Racheta Atlas V care transporta sonda Maven (Mars Atmosphere and Volatile Evolution Mission) a fost lansată luni, la ora 18.28 GMT (20.28, ora României), de la baza aeriană Cape Canaveral din statul american Florida.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
‘Marte. De acum inainte nu ne vom multumi sa vizitam planete. Vom ramane acolo. Tu vei ramane acolo”. Ideea de a merge pe Marte si de a nu se mai intoarce niciodata a atras peste 165.000 de pamanteni din 140 de tari. 12 sunt romani.
Toti au acelasi tel: sa ajunga sa traiasca intr-o buna zi pe Marte. Vor trece prin interviuri si teste medicale si, daca vor avea norocul sa fie selectati, romanii ar putea incepe antrenamentul in 2015 in simulatoare speciale ce recreaza conditiile de pe Marte. Acolo vor invata sa repare echipamentul, sa-si cultive si sa-si prepare propria hrana si sa suporte izolarea.
Baza umana de pe Planeta Rosie ar trebui sa fie gata in 2021, iar primul echipaj va pleca in 2022, urmand sa ajunga pe Marte dupa o calatorie de 7 sau 8 luni.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Imaginea, care arată inclusiv umbra şi o parte din instrumentele robotului, a fost asamblată de un entuziast al călătoriilor spaţiale pe nume Damien Bouic, astfel încât să producă o vedere completă, la 360 de grade, a locului unde se află Curiosity. Bouic a folosit două fotografii făcute de robot, una panoramică provenită de la camera Navcam şi cealaltă de la camera Hazcam, care a surprins o parte din Muntele Sharp (vârful propriu-zis al muntelui nu se vede, întrucât este dincolo de orizont).
Vezi aici imaginea panoramică (shift –> zoom; control —> micşorare)
Laboratorul spaţial Curiosity, lansat de NASA, a ajuns pe planeta roşie la 6 august şi va rămâne pe Marte tot restul anului, pentru a monitoriza mediul marţian, a colecta date despre radiaţii şi a analiza mostre de sol şi roci. Muntele Sharp, înalt de circa 5.000 m, oferă material bogat de cercetare, prin faptul că este alcătuit din sedimente a căror analiză ar putea clarifica dacă planeta a avut sau nu condiţii pentru a permite apariţia vieţii.
Foto: NASA
In judetele Calarasi, Ialomita, Braila, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, inclusiv municipiul Bucuresti, se vor semnala intensificari ale vantului cu rafale ce vor depasi local 50 km/h.
In zona de munte a judeţelor Buzău, Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, se vor semnala ninsori viscolite cu rafale ale vântului de 70-80 km/h.
Potrivit avertizarii ANM de vineri, valabila pana sambata seara, va ninge in zona montana, in sud-estul Transilvaniei, apoi local si in Moldova. Vantul va avea intensificari in majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari la munte, in special in zona Carpatilor Meridionali si Orientali, unde rafalele vor depasi 90 km/h,viscolind sau spulberand zapada. Ninsori viscolite vor fi trecator si in Moldova, indeosebi pe parcursul zilei de sambata. In regiunile sudice si sud-estice vor fi mai ales ploi, iar cantitatile de apa vor depasi izolat 25-30 l/mp.
Pentru luna ianuarie si februarie, perspectiva generala meteo transmisa de Centrul European pentru Prognoza Vremii pe termen mediu (ECMWF) arata ca temperaturile medii lunare ale aerului se vor situa in limite apropiate de normele climatologice in majoritatea zonelor, exceptand zonele sud-estice si sudice (ianuarie), respectiv sud-estul, sudul si vestul tarii (februarie), unde temperaturile pot fi mai ridicate decat in mod obisnuit.
Cantitatile de precipitatii vor fi normale in cea mai mare parte a regiunilor, iar local in vestul tarii (ianuarie), respectiv in zonele sud-estice si sudice (februarie) pot fi peste normele climatologice lunare.
In luna martie, temperaturile medii lunare ale aerului vor inregistra valori apropiate de normele climatologice la scara intregii tari. Cantitatile lunare de precipitatii vor prezenta valori apropiate de mediile multianuale in majoritatea zonelor, iar local in vestul si centrul tarii pot fi peste normele climatologice.