare care se ştie că sunt nesigure, cum ar fi reţelele Wi-Fi publice, pentru că informaţiile pot fi interceptate”, comentează Peter Aleshkin, Head of Consumer Marketing, Emerging Markets, Kaspersky Lab

  • Ce întrebări nu ar mai trebui folosite la interviul de angajare

    În România încă se mai practică metode perimate la interviul de angajare, potrivit informaţiilor Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR.

    Interviul este probabil cea mai importantă etapă a procesului de recrutare, pentru că atunci recrutorii trebuie să identifice omul potrivit la locul potrivit. Iar pentru a face alegerea corectă, este nevoie de un dialog cât mai eficient, în care să nu îşi aibă locul întrebări care pun candidatul în situaţia de a fi pur şi simplu inventiv, fără o bază reală.

    În contextul globalizării, al apariţiei unor noi tipuri de joburi, în special în domeniile digital, IT, social media, este necesar ca specialiştii în resurse umane să îşi actualizeze metodele de recrutare în timp real, în pas cu evoluţia tehnologică, dar şi cu realitatea pieţei muncii, care devine tot mai efervescentă.

    Una dintre cele mai perimate întrebări care încă se folosesc în cadrul anumitor interviuri este ”Cum te vezi peste 5 ani?”.
    ”În actualele condiţii ale economiei de piaţă, ne este destul de dificil să preconizăm evoluţia noastră din punct de vedere profesional. Consider că această întrebare trebuie adaptată pentru fiecare candidat în parte, în funcţie de experienţa, profilul şi studiile sale. Putem apela în schimb la întrebarea ’Cum ţi-ai dori să evoluezi profesional?’ sau ’Care consideri că sunt următoarele etape în cariera ta’?”, explică Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    O altă întrebare destul de perimată, încă întâlnită frecvent de către candidaţi, este “Care sunt punctele tale forte şi care sunt cele slabe?”. Este o întrebare rigidă, ruptă de orice fel de context, care nu îl ajută nici pe candidat, nici pe recrutor.
    ”Pentru a obţine informaţii cât mai realiste şi corecte legate de capacităţile şi abilităţile candidatului, se poate face referire la proiectele în care acesta a fost implicat în trecut, indiferent că sunt pe plan personal sau profesional. Il putem întreba care a fost aportul său în dezvoltarea şi derularea acestor proiecte”, exemplifică Raluca Peneş.

    De asemenea, întrebarea “Ce poţi schimba la tine?” nu trebuie să se mai regăsească la interviul de angajare. Făcând referire la punctele slabe, este oarecum legată de întrebarea anterioară. În schimb, putem întreba despre planurile candidatului din perspectiva dezvoltării sale atât pe plan profesional, cât şi pe plan personal.

    ”Întrebările de mai sus se regăsesc pe multe site-uri de specialitate, împreună cu sugestii de răspunsuri. De aceea, candidaţii vin deja pregătiţi la interviuri cu răspunsuri standard, pe care în realitate nu şi le asumă. Aceste întrebări nu mai sunt relevante în procesele de recrutare, ele trebuie adaptate de către specialiştii de HR în funcţie de fiecare candidat în parte”,  mai spune specialistul Smartree.
    Ce se ascunde în spatele întrebării ”Ce hobby-uri ai?”

    Mai există o  întrebare despre care s-ar putea crede că este perimată, părând la prima vedere mai puţin pertinentă – ”Ce hobby-uri ai?” – dar care are în spate o motivaţie relevantă. Întotdeauna întrebările cu referire la hobby-uri ascund în spatele răspunsurilor informaţii utile pentru recrutor.

    ”De exemplu, o persoană care are drept hobby să meargă cât mai des în vacanţe exotice va căuta întotdeauna joburi bine plătite care să-i susţină acest hobby. Dacă practicăm sporturi de echipă, cu siguranţă că ne vom putea adapta unei echipe ai cărei membri colaborează în mod direct. În cazul în care preferăm sporturile individuale, vom tinde către joburi care nu presupun relaţionarea cu colegii”, adaugă Raluca Peneş.

  • Disputa Apple – FBI: o întrebare simplă cu un răspuns extrem de complicat

    Datele problemei s-au schimbat însă trei ani mai târziu, după ce Edward Snowden, angajat al NSA, a făcut publice mii de documente confidenţiale. Opinia publică a început să reacţioneze la ideea că guvernul poate accesa informaţii private, iar Apple a dovedit, încă o dată, că gândeşte cu un pas înainte.

    În 2014, noul sistem de operare folosit de Apple era primul care cripta toate datele din telefon, inclusiv fotografii, e-mail-uri sau istoria achiziţiilor de pe iTunes. Un update la modulul de securitate, menit să protejeze utilizatorul în cazul unui furt, avea rolul de a şterge integral conţinutul dispozitivului dacă parola era introdusă greşit de 10 ori.
    Care este legătura dintre un modul de securitate şi un proces între Apple şi FBI? Un iPhone 5C şi proprietarul său, Syed Farook.

    Farook, în vârstă de 28 de ani, şi soţia sa Tashfeen Malik, în vârstă de 27 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri la un centru de servicii sociale pentru persoane cu dizabilităţi din oraşul San Bernardino, în statul american California, omorând 14 oameni şi rănind grav alţi 21. Incidentul avea loc pe 3 decembrie 2015.

    Câteva ore mai târziu, poliţia care îi urmărea pe atacatori a deschis focul asupra unui vehicul de teren, la aproximativ trei kilometri de locul atacului, iar bărbatul şi femeia, dotaţi cu arme de asalt, pistoale şi haine de luptă, au fost ucişi.

    La câteva zile după atentat, într‑un rar discurs pe care l-a susţinut în Biroul Oval, preşedintele Barack Obama a încercat să liniştească o opinie publică americană tot mai îngrijorată în legătură cu lupta împotriva jihadismului, care până nu demult părea să se poarte în străinătate. Însă aceste declaraţii nu au reuşit să-i calmeze pe criticii săi republicani, care-l acuză de mult timp că subestimează puterea militanţilor.

    Pe un ton măsurat, el şi-a folosit cele 14 minute ale intervenţiei televizate pe postul naţional pentru a trasa, cu atenţie, o linie între ceea ce va face şi ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, să-i „vâneze pe conspiratorii terorişti“ oriunde s-ar afla. Însă „nu trebuie să ne lăsăm atraşi din nou într-un război terestru îndelungat şi costisitor în Irak şi Siria“, a subliniat el.

    Pentru a-i vâna „oriunde s-ar afla“, autorităţile trebuie mai întâi să ştie pe cine şi ce să caute. Iar acesta este principalul argument al FBI: telefonul lui Farook poate conţine informaţii ce pot duce la alţi terorişti sau ce pot dejuca acţiuni teroriste înainte ca acestea să se întâmple.

    Autorităţile au încercat fără succes să acceseze telefonul lui Farook, aşa că au obţinut un ordin judecătoresc care obliga Apple să ajute la obţinerea informaţiilor din iPhone. Chiar dacă reprezentanţii companiei au explicat că pentru acest lucru ei trebuie să construiască, de la zero, un cod de acces, cei de la FBI au cerut în continuare punerea în aplicare a ordinului.

    Pe 15 februarie, Tim Cook, CEO al Apple, a trimis un e-mail angajaţilor anunţându-i că nu va permite stabilirea unui „precedent periculos pentru libertăţile civile ale oamenilor“. El a întărit ideea că Apple nu are niciun fel de milă faţă de terorişti, dar că slăbirea securităţii pe telefoane nu este de bun augur. Cook a cerut crearea unei comisii de experţi în tehnologie şi drepturi civile pentru a discuta consecinţele împlinirii unui astfel de mandat asupra legii, securităţii naţionale şi a libertăţii personale.

    Autorităţile spun însă că nu au cerut celor de la Apple dezvoltarea unei „superchei“ care să deschidă orice iPhone; ci, mai degrabă, un cod care să permită reprogramarea unui anume telefon astfel încât să poată ghici parola fără ca toate datele să fie şterse după 10 încercări nereuşite. Odată ce software-ul a fost creat, autorităţile pot folosi „forţa brută“ pentru a bombarda telefonul cu diverse combinaţii până o găsesc pe cea corectă. Argumentul, crede Richard Quest, analist la CNN, e unul de ordin semantic: dezvoltarea unui software care să ocolească bariera de autoştergere şi să permită un hack este acelaşi lucru cu dezvoltarea unei superchei.

    Acuzaţiile nu au întârziat să apară: FBI i-a acuzat pe cei de la Apple că pun marketing-ul înaintea securităţii statului, în vreme ce Apple a acuzat biroul federal de incompetenţă.

  • Cum să îţi construieşti o casă de vis cu doar 9.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Steve Areen a construit o casă tip dom în doar şase săptămâni, folosind aproape în totalitate materiale naturale, iar costul total al construcţiei a fost de sub 9.000 de dolari.

    Regulile nu sunt atât de stricte în Tailanda, astfel încât Steve nu a avut nevoie de avize pentru construcţie, fapt care a scurtat mult timpul. Pentru anumite aspecte, precum încălzirea apei şi iluminare, ingeniosul bărbat a trebuit totuşi să apeleze la metode convenţianale, precum instalaţia de energie electrică.

    Este prima casă de tip dom construită de Steve Areen, însă are deja planuri pentru o nouă locaţie, lângă Oregon. El vrea ca de această dată să folosească materiale ceva mai rezistente, precum un anumit tip de cărămidă realizată din pământ.

    Un bărbat a construit o casă de vis cu doar 9.000 de dolari – GALERIE FOTO

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • Băncile se confruntă cu noi atacuri cibernetice

    La un an după ce Kaspersky Lab a avertizat că infractorii cibernetici vor începe să adopte, pentru a jefui bănci, instrumentele şi tacticile folosite iniţial de grupările APT (Advanced Persistent Threats) cu sprijin statal, compania a confirmat revenirea Carbanak sub denumirea Carbanak 2.0 şi a demascat alte două grupări care operează în acelaşi stil: Metel şi GCMAN. Acestea atacă organizaţii financiare folosind metode APT şi malware personalizat, împreună cu software legitim şi metode inovatoare de a sustrage bani.

    Gruparea de infractori cibernetici Metel are numeroase tehnici în repertoriu, dar este interesantă în special pentru o modalitate de operare deosebit de inteligentă: obţin control asupra aparatelor din interiorul unei bănci, care au acces la tranzacţiile cu numerar (de ex. call center-ul băncii, computerele care asigură suport tehnic) şi, astfel, gruparea poate realiza automat rollback – întreruperea tranzacţiilor la bancomat şi revenirea la stadiul anterior.

    Prin rollback, balanţa pe cardurile de debit rămâne la fel, indiferent de numărul de tranzacţii făcute la bancomat. În exemplele identificate până în prezent, gruparea infracţională fură bani mergând cu maşina prin oraşe din Rusia, noaptea, şi golind bancomatele de la mai multe bănci, folosind de fiecare dată aceleaşi carduri de debit emise de banca al cărei sistem a fost afectat. Reuşesc astfel să obţină bani pe parcursul unei singure nopţi.

    “În prezent, faza activă a unui atac cibernetic se scurtează. Atunci când atacatorii se perfecţionează într-un anumit mod de operare, le ia doar câteva zile sau o săptămână să obţină ce vor şi să fugă”, spune Sergey Golovanov, Principal Security Researcher la Global Research & Analysis Team, Kaspersky Lab.

    În timpul investigaţiei, experţii Kaspersky Lab au descoperit că membrii Metel reuşesc să infecteze iniţial un sistem prin email-uri de phishing create special, ce au în attach documente malware, şi prin intermediul pachetului de exploit-uri Niteris, care vizează vulnerabilităţile din browser-ul victimei. Odată pătrunşi în reţea, infractorii cibernetici folosesc instrumente legitime şi teste de vulnerabilitate (pentesting) pentru a avansa, obţinând acces asupra sistemului de control al domeniului local şi, în cele din urmă, localizând şi obţinând control asupra computerelor folosite de angajaţii băncii responsabili cu procesarea cardurilor.

    Grupul Metel este încă activ, iar investigaţia asupra acţiunilor lor este în derulare. Până acum, nu au fost identificate semne ale unor atacuri realizate în afara Rusiei. Totuşi, există motive de suspiciune că acţiunile lor sunt mult mai răspândite, iar băncile din toată lumea sunt sfătuite să verifice dacă nu cumva au fost infectate.

    Dar ca abilităţi de a se ascunde, gruparea GCMAN merge şi mai departe: uneori poate ataca cu succes o organizaţie fără să folosească malware, doar cu instrumente legitime şi de testare a vulnerabilităţilor. În cazurile identificate de experţii Kaspersky Lab, aceştia au văzut gruparea deplasându-se în interiorul reţelei, până când atacatorii au găsit un aparat ce putea fi folosit pentru a transfera bani către servicile de monedă electronică, fără să alerteze alte sisteme bancare.

    Într-unul dintre atacuri, infractorii cibernetici au rămas conectaţi la reţea timp de un an şi jumătate, înainte de a declanşa furtul. Banii au fost transferaţi în sume de aproximativ 200 de dolari, limita superioară de plăţi care pot fi efectuate anonim în Rusia. La fiecare minut, organizatorul Cron declanşa un script malware şi o altă sumă era transferată în conturi de monedă electronică aparţinând unui intermediar. Ordinele de plată erau trimise direct, fără să apară nicăieri în sistemele interne ale băncii.
    Carbanak 2.0 marchează revenirea grupării APT Carbanak, cu aceleaşi instrumente şi tehnici, dar un profil diferit al victimelor şi modalităţi inovatoare de a obţine bani.

    În 2015, ţintele vizate de Carbanak 2.0 nu au fost doar băncile, ci şi departamentele de buget şi contabilitate din orice organizaţie de interes. Într-unul dintre exemplele studiate de Kaspersky Lab, banda Carbanak 2.0 a pătruns într-o instituţie financiară şi a reuşit să modifice credenţialele deţinute de o mare companie. Informaţiile au fost modificate astfel încât să se refere la un intermediar al lor drept un acţionar al companiei, afişându-i ID-ul.
     

  • Noile camere radar. Nici nu vă imaginaţi unde sunt ascunse

    Noile camere radar fixe, adevărate „vaci de muls” pentru oamenii legii, vor fi camuflate în moduri dintre cele mai inedite, poliţia apelând la metode neconvenţionale pentru a-i surprinde pe şoferii care încalcă legea, scrie autoexpert.ro.

    Tonul este dat de Franţa, ţară recunoscută pentru legislaţia strictă şi amenzile uriaşe aplicate pentru nerespectarea codului rutier. De altfel, Hexagonul se laudă şi cu cea mai vastă reţea de camere radar din Europa, numărul acestora depăşind, în 2015, pragul record de 70.000

    Citiţi mai multe pe www.autoexpert.ro

  • Robotizarea de la Dacia

    Uzina Dacia de la Mioveni avea un singur robot în 2004, anul când a demarat producţia primei generaţii a modelului Logan, iar începând cu anul 2016 francezii au în plan instalarea a sute de roboţi pentru a creşte productivitatea şi a reduce riscul producerii accidentelor de muncă. Demararea procesului de automatizare este de departe cel mai important eveniment din industria auto locală, în contextul în care acesta marchează trecerea într-o nouă eră, din cea în care conta forţa de muncă manuală, în cea în care precizia şi eficienţa sunt cele mai importante.

    Dacia are în prezent un grad de automatizare curpins între 5 şi 10%, potrivit preşedintelui companiei, în condiţi-ile în care uzina a demarat un amplu program de automatizare pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru şi siguranţa salariaţilor. „Anul viitor vom trece de 10% automatizare, iar până în 2020 vom ajunge la 20%“, a spus Nicolas Maure, preşedintele şi directorul general al Automobile Dacia.
    Pe fondul automatizării unor secţii, cum este cea de presaj unde s-au instalat şi cei mai mulţi roboţi, compania a demarat un program de plecări voluntare, prin care cei care alegeau să părăsească grupul primeau până la 14 salarii compensatorii. Potrivit oficialilor companiei, au ales să plece în special cei cu vârste de peste 57-58 de ani şi cei cu probleme de sănătate, dar şi oameni care lucrau în birou, nu numai în uzină.

    Din acest an uzinele Vehicule şi Mecanică şi Şasiuri Dacia folosesc Alliance Production Way (APW), noul sistem de producţie al Alianţei Renault-Nissan. Investiţiile realizate pe platforma industrială de la Mioveni pentru modernizarea uzinelor, între anii 2000 şi 2014, se ridică la aproximativ 1,9 miliarde de euro, din care 18,5 milioane de euro în condiţii de muncă.
    „Sunt transformări vizibile în fiecare departament, indiferent că vorbim de Presaj, Caroserie, Vopsitorie sau Montaj. Oamenii implicaţi în procesele de fabricaţie, inclusiv în zonele unde există roboţi, beneficiază de formări permanente care au scopul de a conştientiza mai bine importanţa calităţii, a securităţii la locul de muncă, a costurilor angajate şi a termenelor care trebuie respectate. 93% din producţia de vehicule a Dacia merge la export. Vorbim de clienţi din culturi diferite, cu exigenţe diferite. APW înseamnă să ne sincronizam permanent cu clientul. în procesele de fabricaţie, să «nu primim niciodată defecte», să «nu producem niciodată defecte» şi să «nu transmitem niciodată defecte». Progresiv, am eliminat riscurile de accidente în anumite posturi manuale, care presupuneau operaţii dificile din punct de vedere ergonomic, cu implementarea roboţilor. Aceste schimbări se reflectă şi în condiţiile de muncă ale angajaţilor”, a declarat Cornel Olendraru, director al Uzinei Vehicule Dacia.

    În anul 2013, în departamentul Presaj a fost instalată prima linie de prese automată pe care se realizează piese de dimensiuni mari. Anul acesta, alte trei linii de prese au fost robotizate pentru eliminarea riscurilor de securitate şi diminuarea retuşurilor.

    Linia de asamblare generală a modelelor Dacia existentă în departamentul Caroserie este prevăzută cu un nou sistem automatizat. Robotizarea liniilor de fabricaţie a caroseriilor de vehicule permite eliminarea unor posturi de sudură neergonomice pentru operatori. În prezent, în unele posturi de lucru sunt folosiţi cleşti mari de sudură pentru accesul în anumite zone unde operaţiile de sudură erau mai dificil de realizat manual. În viitor, liniile de fabricaţie vor îngloba noi tehnologii. Roboţii de sudură pot realiza mai multe puncte de sudură a caroseriilor într-un timp dat decât operatorii.

    În departamentul în care se asamblează motoarele Energy Tce 90, o parte dintre procesele de fabricaţie mecanică sunt robotizate. Astfel, operaţiile de manipulare a pieselor, de strângere a pieselor şi de control al conformităţii motorului sunt robotizate. În departamentul unde se produc cutiile de viteze de tip TL (şase rapoarte), fabricate la Uzina Mecanică şi Şasiuri, există tehnologii inovatoare: instalaţii de control 3D de ultimă generaţie, bancuri de teste pentru control acustic şi vibraţii, călire sub presă, maşini de transfer pentru uzinaj. Producţia acestui departament este expediată către Uzina Vehicule, pentru gama Duster, şi la export, către uzine ale Alianţei Renault-Nissan. „Angajaţii s-au adaptat evoluţiei în materie de tehnologie. Ea n-a venit brusc, ci treptat. O nouă meserie a luat naştere: automatist – cel care programează şi supraveghează roboţii şi procesele de fabricaţie robotizate”, a declarat Philippe Nottez, directorul Uzinei Mecanică şi Şasiuri.
     

  • Scăderea comisioanelor interbancare va încuraja plata cu cardul bancar online

    În prezent, PayU România estimează că aproximativ 80% dintre comenzile online se efectuează cu plata la livrare, dar acest lucru se va schimba odată cu reducerea comisioanelor interbancare la plata cu cardul.

    PayU România se aşteaptă ca noile reglementări privind reducerea comisioanelor interbancare la plata cu cardul, valabile din data de 9 decembrie 2015, să încurajeze magazinele online în promovarea acestei metode de achitare a cumpărăturilor online.

    “La nivelul general al pieţei se va observa o reconfigurare a metodelor de plată. Se va simţi totodată o relaxare a costurilor pentru magazinele online, dar cel mai mare impact se va resimţi în zona marilor facturieri care ne aşteptăm să promoveze tot mai agresiv plata facturilor în mediul digital. Drept urmare, ca efect secundar, chiar şi persoanele care nu plăteau până acum folosind acest canal, din diferite motive, se vor îndrepta către plăţile online în următorii ani”, spune Marius Costin, CEO PayU România.

    Totodată, PayU România anunţă partenerii cu care colaborează că în perioada următoare comisioanele pe care le percepe pentru serviciile sale financiare vor scădea până la 0,9-1,2%, în funcţie de volumele procesate şi industria din care fac parte.

     

  • Maşina care merge cu lemne. Poate atinge o viteză de 60km/h – FOTO

    Deşi preţul barilului de petrol este foarte mic, benzina este încă foarte scumpă. Aşa că este normal ca oamenii să se îndrepte spre alte metode, mai ieftine, pentru a-şi alimenta automobilele.

    Astfel, un număr tot mai mare de ucrainieni, pentru a economisi bani, îşi alimentează maşinile cu lemne, potrivit Odditycentral.com
    Conceptul nu este unul nou, oameni s-au folosit de lemne pentru a porni automobilele de multă vreme. Acestă metodă era foarte populară în timpul Primului Război Mondial şi celui De-al Doilea Război Mondial ( când sute de mii de maşini fuseseră transformate în acest fel pentru a se putea deplasa chiar şi în lipsa surselor de petrol şi gaz). Însă s-a renunţat la această practică între timp.

    În Ucraina revine acest trend şi tot mai mulţi ucrainieni îşi montează boilere şi cazane. Mecanismul este simplu. Lemnul este pus pe foc, într-un cazan ataşat maşinii, iar arderea produce nitrogen, hidrogen şi monoxid de carbon.

    Eugen Chernigov (36 de ani), profesor de fizică şi matematică, a fost nemulţumit de faptul că benzina este prea scumpă şi a decis să-şi modifice vechiul Opel astfel încât să meargă cu lemne. Pentru a realiza mecanismul, Chernigov a căutat informaţii pe internet şi a studiat cărţi timp de două luni. Chernygov a ataşat un fel de sobă pentru lemne şi o canistră în partea din spate a maşinii sale. Gazul emis prin arderea lemnului este stocat în recipientul metalic, apoi acesta este filtrat şi răcit şi alimentat în motor.

    Astfel maşina consumă în jur de 18 kg de lemne la suta de kilometri, iar totul costă doar 10 hryvna (un litru de benzină costă,  în medie, 20 de hryvna). Potrivit lui Chernigov, automobilul poate atinge viteze de 60 de km/h.