BusinessMagazin

Tag: Mesaj

  • Mihai Şora: Urmează încă patru ani de şcoală, cu lecţii la seral

    Mihai Şora a reprodus mesajul găsit pe Facebook. „Tânăr nervos, la 40 de ani: E ultima oară când mai votez!“, scrie în mesajul tânărului.

    Şora îi răspunde şi îl roagă să nu se grăbească deoarece democraţia nu se construieşte pe laşităţi, retrageri, spaime ori somaţii.

    „Dragul meu, deşi aş avea motive (temporale) întemeiate, nu m-aş grăbi să spun o asemenea enormitate. Democraţia nu se construieşte pe laşităţi, retrageri, spaime ori somaţii. Iar România nu e o ţară pierdută undeva, în eter… Doar că unii dintre oamenii ei pricep mai greu legătura cauză-efect. Nu ne rămâne decât să-i învăţăm ce am învăţat noi înşine de-a lungul istoriei. Poporul român nu e mai leneş ori mai nevolnic decât alte popoare. Urmează încă patru ani de şcoală, cu lecţii la seral”, este mesajul lui Mihai Şora pentru tânărul dezamăgit de rezultatul alegerilor parlamentare.

  • Mesajul unui bolnav Covid: Când se elibera un pat, nu dura 5 minute şi era ocupat cu alt pacient

    Spitalul „Victor Babeş” Timişoara distribuie mesajul unui fost pacient Covid: „Da! E <naşpa>, iar spitalele sunt pline. Am fost 10 în salon. Când se elibera un pat, nu dura 5 minute şi era ocupat cu alt pacient”. Pacientul adaugă: „Bolnavii Covid nu au râie, nu au Sida”. 

    Spitalul „Victor Babeş” Timişoara distribuie mesajul unui fost pacient care a stat 12 zile internat în spital.

    „Dragi prieteni. Pentru cei care nu mai cred, vă spun eu, virusul există. Dacă ai noroc faci formă uşoară. Însă nu toţi avem acest noroc, eu am simţit-o pe pielea mea. Da, am fost pozitiv. Confirmat în 19.10.2020. Da, am fost internat 12 zile la Victor Babeş. A fost un adevărat coşmar: 12 zile de spitalizare plus 5 de izolare, în total 17 departe de fetele mele. Am trecut cu bine datorită medicilor extraordinari de la Victor Babeş, adevăraţi îngeri”, scrie fostul pacient.

    Prietenii l-au întrebat dacă „e chiar aşa naşpa? Chiar sunt pline spitalele?”.

    „Da! E <naşpa>, iar spitalele sunt pline. Am fost 10 în salon. Când se elibera un pat, nu dura 5 minute şi era ocupat cu alt pacient. Am avut 4 zile grele, cu oxigen suplimentar. 4 zile în care cu greu m-am ridicat pe marginea patului. Dar am trecut cu bine datorită celor de la V. Babeş. Aveţi grijă de voi. Respectaţi regulile: Mască, dezinfectant, spălat pe mâini, distanţare”, adaugă fostul pacient.

    Acesta ţine să precizeze că „bolnavii Covid, cei care au trecut prin boală, nu au râie. Nu au Sida. Au avut o boală virală. Luată la magazin, la benzinărie sau pe stradă”, adăugând că bolanii nu s-au îmbolnăvit „pe centură”.

  • Poartă Mască

    Flextronics România 

    Motivaţie:
    Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei pentru ca angajaţii şi comunitatea în general să conştientizeze importanţa purtării măştii si purtarea ei în mod corect, acoperind atât gura, cât şi nasul. Partenerii proiectului au fost angajaţii Flex România (companie care face parte din grupul singaporez Flextronics şi care produce în Timişoara echipamente de comunicaţii şi IT). Scopul campaniei de responsabilizare socială a fost, spun reprezentanţii companiei,  de a sprijini campania iniţiată de Guvernul României, de purtare a măştii atât în interiorul companiei, la locul de muncă, cât şi-n afara companiei, în situaţiile prevăzute de către legile în vigoare.

    Descrierea proiectului:
    Campania s-a derulat în mediul online si în interiorul companiei. În acest sens, mai mulţi angajaţi Flex România s-au mobilizat pentru a transmite un mesaj social, filmându-se purtând mască. Fiecare dintre ei a ales să scrie un mesaj specific pe fiecare mască, pentru ca publicul ţintă să conştientizeze asupra importanţei purtării măştii de protecţie în cadrul companiei, cât şi în comunitate. Clipurile realizate de către angajaţi au fost apoi montate într-un clip de către echipa internă Flex. Clipul a fost publicat în mediul online pe canalele oficiale ale Flex România (inclusiv social media), cât şi în interiorul companiei, pe dispozitive display accesibile tuturor angajaţilor Flex România.

    Efecte:
    În mediul online clipul a fost distribuit (şi de şters spaţiul în plus înainte de share-uit) de alţi membri din comunitate, atingând o audienţă largă. Rezultatul campaniei a fost conştientizarea şi responsabilizarea angajaţilor şi a comunităţii cu privire la importanţa purtării măştii de protecţie. „Mesajul a fost unul încurajator, optimist şi de solidaritate”, spun reprezentanţii companiei.

  • Medicul Virgil Musta: „Suntem la pragul între viaţă şi moarte şi trebuie să înţelegem acest lucru şi să fim foarte responsabili”

    Potrivit unui mesaj al medicului Virgil Musta distribuit de Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara, prevenţia este deosebit de importantă.

    „Accentuez de fiecare dată, important e să nu ne îmbolnăvim. Când ne-am îmbolnăvit, la ora actuală, s-ar putea că peste o zi – două, să fii bolnav, să ai nevoie de internare şi să nu mai ai unde să te internezi. Nu avem ce face, persoana respectivă va rămâne acasă şi nu va putea beneficia de tratament. Sunt câteva medicamente pe care le poţi auto-administra la domiciliu, dar medicamentele esenţiale nu le poţi da la domiciliu. Terapia Intensivă este plină”, a transmis dr. Virgil Musta, sef secţie Boli Infecţioase, Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” Timişoara.

    Conform aceluiaşi mesaj, dacă cumva există o persoană care face formă severă şi „se decompensează”, de asemenea, nu mai are unde să fie tratat.

    „Suntem la pragul între viaţă şi moarte şi trebuie să înţelegem acest lucru şi să fim foarte responsabili”, adaugă medicul.

  • Life as a Gift

    Experimentează.ro

    Motivaţie:
    Ideea campaniei vine de la faptul că cei mai mulţi dintre medici nu au avut şi cel mai probabil nu vor avea parte de o vacanţă în acest an. „Vrem ca publicul să înţeleagă misiunea grea pe care o au medicii din spitale în perioada COVID-19. Ne dorim ca toată lumea să se implice şi să-şi arate suportul moral, chiar şi printr-un mesaj de încurajare trimis online”, spun reprezentanţii Life as a Gift.

    Descrierea proiectului:
    Împreună cu partenerii Experimenteaza.ro, reprezentanţii Life as a Gift au oferit unui grup de cadre medicale, preţ de câteva ore, o experienţă inedită de deconectare de la realitatea zilelor noastre. Ei spun că au două obiective importante pe care au vrut să le atingă prin această campanie: – primul este cel de a-i răsplăti pe aceşti oameni pentru tot ceea ce fac pentru noi, dar şi de a le oferi, măcar pentru câteva ore, sentimentul de vacanţă şi relaxare; – cel de-al doilea este de conştientizare. „Vrem ca publicul să înţeleagă misiunea grea pe care o au medicii din spitale în perioada COVID-19. Ne dorim ca toată lumea să se implice şi să-şi arate suportul moral, chiar şi printr-un mesaj de încurajare trimis online. Pentru a-i încuraja pe oameni să-şi arate aprecierea faţă de cadrele medicale, am creat hashtag-ul #eroulmeu pe care îi încurajăm să îl folosească şi chiar să dea tag unui medic căruia vrea să îi arate aprecierea”, spun ei.

    Efecte:
    Medicii au avut parte de  o experienţă de echitaţie în pădurea Snagov, oferită de compania Basme cu Cai, urmată de o sesiune de networking, respectând distanţarea socială, ocazie cu care şi-au propus să deguste produsele franţuzesti de la un alt partener, Kiosque des Douceurs. Durata evenimentului a fost de aproximativ 3 ore, iar costul este de 3.000 de lei. 

  • 6 luni în care solidaritatea a fost cuvântul cheie şi în business

    Voia să transmită un mesaj important – că vrea să doneze 5% din cifra de afaceri a tuturor firmelor în care el şi membri ai familiei sale erau acţionari – sănătăţii româneşti, pentru lupta împotriva coronavirusului. „Credeam că vreţi îmi spuneţi cum va fi afectat businessul din HoReCa”, i-am spus. „Nu, asta este evident, dar trebuie să facem ceva şi să transmitem un mesaj ca să ne urmeze şi alţii”, spunea el, după ce a menţionat că se inspirase din iniţiative de acest gen din Italia.
    Pe atunci, proporţiile coronavirusului nu ajunseseră la dimensiuni epidemice în România –  eram convinşi că măsurile de telemuncă erau temporare – iar aceasta era prima ştire de „fapte bune” care ajunsese la noi. Şi publicul nostru a fost surprins – după cum reiese din faptul că aceasta a fost citită de peste 40.000 de oameni pe site-ul Business MAGAZIN.
    Ştirile de acest gen au continuat apoi din ziua care a urmat, iar odată cu intensificarea situaţiei pandemice, remarcam în fiecare zi discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşura în paralel cu cel al autorităţilor. La o discuţie video într-o conferinţă de presă cu un executiv din telecom aflasem că pentru cei aproximativ 2.000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi în perioada în care acestea erau greu de obţinut şi, mai mult decât atât, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi. Şi când vine vorba de fonduri, mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – totul a culminat cu construcţia spitalului modular ridicat într-un ritm în care nu credeam că se poate construi în România, la iniţiativa Asociaţiei Dăruieşte Viaţă – 650 de companii şi 250.000 de persoane au făcut donaţii, iar construcţia efectivă a acestuia s-a realizat în doar două luni.
    Cu businessurile afectate, închise în unele domenii, venituri zero, ştirile despre solidaritate au dominat cele 6 luni de pandemie.
    Dar nu doar în contextul pandemic implicarea companiilor în probleme ale societăţii devine din ce în ce mai importantă şi în România. În iniţiativele lor – chiar dacă o bună parte sunt orientate în lupta împotriva COVID-19, veţi găsi şi multe alte soluţii pentru probleme mai vechi ale societăţii româneşti.
    Cât de responsabile sunt, de fapt, companiile din România, vă lăsăm să descoperiţi chiar voi prin intermediul fişelor trimise de reprezentanţii acestora la solicitarea noastră şi reprezentanţilor platformei de resurse umane undelucram.ro, care ne-au sprijinit în propagarea mesajului referitor la acest proiect.
    Nu avem pretenţia că am cuprins în acest catalog toate iniţiativele private de îmbunătăţire a societăţii (un astfel de demers ar fi fost imposibil) – însă cele prezentate sunt cu siguranţă o parte importantă a acestora. Pe restul, sperăm să le descoperim în ediţiile viitoare fiindcă este evident că solidaritatea a devenit mai importantă ca niciodată în strategia de business a oricărei companii, iar noi suntem aici să scriem despre aceasta.

    Am început cu o ediţie specială a revistei, publicată săptămâna aceasta, iar în zilele următoare veţi regăsi şi pe site proiectele incluse aici.

     

  • Tătaru, despre deschiderea şcolilor: Să nu ne temem când avem norme. Să ne temem dincolo de şcoală

    „Să nu ne temem de reluarea şcolii când avem norme. Mai degrabă să ne temem de ce se întâmplă nerespectând aceste norme, dincolo de şcoală”, este mesajul ministrului Sănătăţii, Nelul Tătaru, pentru cei îngrijoraţi de redeschiderea şcolilor. 

    Nelu Tătaru a lansat îndemnul „să rămânem între 1.200 – 1.300 de cazuri pe zi, cu un număr mai mic duminică şi luni”, când există un număr mai mic de teste şi să „le putem adapta cu noua situaţie: mersul la şcoală”.

    Ministrul a precizat că a observat îngrijorarea în acest sens: „Haideţi să ne gândim că, în acest moment, vedem parcurile şi locurile de joacă destul de aglomerate. Vedem şi bunici acolo, vedem lipsa măştilor, vedem lipsa dezinfectanţilor. Să nu ne temem de o reluare a şcolii când avem un cadrul legal cu anumite norme. Mai degrabă să ne temem de ce se întâmplă nerespectând aceste norme, dincolo de şcoală”.

  • Cum arată sediul central al uneia dintre cele mai mari bănci de investiţii europene. Care este explicaţia pentru care în sala de mese este expus un schelet de dinozaur la dimensiuni reale

    Scheletul unui dinozaur, la dimensiuni reale, tronează chiar în sala de mese din birourile din Copenhaga ale Saxo Bank. Acesta nu se află întâmplător acolo: reprezintă un simbol pentru banca internaţională de investiţii că dacă nu te adaptezi, poţi să dispari – un mesaj care acum este poate mai important ca niciodată.

    Scheletul dinozaurului este însoţit de alte obiecte pe care te aştepţi ca mai degrabă să le găseşti într-un muzeu şi nu într-un birou: maşini de Formula 1, un taur împăiat, foarte multe tablouri şi alte opere de artă, un subsol întunecat, decorat în stil disco – sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le-am văzut în birourile atipice ale băncii de investiţii Saxo Bank, în Copenhaga. A fost de altfel printre ultimele vizite făcute la sediul unei companii de Business MAGAZIN, în vremuri în care pandemia nu exista în vocabularul şi în vieţile noastre. 

    Interviul de câteva minute cu CEO-ul băncii de investiţii Saxo Bank, la finalul unei conferinţe de presă cu jurnalişti din toată lumea, a fost marcat, parcă premonitoriu, de mesajul că succesul într-o afacere depinde de modul în care navighezi prin crize. 

    În biroul lui Kim Fournais, CEO-ul companiei, exista mult spaţiu, o motocicletă, dar cel mai bizar îmi apare în amintire o mică fereastră ce putea fi deschisă (atipic pentru o clădire modernă de birouri), poate pentru o gură de aer – la propriu şi la figurat în astfel de momente.

    „Eram convins că ar fi o oportunitate bună de business să creez o situaţie win-win tot timpul. De asemenea, sunt foarte capitalist: cred că dacă faci ceva şi lucrezi din greu vei reuşi. Să construieşti un business, să angajezi oameni şi să plăteşti taxe sunt precondiţii pentru ca orice societate să funcţioneze. Fără companii, nu sunt joburi, nu sunt taxe, nu există nimic, aşadar simt că a fost o oportunitate mare, eram foarte interesat de pieţele financiare şi sunt în continuare; cred de asemenea că lucrurile pot fi făcute mult mai bine în acest moment”,  a spus Kim Fournais, CEO-ul Saxo Bank, în interviul pentru Business MAGAZIN, referindu-se la începuturile companiei pe care a dezvoltat-o pe parcursul unui sfert de secol. 

    Avea doar 26 de ani când, împreună cu alţi doi parteneri, a început să dezvolte compania, iar acum, la 53 de ani, spune: „Am făcut asta pentru mai mult de jumătate din viaţa mea”.

    Povestea Saxo Bank a început în 1992, când danezul Kim Fournais a văzut că există o oportunitate pe piaţă pentru investitorii privaţi, cei care fac tranzacţii şi îşi doresc acces la pieţele financiare fără să fie constrânşi de orarul subsidiarelor bancare. A pornit compania cu o investiţie iniţială de circa 500.000 de coroane daneze (aproximativ 70.000 de euro în prezent) şi a avut trei luni la dispoziţie pentru a demonstra viabilitatea produsului său, potrivit presei internaţionale. I s-a alăturat în business investitorul şi compatriotul Lars Seier Christensen.

    În următorii trei ani, Fournais a fost CEO al companiei de brokeraj Midas A/S, care a fost administrată din nişte birouri modeste în centrul capitalei daneze, înainte ca Lars Seier Christensen să se relocheze din Londra. Midas A/S şi-a obţinut licenţa bancară în 2001 şi şi-a schimbat numele în Saxo Bank în acelaşi an.

    Un pionier al domeniului, Fournais a început în 1996 să deschidă investitorilor privaţi o lume care anterior era accesibilă doar investitorilor instituţionali.

    În prezent, clienţii companiei pot să tranzacţioneze acţiuni, mărfuri şi valute, obligaţiuni, ETF-uri, toate pe o singură platformă.

    „A fost foarte clar pentru mine faptul că orientarea pe client, încercarea să creezi o situaţie de win-win nu a prevalat în industria financiară şi cred sincer că în continuare există locuri în care băncile sunt mai orientate pe produsele financiare decât pe clienţi. Câteodată cei deştepţi încearcă să îi depăşească pe cei mai puţin experimentaţi, ceea ce nu are nicio legătură cu o situaţie de win-win”, descrie apoi Fournais modul în care şi-au propus să se poziţioneze încă de la început.
    Despre începuturile sale, care au făcut istorie în capitalismul de origine daneză, îşi aminteşte că nu au fost deloc uşoare mai ales că internetul, principalul mediu de dezvoltare al Saxo Bank, era încă plin de necunoscute pentru majoritatea lumii.

    „Am avut parte de nişte începuturi foarte umile, nu aveam bani, ştiam că dacă nu puteam construi un cash-flow pozitiv în trei luni şi jumătate, ar fi fost sfârşitul; am început în săptămâna cu Miercurea Neagră (16 septembrie 1992 – n.red.), aşadar a fost multă presiune, nu au fost vremuri ideale. A fost foarte dificil, dar în acelaşi timp ceea ce nu te omoară te face mai puternic şi cred că a fost o experienţă unică să văd că atunci când munceşti din greu şi eşti concentrat în această direcţie, multe lucruri, chiar şi în cele mai grele momente, pot fi făcute”, rememora el începuturile companiei.
    Fournais a mai spus că perioada respectivă, în care începea să se audă din ce în ce mai des despre internet, i-a preocupat şi i-a făcut să se întrebe cum ar putea să folosească tehnologia în serviciul clienţilor, dar şi pentru a creşte businessul.

    „La început, eram destul de îngrijoraţi în legătură cu supravieţuirea noastră – sentiment care  a revenit în multe momente pe parcursul istoriei companiei; evident a fost  o decizie importantă să începem ceva de la zero, nu aveam tehnologie, apoi am început să angajăm oameni, eram convinşi că internetul va schimba lucrurile – nimeni nu credea acest lucru la vremurile respective, toate băncile mari făceau mulţi bani din modelul vechi şi nu simţeau nevoia să renunţe la acel confort, dar la noi a fost o chestiune de supravieţuire; ne gândeam ce putem să facem mai bine decât restul pentru a supravieţui”, a mai spus Fournais.

    Când au lansat afacerea, chiar dacă ei erau mulţumiţi de produsul lor, rezultatele au întârziat să apară. „Desigur, câteodată trebuie să faci astfel de mişcări îndrăzneţe, dar nu vei şti niciodată dacă acelea vor funcţiona până când nu încerci, acesta a fost un alt lucru important – când am lansat platforma ne gândeam că businessul va funcţiona cu adevărat, că este cel mai fantastic lucru pe care îl văzusem până atunci”, spune CEO-ul Saxo Bank.

    Totuşi, îşi aminteşte că în aprilie 1998 oamenii nu aveau încă încredere în siguranţa internetului şi existau discuţii chiar şi despre trecerea spre anii 2000, spre noul mileniu: „Oamenii credeau că multe lucruri rele se vor întâmpla; nu erau obişnuiţi cu internetul şi a luat mai mult timp ca businessul să meargă, dar apoi am început să vedem creşteri semnificative, am avut mulţi ani în care am crescut între 25% şi 50% anual, asta, desigur, a fost o perioadă excelentă”.
    Drumul însă nu a fost mereu lin, chiar şi de atunci încolo: „Am avut de asemenea de suferit şi ca urmare a crizei financiare – aşadar nu este niciodată un drum lin” într-un final cred că succesul unei afaceri ţine de modul în care navighezi prin crize, cum navighezi prin toate lucrurile care nu sunt ceea ce sperai. În acelaşi timp, cred că cel mai important lucru este să creezi echipe grozave şi o cultură bună a companiei, în care oamenii sunt acolo fiindcă îţi împărtăşesc valorile şi scopul. Cred că de fapt să construieşti echipe şi să ai abilitatea de a face ceva ca echipă este probabil cel mai satisfăcător lucru – nimeni nu poate face multe singur.”

    Iar când vine vorba despre calităţile pe care le caută la un angajat, Kim Fournais răspunde: „Căutăm calităţi, abilităţi, dar şi un anumit tip de motivaţie şi atitudine. Poţi să ai superoameni, dar acest lucru nu este suficient. Cred că acesta este motivul pentru care există echipe de fotbal care au jucători excepţionali individual, dar nu joacă împreună, prin urmare echipa are de pierdut. Ai nevoie de jucători buni, cu abilităţi şi cunoştinţe, dar ceea ce îi motivează şi atitudinea lor faţă de colegi va determina dacă vorbim despre o echipă de succes sau nu. Aşadar acesta este un mod simplu de a privi lucrurile din perspectiva noastră”.

    Astfel, chiar dacă programul său este destul de aglomerat, spune că în prezent el se poate baza pe echipa sa: „Nu pot face totul singur – ceea ce eu încerc să antrenez în fiecare zi este să ofer libertatea oamenilor buni de a face lucruri în companie; evoluţia acesteia nu depinde doar de mine – dar sunt responsabil de tot ce se întâmplă”.
    Descris în presa internaţională drept o persoană care nu este foarte generoasă în ceea ce priveşte aspectele personale ale vieţii sale, în ceea ce priveşte stilul său de leadership mărturiseşte că este o persoană care crede că diavolul se ascunde în detalii. De asemenea, întrebat cum arată agenda sa, răspunde scurt: „Sunt ocupat, dar îmi place ceea ce fac”.
    În cadrul conferinţei de presă, Fournais a spus că mai crede că în viaţă niciun prânz nu este gratis – l-am întrebat la ce se referă: „Lucrurile nu vor  funcţiona dacă vei plăti prânzul prietenilor tăi de fiecare dată când vă întâlniţi.  Plăteşti prânzul, dar într-un final nu vei mai dori să mănânci cu ei fiindcă nu este prea distractiv. Într-un final cred că trebuie să existe o situaţie de win-win, fie că ai prieteni, familie sau conduci un business”, a explicat Fournais filosofia care s-a regăsit în discursul său. 

    Saxo Bank în contextul COVID-19
    Fiindcă interviul cu CEO-ul Saxo Bank a fost realizat în vremuri nonpandemice, i-am întrebat pe reprezentanţii companiei cum i-a schimbat această nouă criză. 
    A răspuns  Vitali Butbaev, şef al Saxo Bank în regiunea Europei Centrale şi de Est:
    „COVID-19 ne-a obligat să găsim noi modalităţi de muncă într-o perioadă foarte scurtă de timp. Am iniţiat o structură a echipei astfel încât toţi angajaţii noştri să fie în siguranţă, dar după implementarea stării de urgenţă în mai multe ţări, majoritatea angajaţilor noştri din toată lumea au lucrat de acasă. Acest proces a adus multe provocări pentru obiceiurile noastre şi a forţat pe toată lumea să lucreze mai inteligent, dar a arătat de asemenea importanţa transformării digitale – o călătorie în care ne-am îmbarcat în urmă cu mai mulţi ani, care ne-a permis să îi avem pe toţi angajaţii noştri să lucreze de acasă fără scăderi de productivitate.  
    Între timp, mai mulţi clienţi decât vreodată s-au înscris pe platforma noastră şi am reuşit să administrăm un număr record de clienţi pe platformele noastre în ultimele câteva luni. Am văzut o creştere importantă a numărului de clienţi noi, combinată cu o activitate mai mare a clienţilor activi în piaţă. Pieţele au urmat o călătorie asemănătoare unui roller coaster în ultimele luni după izbucnirea coronavirusului şi acum vedem clar că mulţi investitori care aveau economii au văzut această criză ca pe o oportunitate de a intra pe piaţă”.

    Sediul central al Saxo Bank deţine una dintre cele mai mari colecţii de artă corporate din Danemarca. Aceasta include opere de artă contemporană, de la tablouri şi schiţe la sculpturi şi instalaţii de artă.
    Colecţia include mai mult de 500 de opere răspândite în birourile companiei din toată lumea a peste 60 de artişti – artişti danezi precum Michael Kvium, Sys Svinding, Allan Otte şi Morten Schelde.
    Una dintre valorile de bază ale Saxo Bank este mândria – mândria la locul de muncă, în ceea ce priveşte realizările şi angajatorul. Potrivit reprezentanţilor companiei şi a informaţiilor publicate pe site-ul acesteia, Saxo Bank şi-a propus să ofere angajaţilor un loc de muncă care inspiră şi de care angajaţii să fie mândri.
    Una dintre piesele centrale ale colecţiei este
    „Prinde-mă dacă voi cădea” din 2010, a artiştilor Michael Elmgreen şi  Ingmar Dragset. 

  • Cheloo, mesaj viral pe Facebook: ”O să cred în virusul vedetă doar în momentul în care morţii vor fi adunaţi din şanţuri cu buldozerele”

    Cheloo, component al trupei ”Paraziţii”, se numără printre cei care nu cred în existenţa coronavirusului.

    Artistul hip-hop a postat pe contul său de Facebook un mesaj manifest prin care acuză autorităţile că nu au ştiut să gestioneze criza şi induc panică nejustificată în rândul populaţiei.
     
    ”Spitalele refuză să interneze pacienţi cu simptome de Covid. Oameni cu temperatură de peste 38°, stare generală proastă si tuse accentuată, sunt trimişi în izolare la domiciliu, fără a fi testaţi. Testele se fac pe programare si, până când le vine rândul, liber la promenadă. În schimb, Arafat induce panică în rândurile populaţiei. Matematica fricii. Ţine-i înspăimântaţi şi vinde-le botniţe. O să ajungem să fim obligaţi să ne cumpăram,fiecare, câte un apartament, în cazul în care ne îmbolnăvim, să avem unde să ne izolăm. Totul pentru bunastarea lui Arafat. Refuz să mai umplu buzunarele marilor retaileri, abţinându-mă , pe cât posibil, de la cumpărăturile săptămânale.
    Nu voi mai cumpăra pâine, carne, lapte, brânza şi alte alimente de bază din magazine.
    O să cumpăr, ce nu reusesc să produc în grădina proprie, de la tăranii care nu au loc să-şi vândă produsele in supermarket sau piata. Acum este momentul în care putem sfida un sistem pervers, prin refuz de consum, haotic, de produse de care nu avem, cu adevarat, nevoie. Vă urez un Covid păcut în continuare!
     
    P.s. O să cred în virusul vedetă doar în momentul în care morţii vor fi adunaţi din şanţuri cu buldozerele. Deocamdată, doar banii se adună în conturile cui trebuie”, este o parte din mesajul postat de Cheloo pe Facebook

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii, mesaj clar pentru cei care nu cred în existenţa coronavirusului: Morţii sunt reali / Două exemple tragice

    Creşterea semnificativă a numărului de cazuri din ultimele zile i-a determinat pe mulţi specialişti să readucă în atenţie necesitatea respectării măsurilor de protecţie

    Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeş din Timişoara, transmite un mesaj clar şi dur celor care nu cred că virusul este real
    Creşterea semnificativă a numărului de cazuri din ultimele zile i-a determinat pe mulţi specialişti să readucă în atenţie necesitatea respectării măsurilor de protecţie.

    Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeş din Timişoara, transmite un mesaj clar şi dur celor care nu cred că virusul este real, iar măsurile impuse de autorităţi nu se justifică.

    ”Morţii sunt reali, pacienţii sunt reali. Virusul este real, nu putem să îl vedem, este un breaking news sau un prime time news inclusiv pentru noi, lumea medicală. Am început să simţim clinic cum să manage-uim virusul, dar terapeutic nu avem o armă letală împotriva lui…. Acest virus este foarte parşiv. Sars Cov-2 nu e un virus respirator tipic, asta trebuie să conştientizăm. Şi cea mai mare problemă în diseminare e ca aceşti vectori de transmisie sunt asimptomaticii. Pe de-o parte e o luptă, prin toate măsurile pe care le-am exercitat, deoarece sistemul nostru medical este foarte fragil, acum a început să se investească, dar nu ne putem compara cu Germania, Italia, Franţa, ţări cu sisteme medicale mai solide, care au fost dovedite. Noi prin aceste măsuri am încetitnit transmisia intra-comunitară. A fost starea de urgenţă, aţi văzut că a început să scadă numărul îmbolnăvirilor, lumea era fericită. Au început măsurile de relaxare şi din nou încep să crească. Aceşti asimptomatici diseminează. Pot să fiu un purtător sănătos şi să vă dau boala. Poate avei nişte comorbidităţi, sau poate aveţi o sensibilitate imună, şi aici discutăm de 3 paliere imune şi puteţi face o formă moderată sau severă de boală. Şi aici nu e de joacă. Acum am reînceput să reevaluăm simptomele post COVID. E un virus care ucide”, a declarat Cristian Oancea pentru opiniatimisoarei.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro