BusinessMagazin

Tag: marcel ciolacu

  • Adrian Sârbu: Marcel Ciolacu confiscă populismul de la dreapta şi consacră “democrativa”

    “Domnia sa a început cu o glumă. De această glumă cu adaosul comercial toată lumea râde. Pentru că nu are niciun fel de putere, niciun fel de unealtă de a determina o plafonare a unui adaos comercial pentru simplul motiv că noi nu ştim care e adaosul commercial. Ce facem? Reglementăm aerul? Adaosul comercial e creat de piaţă.

    Dl. Ciolacu are un obiectiv de politician. Domnia sa nu are un obiectiv de a atinge nişte ţinte economice de creştere, de schimbare în România (…) unde sunt foarte multe lucruri defecte.

    Domnia sa are obiective, să se califice într-o cursă pentru preşedinţie (…)  Se concentrează pe preşedinţie şi între timp foloseşte tehnici de marketing (… )

    Marcel Ciolacu confiscă populismul de la dreapta şi consacră “democrativa”. PNL a rămas şi fără şansa populismului. (…) După care tot dl. Ciolacu ne spune: domne, vom rămâne împreună cu PNL şi de aici înainte”.

  • Adrian Sârbu: Ciolacu va fi o surpriză. Deocamdată, nu e o surpriză

    “Dl. Ciolacu a şi început în a ne lăsa în pace pentru că domnia sa şi-a asumat obiective care sunt deja realizate. 8% inflaţie există, 3% creştere economică, există. 500 de euro de salariu minim există.  

    Deocamdată, anul ăsta nu-l întreabă nimeni pe dl. Ciolacu cum ieşim din criză, pentru că noi suntem deja în criză. În primul rând, nu mai e consum, când nu va mai fi consum, o să scadă PIB-ul. Cum rezolvăm deficitul bugetar? Nu ştie nimeni.(…)

    Dl. Ciolacu o să crească pensiile, o să crească salariile fără nici o jenă şi vom descoperi că în felul ăsta generează creştere economică. Dl. Iohannis, care e garantorul Guvernului, se va duce la prietenii lui de la Berlin şi o să obţină o iertăciune pentru deficit cu justificarea că ăsta este un guvern de sacrificiu.

    Eu cred că dl. Ciolacu, care e foarte chitit pe treabă, nu o să întrebe niciun economist, pentru că niciun economist nu are nicio soluţie. Soluţia asta e pur politică. Creştem salariile, cresc plăţile de taxe, creştem pensile, mai creşte cât de cât consumul şi cu asta basta. Acesta este pronosticul meu”.

     

  • Drulă: PSD-ului i se dă de către preşedintele Iohannis al patrulea premier în timpul mandatelor sale

    Preşedintele USR Cătălin Drulă consideră că schimbarea lui Nicolae Ciucă cu Marcel Ciolacu în fruntea guvernului nu va aduce nicio schimbare pentru români, ci doar o formalizare a „trădării lui Klaus Iohannis care va numi al patrulea premier PSD”. 

    „Bilanţul primei părţi a acestei guvernări, păstorită de preşedintele Iohannis, este unul dezastruos. Cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani dublarea preţurilor la mâncare, dublarea ratelor la bănci, o gaură bugetară a căror a cărei dimensiune creşte cu câte 10 miliarde de lei pe lună. În acest context, venirea previzibilă a lui Marcel Ciolacu ca premier nu este nicio schimbare, ci este de fapt o continuare şi o cădere a măştilor. Adică, PSD-ului i se dă de către preşedintele Iohannis al patrulea premier în timpul mandatelor sale şi guvernarea României ajunge şi formal pe mâinile celor care au dus ţara şi economia în gard”, spune Cătălin Drulă.

    El avertizează că reformele nu se vor întâmpla cu PSD la şefia guvernului.

    „România stagnează. Ba chiar dă înapoi. Oamenii trăiesc din ce în ce mai prost, îşi pierd din puterea de cumpărare din cauza acestei inflaţii stimulate de acest guvern. Tranşa a doua din PNDR nu a fost încă trasă, era prevăzută acum şase luni. Reformele nu se întâmplă. Singurul lucru care rămâne la fel este pensia specială de 18.000 de lei a lui Nicolae Ciucă, care este la fel ca în prima zi când a preluat mandatul şi astăzi. Este neatinsă şi are în domnul Marcel Ciolacu un susţinător deplin al pensiilor speciale care sunt pe deplin în plată”, a mai spus Cătălin Drulă.

    Cătălin Drulă a anunţat că USR va aduna anul viitor „forţele reformiste modernizatoare, cu adevărat liberale, pentru a oferi României o soluţie alternativă la PSD şi la extremismul pro-rus”.

  • Cu bugetul şi PNRR-ul în aer, cu economia care se răceşte, dacă Ciolacu nu vine repede cu un plan concret de măsuri de stimulare pe termen scurt a businessului, ne vom trezi cu o recesiune economică extrem de complicată care va arunca în aer stabilitatea politică şi va duce România într-o criză economică şi politică anul viitor

    Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative care asigură guvernarea.

    Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative PNL-PSD care asigură guvernarea.

    Marcel Ciolacu a evitat să vina la Palatul Victoria când a început greva profesorilor pentru a nu deconta electoral acest protest fară precedent în ultimele două decenii, dar nu mai poate să fugă acum.

    El va prelua o situaţie extrem de tensionată a bugetului unde minusul la încasări începe să atârne greu şi economia, care dincolo de cifrele bune afisate pana acum, în spate dă semne de răcire.

    1. Consumul dă semne vizibile de scădere – în aprilie comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,2% faţă de luna martie, o cifră îngrijorătoare şi cu 1% faţă de aprilie 2022. Analiştii remarcă că acest rezultat din aprilie este cel mai prost din ultimii 3 ani şi nu anunţă lucruri deloc bune.

    https://www.zf.ro/zf-24/banca-transilvania-estimeaza-crestere-consumului-2-9-2023-4-8-2024-21926561

    2. Inflaţia de abia acum începe să muşte – deşi este în scădere de la 16% la 11%, inflaţia începe de abia acum să se simtă în achizitiile făcute de consumatori. Chiar dacă inflaţia va scădea la 7% la finalul anului, cât estimează BNR, această scădere nu cred că va impulsiona creştere consumului, ci dimpotrivă. Pe piaţă se manifestă fenomenul de shrinkflaţie, respectiv scăderea volumului de achiziţie pe fondul menţinerii preţurilor. Companiile reduc gramajul din produse că să nu mai crească preţurile, ceea ce în final se vede în volumul vândut.

    3. Industria – principala componentă din formarea PIB –  este pe minus şi sunt slabe şanse să intre pe plus în acest an dacă recesiunea în care a intrat Germania se va menţine iar economia europeană va începe să se răcească. Deja companiile din industrie care activează în România, în special multinaţionalele, resimt scăderea comenzilor din vest.

    4. Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată se reduc – Vânzările de electrocasnice, vânzările de mobilă, sunt în scădere iar acest lucru începe să se simtă. Multe companii şi mulţi producători din domeniu au crezut că această scădere care se manifestă de la începutul anului este temporară iar vânzările îşi vor reveni dupa Paşte, ceea ce nu se întâmplă. Consumatorii nu prea vor să aloce sume mari de bani, pentru că bugetele lor sunt deja strânse şi nu stiu cum vor evolua lucrurile în viitor, mai ales în privinţa veniturilor.

    5. Investiţiile în logistică încep să se mai tempereze – după creşterea susţinută din ultimii ani, investiţiile în logistică făcute pentru companiile din producţie şi pentru companiile din e-commerce au început să se mai reducă sau mai precis au intrat pe hold pentru că clienţii nu mai sunt aşa euforici.

    6. Creşterea e-commerce-ului scade – în pandemie e-commerce-ul a explodat, având rate de creştere de două cifre. A fost un an de vis pentru cei care operează în acest sector, atât reţele de e-commerce, cât şi clienţii lor. Odată cu apariţia inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare, vânzările din e-commerce s-au  mai temperat şi creşterea scade de la două cifre la o singură cifră, iar unii retaileri din eşalonul de mijloc şi din eşalonul de jos chiar au intrat pe minus.

    7. Construcţiile rezidenţiale şi tranzacţiile imobiliare scad – piaţa de construcţii rezidenţiale scade evident, numărul de proiecte noi se reduce din motive de autorizaţie dar şi de scădere a vânzărilor.  Un proiect imobiliar implică sume mari de bani şi un ciclu de fabricaţie şi vânzare de la minim 2 ani până la 4 ani. Pentru că vremurile sunt tulburi, pentru că dobânzile sunt mari, o parte dintre clienţi nu prea mai vor să se înhame la achiziţia unui apartament.

    8. Vânzările de credite imobiliare/ ipotecare şi de consum scad – inflaţia, dobânzile mari, scăderea puterii de cumpărare, neîncadrarea în criteriile de obţinere a unui credit ipotecar, au determinat o scădere vizibilă a vânzărilor de credite noi pe acest segment. Băncile vor să de credite, au lichiditate suficientă dar cerere a scăzut. Iar acest lucru afectează economia, mai mult decât ne dăm noi seama. Un nou apartament înseamnă pe lanţ vânzarea de materiale de construcţii, munca şi plata salariilor, vânzarea de electrocasnice şi mobilă, etc.  

    9. Agricultura – deşi 2023 pare să fie un an agricol mai bun decât 2022, mulţi fermieri, multe companii din domeniu sunt blocate cu stocurile de anul trecut pentru că nu şi-au vândut recolta la timp. Fie au aşteptat un preţ mai mare, fie nu au avut loc ţn Portul Constanţa de cereale ucrainene. Acum vine recolta pe 2023 care va fi mai mare, cu pretui mai mici. Multi fermieri au în spate credite bancare, au în spate imputuri achiziţionate anul trecut la preţuri mari, iar preţul cerealelor de anul acesta va fi mai mic decât costul lor de producţie. Guvernul se confruntă cu un scandal mare în agricultură din cauza situaţiei cerealelor ucrainene care au invadat Portul Constanţa şi au scos fermierii români din dane. România nu poate consuma toată recolta care se anunţă, iar întrebarea tuturor este unde îşi vor vinde marfa şi la ce preţ.

    10. Industria  IT – motorul creşterii economice în ultimii ani, în special în pandemie, începe să se răcească. Din America vine un vânt siberian în acest sector care începe să apară şi la noi. Angajările în IT s-au mai temperat pentru ca au scăzut comenzile din afară iar companiile nu mai aruncă cu bani în IT-işti. Această piaţă care a ajuns la 8,3% din PIB s-ar putea să nu mai poată să susţină creşterea economică, vânzările de apartamente noi, vânzările de maşini, vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată – laptopuri, calculatoare, televizoare. Deja sunt companii de la noi din IT, care acum un an nu ştiau cum să le mai intre în graţii IT-iştilor prin salarii în creştere , facilităţi de tot felul, iar acum încep să facă ajustări de personal.

    11. Salariile îşi vor încetini creşterea – în ultimul deceniu, creştere salariilor a susţinut consumul şi economia, dar acum acest motor începe  să se răcească. Companiile nu pot acoperi inflaţia, aşa că creşterile salariale se reduc vizibil. Deja sunt situaţii în care dacă îţi menţii jobul este cea mai bună variantă. De o majorare salarială ca să acopere inflaţia nici nu mai poate fi vorba. Aşa că bugetele famiilor devin din ce în ce mai strânse iar acest lucru se vede în piaţă.

    12. PNRR-ul este în aer – celebrul program de finanţare a economiei cu banii de la UE – 29 de miliarde de euro, este în aer, nimeni nu mai ştie stadiul condiţiilor de îndeplinit, toată lumea fuge de acest program. Cea mai bună dovada sunt discuţiile legate de rotativa guvernamentală unde Ministerul Fondurilor Europene, care gestionează acest proiect plus banii europeni, este pasat de la un partid la altul. PNL, PSD, UDMR se bat pe Ministerul Transporturilor şi pe Ministerul Dezvoltării, acolo unde sunt banii de la buget, acolo unde este hrana pentru gurile lacome ale clienţilor de partid. La Ministerul Fondurilor Europene se fac hârtii, se fac proiecte, dar banii sunt la alţii. România a atras până acum vreo 6 miliarde de euro, bani care stau degeaba, având în vedere că s-au absorbit numai 422 de milioane de euro.

    13. Bugetul este în aer – pentru că scăderea consumului este evidentă, statul a încasat mai puţini bani faţă de program, deficitul pe tot anul fiind estimat la 20 de miliarde de lei. Situaţia nu are cum să fie mai bună pentru ca economia este în pierdere de viteză, pentru că bugetele românilor sunt tot mai strânse, pentru că nu sunt absorbiţi banii din PNRR şi din fondurile europene, pentru că cei care asigură guvernarea sunt numai buni de dat din gură, liderul din acest domeniu fiind Marcel Ciolacu. Daca viitorul guvern Ciolacu va opera majorări de taxe şi impozite, acest lucru va accelera intrarea României in recesiune. De aceea, Marcel Ciolacu nu prea vrea să vină la Palatul Victoria, pentru ca va deconta politic tot ce va urma.

    Marcel Ciolacu moşteneşte o economie în pierdere de viteza, iar dacă nu vine repede cu câteva măsuri care să întoarcă acest trend, finalul de an va fi extrem de tensionat.

    Scăderea inflaţiei nu va ajuta guvernul, dobânzile nu vor scădea aşa de repede şi nu pot fi un imbold economic, iar tensiunile interne şi externe nu au cum să se calmeze. După profesori, urmează să iasă în stradă SANITAS-ul, se pregătesc cei din industria feroviară, iar nimeni din aparatul guvernamental nu prea are chef de muncă şi mai ales de decontat toate deciziile politice şi economice proaste.

    AUR este în creştere, iar dacă trendul actual se menţine, acest partid apărut de nicăieri care preia foarte multe nemulţumiri ale oamenilor, se va bate cu PSD la alegerile de anul viitor pentru poziţia numărul 1. PNL, sfâşiat intern de patru grupări care nu ştiu pentru ce se bat, se va chinui mult în alegeri şi va deveni o piatră de moară din punct de vedere politic.

    Aşa că lui Marcel Ciolacu îi revine misiunea să vină cu ceva concret pe masă din punct de vedere economic, care să mişte economia rapid. În caz contrar ne paşte recesiunea pe toţi şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere politic.

     

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia: Domnule Premier Marcel Ciolacu, o primă provocare după ce veţi prelua executivul: Guvernul României să cumpere producătorul de medicamente pentru cancer din Sibiu

    Sibiul – da, Batranul Sibiu, oras turistic, cultural, verde, patriarhal – a facut unul dintre cele mai uimitoare salturi de la dezindustrializare la reindustrializare.

    Fabricile de dinainte de 1990, unele extrem de puternice si cunoscute, in care si generatia mea si-a facut practica scolara, au disparut, in locul lor s-au ridicat binecunoscutele si arhinecesarele mall-uri, cladiri de birouri si ansambluri de blocuri de locuit.

    Insa fabricile de dinainte de 1990 din Sibiu, care nu mai produc – acum aducem din import creioane, covoare, instrumente de masurat si haine  – au fost inlocuite de unitatile de manufactura de pe Platforma Industriala de Vest, un cluster care a crescut pe nesimtite in ultimii 10-15 si in care isi au sediul halele de productie ale unor jucatori importanti din domeniul cauciucului, automotive, electrocasnice, bunuri de larg consum, imbracaminte, mancare.

    Judetul Sibiu insemna in 2021 peste 54 de mii de firme inregistrate, o cifra de afaceri agregata de aproape 43 miliarde lei, un profit cumulat de 5,3 miliarde lei si mai mult de 100 de mii de angajati  (date din topfirme.ro, pentru anul 2021).

    Daca avem rezerve ca lui Klaus Iohannis i-a iesit proiectul Romania Educata putem fi foarte siguri ca proiectul Sibiul Reindustrializat este un succes.

    Desigur ca exista si alte orase in care dezindustrializarea, trista si periculoasa, a fost urmata de reindustrializare – ramane insa ingrijorator raportul dintre cele 7000 de fabrici inchise si cele putin peste 1000 construite dupa anul 2000. Si atunci nu ne mira faptul ca Romania este un importator net, cu un deficit de balanta comerciala de 35 miliarde de Euro in 2022.

    Marcel Ciolacu si PSD lanseaza un program de guvernare ambitios, menit sa atraga investitii industriale strategice in industria auto, industria materialelor de constructii, industria alimentara, industria IT, industria farmaceutica, activitati de asistenta spitaliceasca, si fabricarea produselor din cauciuc. Directia strategica este buna, dar pentru ca noi sa fim mai atractivi decat restul tarilor europene care mizeaza pe aceleasi domenii industriale, trebuie sa facem diferenta. Iata cateva idei pentru viitoarea politica de industrializare a Romaniei.

     

    1. Oprirea imediata a scutirilor fiscale care sunt acordate in sectoare economice de tip “prodigy”. Cum sa atragi muncitori si ingineri in industria de prelucrare daca dai facilitati in sectoarele IT, constructii, agricultura?

    2. Criteriile de acordare a ajutorului de stat trebuie regandite din temelii si introduse conditionalitati serioase. Beneficiarii trebuie sa faca dovada ca investesc in sistemul de educatie si ca noile joburi pe care se lauda ca le creaza sunt chiar noi, nu angajati furati de alte companii. Oare a evaluat cineva juridic situatia in care o companie care primeste ajutor de stat il foloseste indirect ca sa fure angajati de alte companii?

    In plus, ajutorul de stat sa fie acordat numai industriei de prelucrare care se obliga ca o parte din viitoarea productie sa fie destinata pentru consumul din Romania, in situatia in care exista un deficit de productie interna.

    3. Companiile care inregistreaza o cifra de afaceri de un anumit nivel din importuri sa fie incurajate sa isi deschida unitati de productie in Romania. Este cea mai eleganta si reciproc avantajoasa solutie de fructificare a competentei celor care au cifre de afaceri de sute de milioane de lei cu o mana de angajati: sa produca in Romania. Ii mai spun unii off-set.

    4. O atentie speciala trebuie data companiilor de productie infiintate de antreprenori romani, care nu au accesul la finantare, lanturi de aprovizionare si piete de desfacere pe care il au marile corporatii internationale. De fapt, exista o tendinta destul de evidenta de exit a antreprenorilor din companiile pe care le-au infiintat, fie din motive de competitivitate fie pentru ca nu exista a doua sau a treia generatie in familie care sa preia stafeta.

    5. Si, de ce nu? Sa fie cumparate de catre statul roman unitatile de productie dezoltate de antreprenori romani sau de multinationale care doresc sa iasa din sectorul de productie industriala. S-a infiintat

    Agentia Romana pentru Investitii si Comert Exterior, sa fie utilizata si pentru astfel de tranzactii.

    Romania trebuia sa fie mai atractiva decat restul Uniunii Europene pentru a atrage investitii de productie si in acelasi timp trebuie sa continue sa sprijine mai bine fabricile deja existente in tara.

    Asadar, revin la provocarea din titlu, Domnule Premier Marcel Ciolacu. In linie cu planul de dezvoltare a unor industrii competitive in Romania, cumparati producatorul de medicamente din Sibiu, o bijuterie tehnologica destinata productiei de medicamente de cancer, la cheie, care poate face diferenta in acest sector economic de referinta.

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Ciolacu, despre amendamentele depuse în Parlament:să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale

    Mesajul a fost trimis pe Facebook.

    „Am depus astăzi, la Camera Deputaţilor, amendamentele prin care dorim să închidem definitiv subiectul pensiilor speciale. Aceste modificări au ca scop eliminarea unor abuzuri şi inechităţi care au durat prea multă vreme. Mi-am asumat public acest rol şi sunt decis să merg până la capăt”, a anunţat Marcel Ciolacu.

    Liderul PSD a vorbit despre principiul contributivităţii şi despre tranşele PNRR.

    „Ţinta tuturor celor care am lucrat la aceste soluţii este ca principiul contributivităţii să primeze în întreg sistemul de pensii publice! Astfel, de acum înainte, nimeni nu va mai putea construi sisteme paralele, în care să-şi aranjeze din pix pensii uriaşe, mai mari decât venitul din activitatea profesională. Totodată, ne asigură că îndeplinim şi condiţiile necesare pentru ca, odată adoptate toate modificările pe tema pensiilor speciale, România să poată primi o tranşă de peste 3 miliarde de euro din PNRR. Avem o nevoie uriaşă de aceşti bani pentru investiţii în sisteme publice esenţiale, precum Educaţia şi Sănătatea”, a precizat preşedintele PSD.

     

  • Ciolacu, prima reacţie după ce Ciucă a anunţat că nu demisionează

    Preşedintele PSD Marcel Ciolacu susţine că decizia de amânare a rotativei guvernamentale este cea corectă: „Cred că este decizia corectă ca să nu intrăm în discuţii politice până nu rezolvăm această grevă a profesorilor”.

    „Această guvernare nu este doar despre stabilitate, este şi despre asumare. Am spus încă de săptămâna trecută, înaintea discuţiilor politice trebuie să ne asumam împreună rezolvarea problemelor majore din societate, mai ales că o grevă generală presupune şi o încărcătură emoţională deosebită”, a declarat vineri dimineaţa Marcel Ciolacu.

    „Consider că decizia luată de noi trei, copreşedinţii acestei coaliţii, este corectă, pe care ne-o asumăm împreună. Împreună o să continuăm, eu în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor reprezentând legislativul, dumneavoastră în calşitate de prim-ministru reprezentând executivul, să soluţionăm cât mai rapid această problemă, categoric legitimă, venită din partea profesorilor, dar trebuie să avem totuşi şi echilibru de a găsi momentele cele mai prielnice şi împreună ne-am asumat că în programul de guvernare prioritatea numărul unu sunt profesorii şi sistemul de sănătate”, a adăugat Ciolacu.

    Acesta spune că un nou calendar al rotaţiei va fi stabilit la nivel de coaliţie.

    „Avem convenit un calendar împreună cu liderii din învăţământ, este un calendar foarte scurt. Cred că este decizia corectă ca să nu intrăm în discuţii politice până nu rezolvăm această grevă a profesorilor, urmând pe urmă să găsim, tot împreună, calendarul pentru a se face rotaţia”, a spus liderul PSD.

  • Ciolacu, despre UDMR: la PSD nu s-a discutat despre scoaterea unei formaţiuni politice din coaliţie

    Marcel Ciolacu a anunţat că mandatul pe care l-a primit de la colegii de partid în cadrul Consiliului Politic Naţional este ca „structura guvernamentală să fie mai eficientă şi mai suplă”. De asemenea, Ciolacu a declarat că social-democraţii „nu au avut nicio discuţie privind scoaterea unei formaţiuni politice din actuala coaliţie”, răspunzând unei întrebări despre prezenţa UDMR în viitorul guvern.

    Preşedintele PSD a mai spus că zilele următoare va fi o şedinţă la care vor participa cei trei lideri ai coaliţiei. „Vom finaliza rapid discuţiile. (…) Nu am făcut un scenariu, ce comasări vom face, decizia este doar că viitorul guvern va avea mai puţine ministere”, a precizat Marcel Ciolacu.

    În ceea ce priveşte data la care se va realiza rotativa guvernamentală, preşedintele PSD a spus că se va respecta protocolul coaliţiei.

    „Avem o dată în protocol, 25 mai”, a precizat Marcel Ciolacu.

  • Ce spune Marcel Ciolacu, despre pragul pentru abuz în serviciu

    Coaliţia de guvernare va susţine propunerea specialiştilor din Ministerul Justiţiei, a anunţat miercuri seara preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu, în ceea ce priveşte pragul pentru abuz în serviciu. Ministerul a anunţat că va susţine în Cameră un prag de 9.000 de lei.

    „Am luat act de răspunsul Ministerului Justiţiei la solicitarea pe care am făcut-o şi de propunerea privind instituirea unui prag de 9 mii de lei în ceea ce priveşte abuzul în serviciu. Coaliţia de guvernare va susţine propunerea venită din partea specialiştilor din Ministerul Justiţiei”, a scris miercuri seara pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Acesta susţine că a discutat şi cu premierul Ciucă şi „ne vom însuşi amendamentele la această lege”.

    Ministerul Justiţiei a anunţat că va susţine adoptarea în Camera Deputaţilor a unui prag de 9.000 de lei pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

    Senatul a aprobat un proiect de lege care prevede un prag valoric pentru abuzul în serviciu în cuantum de 250.000 de lei.

  • Ce spune Ciolacu despre introducerea religiei la Bacalaureat

    Preşedintele PSD Marcel Ciolacu spune despre propunerea cultelor ca Religia să fie introdusă la Bacalaureat că este vorba despre o materie opţională: „nu vorbim de ceva impus, vorbim de istoria religiilor”.

    Întrebat, duminică seara, la România TV, despre propunerea cultelor religioase, Ciolacu a precizat că „au propus opţional” introducerea religiei la Bacalaureat şi că este vorba despre istoria religiilor.

    „Noi nu vorbim de religie să fie habotnic, nu vorbim de ceva impus, vorbim de istoria religiilor. Dacă toate cultele au găsit ca opţional să există această materie …”, a afirmat liderul PSD.

    Întrebat dacă nu ar trebui să fie făcut un studiu de impact, Ciolacu a declarat: „Ce studiu de impact să faci pe principiile creştine? Religia aduce cunoaştere, nu aduce supunere. Nu trebuie să devii habotnic dacă înveţi istoria religiilor, dimpotrivă. Eu am trăit în comunism, mie nu poate să îmi pună nimeni nimic. Ca să impui unui stat ca România, după 50 de ani, un progresism forţat, peste ceea ce tu simţi şi crezi, nu duci la nimic, duci la extremism, la antagonizare”.