Tag: marci

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Cum arată şi cât costă cea mai scumpă maşină de poliţie din lume – GALERIE FOTO

    Este singurul loc în care ai putea fi tras pe dreapta de un Bugatti Veyron, Ferrarri FF sau de un Lamborghini Aventador.

    De altfel, poliţia a primit recent şi un certificat din partea Guiness World Records pentru cea mai rapidă şi cea mai scumpă maşină deţinută de o unitate de poliţie: un Bugatti Veyron. Preţul unui Veyron pleacă de la 2,25 milioane dolari.

    Cu toate acestea, pare oarecum normal ca într-un oraş în care întorci capul după Bentley-uri sau Rolls Royce-uri, şi poliţia să aibă cu ce se mândri.

    Sursa: CNN

  • Un deputat PSD propune majorarea pedepselor cu ÎNCHISOAREA pentru falsificarea sau contrafacerea produselor, a medicamentelor şi mărcilor

    Iancu propune o majorare substanţială a pedepsei cu închisoare – de la 1 la 8 ani, faţă de 3 luni până la 3 ani în prezent – pentru prepararea de alimente ori băuturi falsificate, alterate sau interzise consumului, vătămătoare sănătăţii, sau pentru expunerea spre vânzare sau vânzarea unor astfel de alimente sau băuturi, cunoscând că sunt falsificate sau alterate ori interzise consumului.

    O altă majorare substanţială de pedeapsă – de la 2 la 8 ani, faţă de 6 luni la 3 ani în prezent – este propusă pentru punerea în consum public de carne sau produse din carne, provenite din tăieri de animale sustrase controlului veterinar, dacă a avut ca urmare îmbolnăvirea unei persoane.

    Deputatul PSD propune majorarea pedepsei cu închisoarea de la un 1 an si 6 luni la 7 ani – faţă de 1 la 5 ani, în prezent, pentru infectarea surselor sau reţelelor de apă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China aprobă 38 de mărci cerute de Trump, generând temeri privind conflict de interese -AP

    China a oferit aprobări preliminare pentru înregistrarea a 38 de mărci comerciale solicitate de Donald Trump înainte de a deveni preşedinte al Statelor Unite, situaţie care riscă să genereze semne de întrebare referitoare la conflicte de interese, relatează site-ul agenţiei Associated Press.

    Avocaţii lui Donald Trump au depus cererile pentru înregistrarea mărcilor comerciale – în domeniile asigurărilor, serviciilor hoteliere, activităţilor de securitate – în aprilie 2016, în timp ce magnatul new-yorkez acuza China de activităţi de manipulare monetară şi de furtul locurilor de muncă din Statele Unite.

    Oficiul chinez pentru înregistrarea mărcilor a dispus aprobările pe 27 februarie şi pe 6 martie. Dacă nu vor fi contestate, deciziile de înregistrare a mărcilor vor deveni definitive în 90 de zile. Donald Trump deţinea deja alte 70 de mărci comerciale în China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele poze oficiale cu noua Dacie care se lansează în luna martie

    Aici, toate mărcile vin cu premierele anului, cu modele reconfigurate sau cu motorizări speciale. Chiar dacă maşnile verzi, fie că sunt electrice 100%, fie că sunt hibride, sunt noul trend principal de atracţie, maşinile convenţionale au cea mai mare căutare pentru că vând cel mai bine. Dacia o să aibă la Geneva un nou model foarte spectaculos.
     
  • Proprietatea cel mai puţin protejată

    Un demers lung şi costisitor s-a soldat cu un câştig în 2007 pentru Cris-Tim, în procesul intentat de Campofrio; mai mulţi procesatori aveau în producţie salam săsesc, produs bine vândut pe piaţă, dar înregistrarea mărcii a permis companiei româneşti să deţină dreptul exclusiv de a produce acest sortiment. Un război pentru proprietatea mărcii s-a dus şi în cazul Gerovital: până în 2008, atât producătorul Farmec Cluj, cât şi Gerovital Cosmetics (fosta Miraj Bucureşti), fabricau produse marca Gerovital, dar cu ingrediente diferite.

    După mai mulţi ani de procese, Farmec Cluj-Napoca a cumpărat drepturile de utilizare a mărcii Gerovital Cosmetics, iar Farmec a plătit 1,1 milioane de euro pentru brandul cu o istorie de peste 60 de ani. O neînţelegere legată de numele mărcii l-a costat şi pe Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender; deznodământul a dus la apariţia numelui folosit acum de producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică: „Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică”, povestea Florin Talpeş într‑un interviu acordat anterior şi care se lega de începuturile mărcii româneşti de soluţii de securitate.

    O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul fondat de Florin Talpeş s-a văzut cheltuind peste 100.000 de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care altminteri ar fi folosit la dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar antreprenorul evaluează că decizia a fost una potrivită: „Este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond”.

    S-au scurs mai bine de 15 ani de atunci, iar protejarea mărcii la nivel internaţional nu reprezintă încă o prioritate pentru cei mai mulţi proprietari români de afaceri. Potrivit site-ului World Intellectual Property Office, care se referă la înregistrări internaţionale de mărci ce desemnează teritoriul României pentru protecţie, ţara noastră se află la coada clasamentului mondial din punctul de vedere al protejării proprietăţii intelectuale. În 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii disponibile pentru întreg anul, în ţara noastră s-au înregistrat 79 de mărci.

    În acelaşi an, Statele Unite ale Americii conduceau clasamentul internaţional din punct de vedere al proprietăţii intelectuale, cu 7.492 mărci înregistrate; în clasament urmează Germania, cu 4.466 de mărci înregistrate, şi  Franţa, cu 2.938 noi mărci înregistrate. Potrivit aceleiaşi surse, dacă în primele cinci luni ale anului trecut erau înregistrate 11 noi mărci în România, în perioada similară, în SUA, numărul acestora ajunsese la 1.279, în Germania, la 758, iar în Franţa la 667. „România ultimilor 27 de ani s-a dezvoltat pe o gândire de business de tip «bişniţă»… Cei mai mulţi antreprenori ai anilor ’90 au început aşa, doreau să facă bani mulţi şi repede, iar drumul de la ideea de afacere până la rezultatul final nu era prea bine analizat, se dorea realizarea unor venituri mari cât mai repede”, explică Paul Cosmovici, proprietar şi fondator al casei de avocatură Cosmovici Intellectual Property, specializată pe dreptul de proprietate intelectuală.

    El consideră că atitudinea faţă de proprietatea intelectuală nu poate fi gândită în funcţie de aşezarea pe hartă, ci mai degrabă în funcţie de cât de dezvoltată este economia unui stat şi de rădăcinile gândirii de business din ţara respectivă. El a fondat compania care îi poartă numele în 2009; unul dintre predecesorii săi, George Cosmovici (1857-1920), a fost inventatorul a numeroase sisteme patentate pentru trenuri, folosite îndeosebi pentru reţelele de cale ferată din numeroase ţări europene. Astfel că nu e de mirare că a ales să-şi concentreze activitatea în direcţia dreptului de protejare a  proprietăţii intelectuale.

    După doi ani de activitate în România, firma şi-a stabilit sediul în Geneva. De acolo, Cosmovici a dezvoltat activitatea firmei în special în direcţia proprietăţii intelectuale în ţări precum Elveţia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din 2012, spune avocatul român, firma este capabilă să reprezinte companii mari şi să se ocupe de managementul unor portofolii de proprietate intelectuală, pentru clienţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Paul Cosmovici a observat că, în urmă cu şapte ani, când a deschis prima firmă în România, subiectul protejării proprietăţii intelectuale era aproape necunoscut pentru companiile locale. „Practic, cei mai importanţi clienţi erau companii multinaţionale din domenii ca farma şi FMCG, care intrau pe piaţa din România şi voiau să se pună la punct cu portofoliul de mărci pe această piaţă nouă”, a remarcat Cosmovici.

    A apărut apoi şi interes din partea companiilor româneşti care erau destul de mari cât să vândă şi afară şi care erau familiarizate cu subiectul, pentru că se loviseră de tot felul de probleme în încercarea de a intra pe pieţe noi. „Segmentul cel mai puţin activ în domeniul proprietăţii intelectuale era reprezentat de antreprenori care îşi puneau prea puţin problema protejării ideilor şi a muncii lor şi nici nu considerau acest demers ca fiind un avantaj strategic care le-ar putea aduce investiţii mai sigure.” În prezent însă, lucrurile s-au schimbat, potrivit lui Cosmovici, şi antreprenorii români fiind atenţi la protejarea mărcilor proprii, în contextul în care îşi gândesc businessurile la nivel global. „Acum vorbim despre cu totul alte orizonturi pentru această piaţă.

    În România încep deja să apară antreprenori care îşi gândesc businessurile global, care ştiu din start ce vor să facă peste cinci ani şi care conştientizează importanţa pregătirii unei baze solide pentru afacerea lor”, spune Cosmovici, subliniind importanta capitalului, de diferite feluri, inclusiv de proprietate intelectuală. Pe piaţa locală, domeniile cu cele mai multe mărci cu protecţie sunt cele farma şi industria bunurilor de larg consum, în special cele din domeniul alimentar. Avocatul spune că în IT sunt puţine mărci, dar produsele se actualizează cu o viteză extraordinar de mare şi fiecare update are nevoie de un anumit tip de protecţie înainte de a ieşi pe piaţă, indiferent că vorbim, de pildă, despre codul sursă sau despre numele produsului.

  • Carrefour deschide al doilea supermarket în Botoşani

    Carrefour a deschis azi, 8 decembrie 2016, al doilea supermarket din Botoşani –  Market Botoşani Piaţa Mare  – ajungând la un număr de 116 magazine în acest format. 

    „Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.000 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale”, conform reprezentanţilor Carrefour. De asemenea, clienţii pot găsi o sortimentaţie bogată pe segmentele lactate-brânzeturi, măcelărie, băcănie, panificaţie şi patiserie, produse de pescărie, legume-fructe, semi-preparate, produse internaţionale, produse bio şi dietetice, dar şi produse non-alimentare de igienă şi de întreţinerea casei.  

    Date cheie despre supermarket-ul Botoşani Piaţa Mare:

    1.   Adresă: Strada Armeană, nr. 2, bloc 10-11-12, Botoşani, Judeţul Botoşani.

    2.   Plaja orară de deschidere:   

    ·         Luni – Sambata: 7:00-21:00

    ·         Duminica: 7:00-20:00

    3.   Număr de produse: 6000

    4.   Suprafaţa magazinului: 430 m²

    5.   Număr case de marcat : 4

    6.   Locuri de munca nou create : 23

    7.   Locuri de parcare gratuite : 30

    8.   Transport : tramvaiul 101 şi microbuzul 3

  • Două mărci româneşti dezvoltă împreună un produs inedit. Cum arată şi cât costă cămăşile ”Îmbracă-te la patru spiţe”

    Atelierele Pegas şi Braiconf se alătură şi lansează o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclisti, sub numele ”Îmbracă-te la 4 spiţe”. Colecţia este formată din trei modele de cămăşi unisex. Potrivit reprezentanţilor companiilor, acestea sunt create pe baza unei combinaţii între utilitate şi stil. Pentru functionalitate, unele dintre modele au buzunare la spate, plasate în stilul jachetelor profesionale de ciclism, care te ajută să transporţi comod portofelul, cheile, ochelarii de soare sau orice altceva este important pentru tine zi de zi.

     “Special pentru experienţe pe bicicletă şi nu numai, ne-am gândit că benzile reflectorizante te vor ajuta să fii mai vizibil şi mai sigur în jungla urbană. Am pus benzi reflectorizante la îmbinarea mânecii cu umărul şi dacă ridici partea din spate a cămăşii peste zona lombară, vor ieşi la iveală alte două benzi reflectorizante,” explică Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas.

     Cămăşile pentru ciclişti au fost gândite să îmbine perfect aspectul de stil al unei cămăşi cu aspectul funcţional. Cămaşa este deosebit de versatilă, putând fi purtată şi în stilul unui rucsac: pe interior ai două bretele intersectate, putând astfel să transformi cămaşa într-un accesoriu comod şi dichisit, mai ales dacă vremea îţi joacă feste. 

     În fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, urmând ca de anul viitor să transformăm colecţia capsulă într-una de serie, aşteptările fiind să vindem un număr de peste 10. 000 de cămăşi. Preţurile pentru cămăşile colecţiei sunt de 297 de lei şi 327 de lei şi le puteţi găsi în magazinele Pegas şi în magazinele Braiconf din Bucureşti şi din oraşele Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj, Brăila şi Galaţi.

     După patru ani de la relansarea celor mai cunoscute biciclete din anii ‘70-‘80, Atelierele Pegas au adus publicului 15 noi modele special create pentru toată familia. Până în prezent, peste 13.000 de biciclete din noile colecţii Pegas au ajuns la clienţi din ţară şi din Europa.

     În octombrie 2015 proiectul Pegas a trecut la un nivel superior prin atragerea unui investitor de anvergură. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, brandul Pegas îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.

     Producătorul de cămăşi Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR) este o companie românească listată, a cărei istorie a început în urmă cu 66 de ani. Deţine o reţea de 16 magazine în România în oraşe precum: Bucureşti, Brăila, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Oradea şi Timişoara.  În curând, Braiconf va deschide în Bucureşti si un atelier de made to measure – Braiconf  Exclusive Tailoring. În fabrica de la Brăila sunt angajate peste 1000 de persoane, Braiconf fiind cel mai mare angajator autohton în industria textilă.

  • Două mărci româneşti dezvoltă împreună un produs inedit. Cum arată şi cât costă cămăşile ”Îmbracă-te la patru spiţe”

    Atelierele Pegas şi Braiconf se alătură şi lansează o colecţie de cămăşi funcţionale pentru biciclisti, sub numele ”Îmbracă-te la 4 spiţe”. Colecţia este formată din trei modele de cămăşi unisex. Potrivit reprezentanţilor companiilor, acestea sunt create pe baza unei combinaţii între utilitate şi stil. Pentru functionalitate, unele dintre modele au buzunare la spate, plasate în stilul jachetelor profesionale de ciclism, care te ajută să transporţi comod portofelul, cheile, ochelarii de soare sau orice altceva este important pentru tine zi de zi.

     “Special pentru experienţe pe bicicletă şi nu numai, ne-am gândit că benzile reflectorizante te vor ajuta să fii mai vizibil şi mai sigur în jungla urbană. Am pus benzi reflectorizante la îmbinarea mânecii cu umărul şi dacă ridici partea din spate a cămăşii peste zona lombară, vor ieşi la iveală alte două benzi reflectorizante,” explică Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas.

     Cămăşile pentru ciclişti au fost gândite să îmbine perfect aspectul de stil al unei cămăşi cu aspectul funcţional. Cămaşa este deosebit de versatilă, putând fi purtată şi în stilul unui rucsac: pe interior ai două bretele intersectate, putând astfel să transformi cămaşa într-un accesoriu comod şi dichisit, mai ales dacă vremea îţi joacă feste. 

     În fabrica din Brăila a fost creată o serie limitată de 300 de cămăşi, urmând ca de anul viitor să transformăm colecţia capsulă într-una de serie, aşteptările fiind să vindem un număr de peste 10. 000 de cămăşi. Preţurile pentru cămăşile colecţiei sunt de 297 de lei şi 327 de lei şi le puteţi găsi în magazinele Pegas şi în magazinele Braiconf din Bucureşti şi din oraşele Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj, Brăila şi Galaţi.

     După patru ani de la relansarea celor mai cunoscute biciclete din anii ‘70-‘80, Atelierele Pegas au adus publicului 15 noi modele special create pentru toată familia. Până în prezent, peste 13.000 de biciclete din noile colecţii Pegas au ajuns la clienţi din ţară şi din Europa.

     În octombrie 2015 proiectul Pegas a trecut la un nivel superior prin atragerea unui investitor de anvergură. Prin parteneriatul cu Network One Distribution, brandul Pegas îşi va accelera dezvoltarea la nivel naţional şi internaţional. În urmatorii trei ani, Atelierele Pegas ţintesc o creştere de zece ori a volumului de biciclete, până la 25.000 de bucăţi anual şi o cifră de afaceri de 5 milioane de euro.

     Producătorul de cămăşi Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR) este o companie românească listată, a cărei istorie a început în urmă cu 66 de ani. Deţine o reţea de 16 magazine în România în oraşe precum: Bucureşti, Brăila, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj, Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Oradea şi Timişoara.  În curând, Braiconf va deschide în Bucureşti si un atelier de made to measure – Braiconf  Exclusive Tailoring. În fabrica de la Brăila sunt angajate peste 1000 de persoane, Braiconf fiind cel mai mare angajator autohton în industria textilă.

  • Mărcile private muşcă din piaţă, dar Marelvi nu se lasă

    „Este un an greu însă cu rezultate pozitive, cu o creştere care se menţine oarecum în trendul creşterii de piaţă (25-30%)“, spune antreprenorul moldovean Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi. A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 21 de ani, iar acum în activitatea firmei sunt implicate şi cele trei fiice ale sale. Mihalescul arată că piaţa de aparatură de uz caznic se află pe un trend crescător şi că „în perioada ianuarie-mai 2016 avem o creştere de 30,7% în volum şi 28,8% în valoare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt toate premisele ca 2016 să găsească această piaţă în cea mai bună formă de până acum“. Mihalescul semnalează şi aspectele negative ale pieţei: că „este îngrijorător că preţul acestor produse este în uşoară scădere, în principal din cauza faptului că au crescut vânzările pe branduri private label, produse din categoriile B sau C“.

    Antreprenorul m-a primit la discuţie în showroomul Liebherr, inaugurat anul trecut, unde sunt expuse vedetele producătorului german de electrocasnice, cu care Marelvi lucrează de opt ani. De curând Marelvi a preluat şi distribuţia pentru divizia comercială a producătorului de aparate frigorifice, devenind astfel singurul importator şi distribuitor de aparatură frigorifică Liebherr din România. „Sperăm să aibă un impact pozitiv, chiar dacă nu va fi uşor din prisma faptului că ne adresăm unui segment de piaţă complet nou pentru obiectul nostru de activitate“, spune antreprenorul.

    Cota de piaţă a Liebherr în România este de 2% pe segmentul de frigidere şi combine şi 3% pe cel de congelatoare; Mihalescul nu a dorit să facă nicio estimare pentru produsele de uz comercial, care se adresează producătorilor de îngheţată, farmaciilor, spitalelor, hotelurilor sau restaurantelor. Antreprenorul român spune totuşi despre această divizie că e un pariu, cu o tendinţă pozitivă în vânzări. Despre showroomul Liehberr spune doar că a avut un efect pozitiv şi că este un loc în care clienţii pot vedea şi testa produsele înainte de a hotărî ce cumpără. Altfel spus, magazinul este şi o unealtă de marketing pentru distribuitor.

    Dumitru Mihalescul este de formaţie tehnician, iar începuturile capitalismului postrevoluţionar l-au prins la Găeşti, în echipa Arctic, unde lucra din 1976. În acel moment se ocupa de coordonarea activităţii de service de frigidere în Moldova. Domeniul ales pentru firmă s-a legat de experienţa sa: „M-am gândit că nu pot trăi confortabil dintr-un salariu, aşa că mi-am făcut o firmă. Mă gândeam la benzinării, construcţii sau electrocasnice. Cunoscând această zonă de electrocasnice am decis să mă îndrept în această direcţie“.

    Activitatea principală a firmei este distribuţia produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii. „Avem contracte cu 400-500 de astfel de magazine şi în ultimii ani piaţa şi-a schimbat structura, aşa că nu prea mai apar astfel de jucători.“ Îşi aminteşte că în anii ’90 retailerii independenţi erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo activând alături de Mondo sau Rombiz. „Independenţii erau cei mai puternici după ’90, dar nu au reuşit să se unească şi să devină seminificativi în piaţă şi au scăzut.“ Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu retailerii specializaţi; piaţa este dominată de reţelele Altex şi Flanco, şi de comercianţii online precum eMAG, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash & carry.

    Mihalescul povesteşte că după 2000 a obţinut un contract de distribuţie pentru produsele Arctic şi că pe unii producători i-a căutat el, iar alţii au venit către Marelvi. Piaţa de electrocasnice a intrat într-un ritm alert de creştere în 2003, a atins apogeul în 2008, iar apoi s-a prăbuşit, valoarea vânzărilor înjumătăţindu‑se în perioada 2009-2010. Acum, vânzările din segmentul electro-IT sunt din nou pe o pantă ascendentă, înregistrând plusuri în valoare şi volum vreme de mai multe semestre consecutiv, conform informaţiilor din studiul TEMAX, realizat de compania de cercetare GfK. În ciuda fluctuaţiilor importante, antreprenorul spune că vânzările companiei nu au suferit scăderi importante: „Asta înseamnă să te mişti în piaţă, unde merge piaţa şi unde este nevoie. Te reorientezi“.

    Treptat toată familia a fost cooptată în afacere. Cele trei fiice ale sale ocupă poziţii importante în companiei, la fel şi soţii acestora, iar anteprenorul apreciază acest aspect ca fiind pozitiv: „Sunt sinceri cu tine, şi-ţi spun realitatea, sunt mai mulţi ochi în firmă şi toată lumea trage pentru binele companiei“.

    Chiar şi aşa Mihalescul se implică foarte mult în toate operaţiunile afacerii şi afirmă că în ultimii ani a încercat să se îndrepte către un rol de poziţie doi. „Încerc, dar nu reuşesc în totalitate, ci doar parţial.“ Ţine însă să sublinieze că „acasă nu am firmă, la firmă nu am familie“.  În ceea ce priveşte afacerile spune că se consultă cu membrii familiei, dar el ia în continuare toate deciziile. „Au încredere în ceea ce decid.“ Dumitru Mihalescul încă nu se gândeşte la retragere, iar despre posibilitatea de intrare în alte afaceri spune că nu intenţionează, dar „dacă apar oportunităţi nu spun nu, îmi place să fiu activ“.