BusinessMagazin

Tag: mall

  • Toate mallurile din România, închise, pentru prima dată în ultimii 20 de ani

    Marile centre comer­ciale şi-au închis ieri uşile, după ce auto­ri­tă­ţile au impus, peste weekend, înce­tarea activităţii mallurilor, unde de regulă se adună un număr mare de persoane, ca măsură de limitare a răspândirii pandemiei de coronavirus. Au mai rămas deschise în malluri doar far­maciile, hipermarketurile şi birourile instituţiilor publice, unde este cazul, în vreme ce restaurantele s-au reprofilat pe livrări la domiciliu, iar retailerii au pus lacătul pe uşă.

    Proprietarii de malluri spun că încă nu pot estima cât îi va costa această sistare a activităţii, dar recunosc la unison că impactul economic va fi foarte puternic.

    „Este încă prematur să facem o evaluare în acest moment legat de felul în care ne afectează această decizie“, spun reprezentanţii ParkLake, cel mai nou mall din Bucureşti, deschis în 2016. ParkLake are o suprafaţă închiriabilă totală de 70.000 de metri pătraţi, cu peste 200 de magazine şi peste 12 milioane de vizitatori anual.

    Tot din 2016 există şi Veranda Mall, centrul comercial din zona Obor din Bucureşti.

    „Este dificil de estimat (impactul – n. red.) din punct de vedere economic. Depinde cât de mult va dura închiderea şi cât de mult îşi va mai putea reveni comerţul după ce va trece pandemia“, spune Maria Crăciun, managerul Veranda Mall.

    „Va mai dura puţin până când oamenii vor recăpăta încrederea în retailul brick & mortar (din magazine fizice – n. red.), dar depinde de cum vor evolua lucrurile la nivel global şi naţional. Dacă nu vom reuşi să oprim cu succes pandemia într-un timp relativ scurt, toată economia va fi cu siguranţă grav afectată“, spune Maria Crăciun, managerul mallului Veranda din Bucureşti. Ea precizează, de asemenea, că nu a fost luată o decizie legată de plata chiriilor aferente lunii aprilie de către retaileri, în condiţiile în care aceştia nu mai au activitate în magazinele fizice.

    Centrul comercial Veranda Mall a fost dezvoltat de familia Pogonaru îm­pre­ună cu SIF Moldova şi are circa 9 milioane de vizitatori anual. Mallul are 35.000 de metri pătraţi închiriabili, peste 90 de magazine şi un grad de ocupare de 98%.

     

    Sub monitorizare

    AFI Cotroceni, cel mai vizitat mall din România, cu un trafic de zeci de mii de persoane pe zi în mod normal, s-a văzut de asemenea în situaţia de a închide uşile. La fel s-a întâmplat şi cu mallurile deţinute de turcii de la Anchor Grup (Bucureşti Mall şi Plaza România), dar şi cu cele deţinute de sud-africanii de la NEPI Rockcastle. În ceea ce priveşte impactul economic, în condiţiile în care mulţi dintre chiriaşi au tras oblonul pentru cel puţin câteva săptămâni, reprezentanţii NEPI Rockastle spun că acesta încă nu poate fi cuantificat.

    „Monitorizăm constant întreaga situaţie, însă este prea devreme pentru a putea trage o concluzie, aşadar nu putem avansa estimări despre impactul economic“, au spus oficialii companiei.

    Şi în provincie măsurile sunt similare.

    Toate mallurile sub brandul Iulius din ţară şi centrul comercial Palas Iaşi au pus lacătul pe uşă, ca urmare a noilor măsuri impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea epidemiei de coronavirus. Au rămas funcţionale doar spaţiile cu profile de activitate exceptate de la noile dispoziţii, adică hipermarketurile şi farmaciile.

    „În acest moment, este prematur să ne pronunţăm cu privire la impactul pe care situaţia actuală îl va avea asupra activităţii noastre, însă analizăm şi evaluăm cu atenţie întregul context, pentru a stabili strategiile şi soluţiile împreună cu toţi chiriaşii noştri“, spun reprezentanţii Iulius în România.

    Palas Mall şi Palas Shopping Street au peste 270 de magazine, restaurante şi cafenele. Anual, peste 19 milioane de vizitatori vin în Palas Iaşi.

    Mallurile Iulius din Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava şi Iaşi au împreună peste 200.000 de metri pătraţi. Cel din Timişoara este cel mai mare centru comercial sub brandul Iulius ca suprafaţă, întinzându-se pe 73.000 de metri pătraţi. Pe locul al doilea se situează mallul din Cluj-Napoca, de 50.000 de metri pătraţi.

     

    Primii care au tras obloanele

    Vinerea trecută, înaintea stabilirii obligativităţii de a închide mallurile, Băneasa Shopping City din nordul Capitalei şi Arena Mall Bacău anunţaseră deja că închid, în contextul epidemiei de coronavirus. Dacă proprietarii Băneasa Shopping City au anunţat că mallul va fi închis până pe 16 aprilie 2020, cei ai Arena Mall au decis să ţină centrul comercial închis până pe 21 aprilie.

  • Mereu cu ochii pe piaţă

     „2019 a fost anul în care am împlinit un sfert de secol de activitate, dar şi anul în care ne-am reconfirmat strategia de creştere în condiţii de eficienţă. Ceea ce părea, iniţial, o decizie foarte riscantă sau, eufemistic vorbind, curajoasă, anume retragerea din mari centre comerciale şi reorientarea către oraşele medii şi mici din ţară, a fost, în fapt, o mutare foarte bună, şi la propriu, şi la figurat. Magazinele de dimensiuni mai reduse, cu vad bun, în oraşe în care retailul modern de tip electro-IT încă nu ajunsese, au dat şi dau rezultate foarte bune, reflectate în rata noastră curentă de profitabilitate”, a spus Dragoş Sîrbu, CEO al Flanco Retail, în cadrul unei conferinţe de presă.
    În 2019, Flanco a înregistrat vânzări de 1,21 miliarde de lei (250 de milioane de euro), în creştere cu 13,1% faţă de anul precedent şi cu mult peste media de creştere a pieţei, care a fost de aproximativ 6,5%, conform studiilor independente. De asemenea, profitul net al companiei a cunoscut o creştere de 87% la finalul anului 2019 faţă de 2018, ajungând la 21,4 milioane de lei (44 de milioane de euro).
    La aceste rezultate a contribuit mai ales strategia axată pe expansiune a companiei, care s-a concentrat în continuare pe prezenţa din oraşele mici şi medii. La finalul lui 2019, reţeaua de magazine Flanco număra 156 de unităţi deschise în România. Acest număr a fost atins în urma a 30 de deschideri de magazine şi a şapte închideri, desfăşurate pe parcursul anului, completate cu reamenajarea a patru magazine.
    „Anul trecut am deschis 30 de magazine. Deschidem în zone de proximitate, această proximitate poate însemna magazine stradale în oraşe medii sau mici, sau poate să însemne mallul dintr-un oraş mai important dacă magazinele deschise în acel mall au rezultate eficiente. Anul trecut am investit 14,3 milioane de lei în propriile resurse – în dezvoltarea reţelei digitale şi platformei online”, a menţionat Dragoş Sîrbu. El a explicat că în 2017 Flanco a trecut printr-o restructurare a reţelei de magazine, în urma căreia a închis câteva unităţi aflate în mallurile din România.
     „În 2017 am făcut o restructurare masivă de reţea şi am ieşit din câteva malluri mari la acel moment, deoarece nu ne mai permiteam costurile de închiriere a spaţiului, care erau prea mari. Asta s-a repetat şi anul trecut, când am închis cele şapte magazine. Intrăm şi în malluri în măsura în care indicatorii pe care îi dorim arată că vom fi eficienţi. Dar asta înseamnă să fii retailer, trebuie să urmăreşti mereu piaţa, închizi anumite magazine, deschizi în alte zone. Din cele 156 de magazine din reţeaua Flanco, jumătate sunt magazine stradale, iar jumătate sunt deschise în centre comerciale.”
    În paralel cu reţeaua de magazine fizice, oferta online a Flanco a crescut şi ea – retailerul urmărind să menţină un echilibru între vânzările online şi cele offline, în ideea acoperirii optime a cerinţelor pieţei. Astfel, rezultatele unui studiu realizat de companie arată că 25% din vânzări au fost generate de tranzacţiile cu cardul, însă peste 30% dintre clienţii Flanco aleg să rezerve produsul online şi să îl ridice personal din magazine.
     „Aproximativ 25% din vânzările Flanco sunt tranzacţii cu cardul. Din acest procent putem spune că 60% sunt tranzacţii cu card de debit, iar 40% cu card de credit. În urma unor studii, am observat că aproximativ 64% din traficul din magazinele noastre este generat de mediul online, din care 46% de pe mobil. Clienţii intră în Flanco după ce deschid site-ul online al companiei pe telefonul mobil. 80% din clienţi se informează online şi jumătate din aceştia vin în magazin, acestea sunt rezultatele unor studii pe care le-am făcut şi noi şi alţi jucători. Trendul este în creştere pentru cei care se informează online şi în scădere pentru cei care ajung în magazine. De asemenea, 5% din vânzările online sunt generate prin platforma eMAG.”
    Dragoş Sîrbu a povestit despre problemele cu care s-a confruntat compania pe parcursul anului 2019. Astfel, CEO-ul Flanco a spus că la începutul anului trecut activitatea companiei a fost „deranjată” de mai mulţi factori, printre care aminteşte intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 114 (OUG 114). „Pe zona de electro-IT am avut acea OUG 114, care a intrat în vigoare în decembrie 2018 şi care ne-a afectat în sensul în care o parte din vânzările noastre sunt susţinute de cardurile de credit. În urma OUG 114 băncile au avut o atitudine rezervată până în primul trimestru al anului 2019. Tot cu impact negativ, la începutul anului trecut, Banca Naţională a schimbat modul de calcul al coşurilor de cumpărături la birourile de rată. Dacă în 2018 ritmul de creştere la creditele de consum era undeva la 10%, în 2019, cel puţin în prima parte a fost zero, -1%, -3% sau -5%. În concluzie, am avut un impact negativ în urma celor două norme”, a spus Dragoş Sîrbu.
    Pe de altă parte, programul Rabla pentru electrocasnice şi TV a împins veniturile companiei spre creşteri. „Un impact pozitiv a avut programul Rabla pentru electrocasnice şi TV. E un program bun pentru că stimulează achiziţia produselor care consumă mai puţină energie. Piaţa de electrocasnice mari a crescut cu 10% anul trecut, iar principalul motiv a fost legat de programul Rabla pentru electrocasnice. Oamenii au preferat să achiziţioneze produse care să le satisfacă nevoi complementare, spre exemplu uscătoare de rufe, maşini de spălat vase. În 2019 s-au vândut 650.000 de maşini de spălat; peste 40% din acestea au fost de capacitate mare, peste 8 kg.”
    Tot pe parcursul anului trecut, reprezentantul Flanco a observat şi o schimbare a consumului, deoarece consumatorii acordă atenţie altor „nevoi”, spre exemplu vacanţelor.
    „S-au mai schimbat sezonalităţile, adică pentru noi august era o lună foarte bună de vânzări, în sensul în care cei care s-au stabilit în afara României veneau în vacanţă şi mergeau cu rudele la cumpărături, cheltuiau bani. În magazinele noastre se cheltuiau o mare parte din acei bani. În schimb, anul trecut, luna august nu a mai fost atât de bună, pentru că oamenii care au venit din afară şi-au luat rudele şi au plecat în vacanţă. Vânzările din august s-au mutat parţial în luna septembrie. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în decembrie. Anul trecut, luna decembrie a fost printre cele mai slabe luni din istoria Flanco. În schimb, în primele două săptămâni din luna ianuarie vânzările au început iar să crească”, a povestit CEO-ul Flanco. Planurile companiei pentru anul în curs vizează continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea a 12 noi magazine în oraşe mici şi medii din ţară, reamenajarea a patru magazine existente şi dezvoltarea platformei online, prin adăugarea unor noi funcţii spre exemplu, magazinul din care doreşti să ridici un produs rezervat online. Pentru deschiderea celor 12 locaţii şi reamenajarea celor patru magazine, Flanco va investi circa 7,5 milioane de lei (1,5 milioane de euro).
    „Suma bugetată pentru planurile din acest an se ridică la 11 milioane de lei (2,2 milioane de euro). Investim în dezvoltarea platformei online, în deschideri de noi magazine, în reamenajări de magazine şi în angajaţii companiei”, a spus Dragoş Sîrbu. De asemenea, în cele 12 noi magazine care vor fi deschise anul acesta de Flanco vor lucra între 120 şi 150 de persoane. „În medie, într-un magazin Flanco lucrează între 10 şi 12 persoane. Pentru noile magazine o să angajăm între 120 şi 150 de persoane de pe piaţa locală”, a adăugat executivul. El a spus că veniturile angajaţilor Flanco sunt cu aproximativ 10% peste media pieţei. „Nu vreau să dau o cifră efectivă, dar am văzut cifrele publice care sunt date în presă, iar noi putem spune că suntem peste media pieţei cu 10% – 12%. Dar e greu de făcut o medie pentru că sunt multe funcţiuni, iar media te fură, adică din 1.500 de oameni sunt 150 de manageri de magazine, poate 1.000 de consultanţi de vânzări, nu ar fi o cifră medie reprezentativă.” În ceea ce priveşte atragerea şi reţinerea forţei de muncă în companie, Dragoş Sîrbu a menţionat că „patru din zece angajaţi pleacă pe parcursul unui an”.
    „Noi ne confruntăm în continuare cu retenţia de personal, aici cheltuim destul de mult timp. Deschizând aceste magazine în oraşe medii şi mici, am plecat de la premisa că ne va fi uşor să atragem forţă de muncă locală. A fost exact pe dos, avem cele mai mari probleme de a popula organigramele în oraşele medii şi mici pentru că oamenii sunt plecaţi în străinătate”, a conchis CEO-ul Flanco.

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • Accent pe investiţii

    Lipsa expansiunii marilor reţele de magazine în oraşele secundare şi terţiare, ocolite de investitorii instituţionali, a lăsat un gol liber în piaţă, care acum este acoperit treptat de dezvoltări precum cele realizate de Prime Kapital şi MAS Real Estate – dezvoltări de tip „value centre“ cu hipermarket şi retail de tip strip mall sau mall.
    Martin Slabbert, cofondator şi CEO al Prime Kapital, companie de dezvoltare imobiliară şi investiţii şi care în urmă cu mai bine de zece ani punea bazele fondului de investiţii NEPI, cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din România, spune că în Europa de Vest se obţin în prezent randamente investiţionale mici, iar un proiect poate fi câştigător numai când se investesc peste 500-700 mil. euro, în timp ce proiectele mici atrag şi câştiguri foarte mici.
    „Am preluat conducerea MAS Real Estate în noiembrie anul trecut. Aproximativ jumătate din activele MAS sunt în Europa de Vest, iar planul este de a le vinde pentru a investi aici. Odată cu acest lucru vom derula noi recrutări şi vom continua să extindem echipa pentru Europa Centrală şi de Est.”
    Valoarea activelor din Europa de Vest este potrivit ultimei evaluări de peste 544 de milioane de euro. O bună parte din aceşti bani vor merge în România şi în regiune, vom discuta atât despre clădiri noi, cât şi achiziţii. Spre exemplu o parte din aceşti bani vor merge către dezvoltările din Iaşi sau alte proiecte”, a spus Martin Slabbert. El a subliniat că este foarte probabil ca anul acesta Prime Kapital să anunţe noi proiecte de dezvoltare în România, în contextul în care dezvoltatorul lucrează la securizarea de noi terenuri la nivel naţional.
    Dezvoltatorul a demarat deja construcţia proiectelor rezidenţiale pe fosta platformă Marmura din Bucureştii Noi şi construirea Avalon Estates în Pipera. La nivel naţional a demarat construcţia Mall Moldova la Iaşi, proiect care se vrea a fi al doilea mall regional din ţară, după Băneasa din Bucureşti, şi a deschis centre comerciale în Baloteşti, Zalău, Baia Mare sau Roman şi are în plan altele noi.
    „În Iaşi am început construcţia la Mall Moldova, care cu cei 92.000 mp de suprafaţă închiriabilă va fi al doilea cel mai mare centru comercial, după Băneasa din Bucureşti. Vor fi două malluri regionale în România – Băneasa şi Mall Moldova. Iaşiul este un oraş foarte important, cu mult potenţial, dar care în ultimii 10 ani a rămas în urma celorlalte mari centre ale ţării, iar multe investiţii au mers către Cluj sau Timişoara sau chiar Braşov, unde există o problemă de infrastructură. Dacă Braşovul avea infrastructura necesară, acolo vedeam investiţii similare cu cele din Cluj sau Timişoara“, a subliniat fondatorul Prime Kapital.
    Valoarea estimată a investiţiei în proiectul Silk District din Iaşi este de 200 de milioane de euro. Proiectul urmează să fie construit pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Anul trecut, oficialii de la Prime Kapital spuneau că lucrările de construcţii sunt programate să înceapă în primul trimestru al anului 2020, însă cel mai probabil vor demara în a doua parte a anului.
    „Silk District este acum cel mai mare proiect al nostru. Încă nu am cumpărat terenul, doar l-am securizat şi îl vom cumpăra atunci când PUZ-ul va fi gata. Începem construcţia în septembrie cel mai probabil, iar după 18 luni, în primul trimestru din 2022, vom avea finalizată prima clădire de birouri în Iaşi“, a subliniat Martin Slabbert.
    Iaşiul a fost ales pentru această investiţie, în condiţiile în care a ajuns în ultimii ani unul dintre oraşele puternic dezvoltate ale ţării alături de Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cu 20.000 de angajaţi în industria de IT, la care se adaugă peste 2.500 de absolvenţi în fiecare an.
    Martin Slabbert a subliniat că există un interes tot mai mare pentru oraşele mai mici ale României, pe măsură ce acestea atrag chiriaşi, dar şi randamente bune pentru investitori.
    „Avem foarte mare succes pe retail în oraşe precum Zalău Baia Mare, Roman – toate proiectele au evoluat foarte bine. Se pare că nimeni altcineva nu mai este interesat să investească în aceste oraşe secundare sau terţiare. Oraşele mici din România nu au suficient retail şi sunt în urma investiţiilor. Spre exemplu în Târgovişte deschidem în luna mai mallul şi deja am închiriat. Dar băncile româneşti sau europene nu vor să finanţeze astfel de proiecte. Pe de altă parte în aceste oraşe mai mici din Europa sunt investiţi bani din Africa de Sud şi China, prin Bank of China. Momentan cu Bank of China nu am colaborat încă, dar discutăm cu ei“, a subliniat Martin Slabbert.
    Spre exemplu, marii investitori s-au concentrat până acum pe Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi Iaşi, Braşov, Sibiu sau Constanţa, în timp ce oraşe mai mici s-au mulţumit cu strip malluri sau doar supermarketuri.
    Prime Kapital are în plan să controleze construirea proiectelor sale din faza de proiect până la cea de execuţie şi achiziţie de materiale, motiv pentru care compania pregăteşte extinderea echipei din Bucureşti.
    „Am cumpărat Edit Structural, iar Eugen Morariu este acum partener în cadrul Prime Kapital. Noi vrem să integrăm construcţia în cadrul companiei. Experienţa firmei este de peste un deceniu, noi ne-am îmbunătăţit constant partea de construcţii, iar acum aveam nevoie de ingineri de structură. Vom urmări modelul celor de la Bog’Art de a fi antreprenori generali, care subcontractează lucrările. Momentan avem în plan să lucrăm pentru noi, însă dacă vom putea, vom dezvolta şi pentru alte companii“, a spus Martin Slabbert.
    Prime Kapital are în plan şi dublarea echipei din Bucureşti, pe măsură ce dezvoltatorul va continua să recruteze noi specialişti. „Acum în Prime Kapital la nivel de grup alături de MAS Real Estate avem 250 de angajaţi, iar în Bucureşti avem puţin sub 100, la care se adaugă cei 25 de ingineri. În următorii doi ani vom ajunge la un total de 250 de angajaţi în Bucureşti. Discutăm cu cei de la Globalworth pentru a găsi o soluţie pentru a ne putea extinde în Globalworth Tower şi dacă nu va fi posibil, vom închiria birouri într-una din clădirile din zona Barbu Văcărescu – Floreasca.“
    Prime Kapital dezvoltă proiectele rezidenţiale Marmura Residence din Bucureşti, Avalon Estate din Pipera, Mall Moldova şi Silk District din Iaşi, dar şi Dâmboviţa Mall din Târgovişte.

    Cum arată lista proiectelor a Prime Kapital şi MAS Real Estate
    Militari Shopping City
    54.047 mp suprafaţă închiriabilă
    113,5 mil. euro valoare contabilă
    98,8% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    Atrium Mall Arad
    28.384 mp suprafaţă închiriabilă
    58 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Baia Mare Value Centre
    21.328 mp suprafaţă închiriabilă
    34,4 mil. euro valoare contabilă
    96,3% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    Roman Value Centre
    18.798 mp suprafaţă închiriabilă
    34,3 mil. euro valoare contabilă
    96,6% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    DN1 Value Centre
    26.966 mp suprafaţă închiriabilă
    54,1 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Zalău Value Centre
    19.338 mp suprafaţă închiriabilă
    31,8 mil. euro valoare contabilă
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate


    În construcţie:
    Dâmboviţa Mall Târgovişte
    32.900 mp suprafaţă închiriabilă
    44,1 mil. euro investiţie
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în mai

    Mall Moldova – extindere
    92.000 mp suprafaţă totală închiriabilă
    58.000 mp suprafaţă închiriabilă din extindere
    113,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut
    de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în 2021

    Sepsi Value Centre
    17.000 mp suprafaţă închiriabilă
    19,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în cursul anului 2020


    În curs de autorizare
    Bârlad Value Centre
    17.700 mp suprafaţă închiriabilă
    19,2 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Argeş Mall
    56.100 mp suprafaţă închiriabilă
    91,6 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Silk District Iaşi
    135.208 mp suprafaţă pentru rezidenţial
    2.500 de apartamente
    112,3 mil. euro investiţie în rezidenţial
    97.600 mp suprafaţă închiriabilă pentru birouri şi hotel
    145,7 mil. euro investiţie în birouri şi hotel


    Rezidenţial în construcţie:
    Marmura Residence
    36.147 mp suprafaţă
    465 de apartamente
    43,1 mil. euro investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Avalon Estate
    90.237 mp suprafaţă
    746 locuinţe
    101 mil. euro valoare investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

  • Zeci de mall-uri din Bucureşti şi din ţară îşi ajustează programul în contextul pandemiei. Câte ore vor funcţiona centrele comerciale

    Începând de luni, centrele comerciale din Bucureşti, Promenada Mall, Mega Mall, Vulcan Value Centre, Iris Titan Shopping Center, alături de restul mall-urilor deţinute în România de dezvoltatorul NEPI Rockcastle, îşi vor ajusta programul de funcţionare la 8 ore pe zi, anunţă compania într-un comunicat.

    Acestea vor fi deschise numai în intervalul 12.00-20.00. Hipermarketurile şi farmaciile din centrele comerciale respective vor funcţiona după programul normal.

    Mall-urile care îşi vor ajusta programul sunt Mega Mall, Promenada Mall, Shopping City Sibiu, Promenada Sibiu, Vulcan Value Centre, Iris Titan Shopping Center, Shopping City Timişoara, City Park Constanta, Ploieşti Shopping City, Brăila Mall, Shopping City Galaţi, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center, Shopping City Deva, Shopping City Shopping City Piatra Neamţ, Shopping City Satu Mare, Shopping City Deva, Brăila Mall, Shopping City Satu Mare, Shopping City Râmnicu Vâlcea, Aurora Buzău Shopping Mall.

    „Căutăm, alături de chiriaşii noştri, cele mai bune soluţii pentru a gestiona această provocare. NEPI Rockcastle pune pe primul loc siguranţa clienţilor şi angajaţilor săi, iar această măsură a fost luată cu scopul de a preveni răspândirea noului virus. În acest context, au fost anulate toate evenimentele de amploare ce urmau să fie găzduite de centrele comerciale în următoarea perioadă”, anunţă proprietarul mall-urilor.

    Clienţii sunt încurajaţi să acorde o atenţie sporită igienei personale şi să îşi dezinfecteze frecvent mâinile, folosind dispenserele amplasate în incinta mall-urilor.

    Pentru a asigura un mediu cât mai sigur, a fost crescută frecvenţa operaţiunilor de dezinfectare şi igenizare a suprafeţelor şi au fost instalate dispensere cu dezinfectant în mai multe zone ale centrelor comerciale. Mai mult, toate filtrele sistemului de climatizare trec printr-un proces de înlocuire, iar centrele comerciale sunt aerisite în mod natural periodic.

  • Ce măsuri au luat reprezentanţii Veranda Mall ca să evite răspândirea epidemiei de coronavirus. Mallul rămâne deschis

    Veranda Mall a luat o serie de măsuri suplimentare pentru protejarea clienţilor şi angajaţilor săi împotriva infectării cu virusul COVID19, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă. Astfel, prima serie de măsuri luate de centrul comercial a vizat informarea şi protejarea tuturor angajaţilor, chiriaşilor şi partenerilor:
    –    Au fost implementate schimbări în regulamentul de funcţionare, conform recomandărilor AOAR, pentru a se asigura că toţi angajaţii sunt suficient de bine informaţi privind riscurile de infectare cu acest virus şi că vor comunica de îndată orice contact cunoscut cu persoane care au venit din zone de risc sau au fost declarate infectate, precum şi orice deplasare în şi dinspre zonele considerate de risc.
    –    Mall-ul a încheiat din timp un parteneriat cu o firmă de transport pentru a se asigura că toţi angajaţii care nu deţin sau nu folosesc o maşină personală pentru deplasările la şi de la birou evită transportul în comun.
    –    Au fost implementate măsuri de prevenţie, curăţenie şi siguranţă în spaţiul de birouri şi au fost comunicate constant bunele practici şi recomandările provenite atât de la Ministerul Sănătăţii, cât şi de la organizaţiile profesionale din care face parte, către toţi chiriaşii centrului comercial.  
    A doua serie de măsuri, luată simultan, a vizat informarea şi protejarea tuturor clienţilor prin următoarele acţiuni:
    –    Suplimentarea personalului firmei de curăţenie şi implementarea unor măsuri de curăţenie suplimentare, precum instalarea unor dispensere cu dezinfectant lângă toate intrările şi toaletele, monitorizarea mult mai frecventă a curăţeniei în toate spaţiile comune, dezinfecţia mult mai frecventă în toate spaţiile comune, dezinfectarea continuă a tuturor suprafeţelor de contact cu risc crescut (mânere, balustrade, butoanele lifturilor ş.a.).
    –    Implementarea unor măsuri de prevenţie suplimentare, precum achiziţionarea de termometre cu infraroşu (non-contact), diminuarea locurilor de luat masa din food court pentru a se asigura că oferă spaţiu de siguranţă clienţilor, schimbarea filtrelor de aer şi accelerarea reîmprospătării aerului prin intermediul sistemului de ventilaţie (acesta este setat să introducă în permanenţă aer proaspăt, fără a recircula aerul din mall).
    –    Modificarea planului de marketing astfel încât să se evite creşterea traficului centrului comercial şi/sau aglomerarea temporară a clienţilor în anumite puncte datorată unor acţiuni de marketing, prin măsuri precum suspendarea campaniei de comunicare a extinderii mall-ului (Ne vedem în zece minute) şi a acţiunilor aferente acesteia, anularea tuturor evenimentelor din mall din perioada următoare, inclusiv a acţiunilor de Paşte şi oprirea campaniilor de creştere a traficului.

    De asemenea, clienţii Veranda sunt informaţi cu privire la recomandările oficiale de prevenire a îmbolnăvirii, prin afişarea mesajelor de interes public în spaţiile publice din mall şi pe reţelele sociale.

     

  • Cum combate proprietarul mallurilor Promenada şi Mega Mall extinderea Coronavirusului: Instalăm filtre noi şi aerisim periodic centrele comerciale

    NEPI-Rockcastle, fondul de investiţii care este şi cel mai mare proprietar de centre comerciale şi malluri din România a implementat noi metode de a combate Coronavirus.

    “Urmărim cu atenţie situaţia şi recomandările autorităţilor competente. Punem pe primul loc siguranţa clienţilor şi angajaţilor noştri şi am luat o serie de măsuri suplimentare de prevenţie”, au subliniat reprezentanţii NEPI-Rockcastle.

    Ei au subliniat că au instalat dispensere cu dezinfectant pentru mâini în zona intrărilor în mall, în toalete şi în zona de restaurante şi cafenele. De asemenea, a fost crescută frecvenţa zilnică a utilizării dezinfectanţilor. Vizate sunt, cu precădere, spaţiile intens circulate, precum: toaletele, balustradele scărilor rulante, zonele de relaxare, lifturi, precum şi zona restaurantelor şi cafenelelor.

    “De asemenea, toate filtrele sistemului de climatizare trec printr-un proces de înlocuire, în timp ce fiecare centru comercial este aerisit în mod natural periodic. Simultan, am dispus instalarea mesajelor de prevenire şi informare în reţeaua digitală a tuturor centrelor, pentru a creşte gradul de conştientizare. În ceea ce priveşte organizarea de evenimente, am urmat recomandările autorităţilor şi am amânat toate evenimentele de amploare programate până la finalul lunii martie. De asemenea, am informat toţi operatorii din centrele noastre cu privire la măsurile pe care le-am luat şi la obligaţiile pe care aceştia le au. Este obligaţia fiecărui operator să respecte recomandările autorităţilor şi să respecte măsurile adoptate. Vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia şi să ne aliniem cu recomandările autorităţilor”, au spus oficialii NEPI-Rockcastle.

    Declaraţiile au fost date în contextul în care Primăria Generală vrea să propună închiderea zonelor publice unde sunt peste 100 de persoane, adică inclusive a zonelor de food court, dar şI a locurilor de joacă. pentru a reduce cât mai mult riscul extinderii cazurilor infectării cu Coronavirus. Măsura vine în contextul în care deja cel puţin două malluri înregistrează astăzi trafic cu cel puţin 5-10% mai mare decât în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Creşterea traficului are loc în contextul în care de astăzi s-au închis şcollie şi grădiniţele până pe 22 martie cel puţin.

    Cele mai mari zece centre comerciale din Bucureşti, cu o suprafaţă închiriabilă de peste 500.000 de metri pătraţi, atrag zilnic aproximativ 300.000 de vizitatori şi vânzări de 3-4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF asupra celui mai amplu fenomen comercial şi social al ultimului deceniu.

    Pentru cumpărături, la un film, o cafea sau doar o simplă plimbare, fiecare bucureştean ajunge în medie o dată la 5-6 zile în mall.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: O mască facială era 10 bani acum o lună. Astăzi este 2 lei. Toate vin din import. Avem mall-uri, clădiri de birouri şi cartiere rezidenţiale în loc de fabrici

    In drumul meu spre birou trec in fiecare zi pe langa ramasitele fostei fabrici Iris din Cluj, varful de lance al manufacturii de portelan si decoratiuni ceramice a Romaniei, in care munceau 3000 de oameni la un moment dat si care exporta in 50 de tari. Ultimele hale industriale sunt puse la pamant (trebuia, era un zombie-land de aproape 10 ani) lasand loc mai mult ca sigur loc unui ansamblu rezidential cu apartamente la 2000 Euro / mp.

    In drumul meu spre birou trec in fiecare zi pe langa ramasitele fostei fabrici Iris din Cluj, varful de lance al manufacturii de portelan si decoratiuni ceramice a Romaniei, in care munceau 3000 de oameni la un moment dat si care exporta in 50 de tari. Ultimele hale industriale sunt puse la pamant (trebuia, era un zombie-land de aproape 10 ani) lasand loc mai mult ca sigur loc unui ansamblu rezidential cu apartamente la 2000 Euro / mp.

    Cei care colinda tara vad cu siguranta cladirile puse in conservare sau ruinele falei industriei chimice si petrochimice romanesti: Tarnaveni, Codlea, Fagaras, Pitesti, Ramnicu Valcea, etc. Toti precursorii si intermediarii produselor chimice vin acum din China si India, pentru ca nu-i asa, Romania a adoptat prevederile de mediu ale UE si a inchis fara drept de apel tot ceea ce polua. (Polonia nu a facut-o, ca tot comparam cele doua economii).

    Pipera industriala a disparut. Cu exceptia fabricilor Gerocossen si  JTI care arata mai bine decat cladirile de birouri din jurul lor (ca dovada, se poate ca o fabrica sa stea in mijlocul orasului) toata fala de odinioara a manufacturii electronice a fost inlocuita de mall-uri si cladiri de birouri, in care 10 mii de corporatisti se duc zilnic sa faca, in marea lor majoritate, BPO.

    Dupa ce vreme de 10-15 ani de zile am dat jos toate fabricile comuniste (sa ne intelegem bine, unele trebuiau inchise, dar chiar 7000?) pentru a nu ne mai aminti de trecut, brusc, in 2020, toti analistii comenteaza ca nu se mai poate asa, ca output-ul industrial al Romaniei a disparut, ca aportul industriei la PIB devine neglijabil, ca de fapt ne paste extinctia industriala si ca avem nevoie de politici de industrializare. Si ca riscul de a avea toate ouale intr-un cos (vezi industria de automotive) este mult prea mare, avand in vedere controversele globale din domeniu.

    Sunt si vesti bune din alte domenii, Procter & Gamble, Romaqua, Irum, De’Longhi, Haier, si altii, continua sa investeasca in Romania in capacitati de productie, confirmand insa ca investitiile industriale sunt facute de companii deja prezente, cele de novo fiind practic inexistente.

    Este insuficient totusi, avand in vedere cum evolueaza lucrurile si tinand cont de viteza cu care se schimba lumea. Iar riscurile create de deficitul incredibil de forta de munca din piata vor face multi investitori sa ocoleasca in continuare Romania.

    Eu unul astept politici publice industriale sustenabile facute de legiuitori impreuna cu experti, incercarile de strategizare a domeniilor industriale de pe vremea Guvernarii Ponta trebuie reluate. Apropos, unde este grupul consultativ al oamenilor de afaceri propus in Guvernarea Orban?

    Asadar, data viitoare cand sunteti la mall si cautati masti faciale si nu le gasiti nici la 10 lei, sa va amintiti va rog doua lucruri. Unul, ca veneau din Polonia pentru ca in Romania nu exista fabrici de consumabile medicale. Si al doilea, ca nu veti gasi nimic daca apare o forta majora globala, pentru ca tot ce se cumpara astazi in magazine vine din import.

  • Expoziţie la scară rulantă

    Un astfel de proiect a rezultat din colaborarea unui centru comercial din Los Angeles, Beverly Center, şi a artistei din acelaşi oraş, Pae White, care a realizat o instalaţie de artă ce bordează scările rulante ce se întind pe cinci niveluri ale mallului, scrie LA Times. Instalaţia de artă este compusă din „Moonsets for a Sunrise” — plăci ceramice colorate după nuanţele Lunii pline – şi „Day for Night for Day” – tuburi de neon confecţionate manual şi aranjate astfel încât să semene a covor ornamental. 

  • Un antreprenor din România a început o afacere într-un chioşc. Cum a reuşit ca după un sfert de secol să îl transforme într-un business de 50 de milioane de euro

    „Principala investiţie pe care a făcut-o Casa Auto (parte a Grupului Tester, care se ocupă de businessul auto reprezentând 13 mărci) în anul 2019 este Centrul Tehnic, prima caroserie-vopsitorie robotizată din România şi Europa de Sud-Est. A fost o decizie îndrăzneaţă, în care top managementul Casa Auto m-a încurajat şi în care, pe lângă suma consistentă investită, de 2,5 milioane de euro, procesul tehnologic este total nou – linia de producţie şi roboţii făcând posibilă o calitate ridicată a reparaţiilor într-un timp de cinci ori mai rapid decât într-o tinichigerie clasică”, descrie Bogdan Piţigoi cele mai recente realizări.

    Şeful Tester Grup notează şi că afacerea lucrează cu cei mai reprezentativi asigurători din România, cu o parte dintre ei având încheiate convenţii pentru autoconstatare, ceea ce scurtează mult timpul necesar întocmirii documentaţiei necesare unei reparaţii de tinichigerie-vopsitorie.

    Cum se diferenţiază însă showroomurile Casa Auto de cele ale competitorilor? „Încă din anul 2001 am început să cred în conceptul de showroom multibrand, ceea ce presupune ca showroomurile mai multor mărci să fie în aceeaşi clădire, sub acelaşi acoperiş, dar în acelaşi timp în interiorul lor să păstreze atmosfera şi universul caracteristic fiecărei mărci în parte”, explică Bogdan Piţigoi.
    Şeful Tester Grup speră ca anul 2020 să fie la fel de bun ca şi 2019, atât din punctul de vedere al pieţei auto, cât şi la nivelul întregii economii a României. Cu acest gând, el a bugetat o altă investiţie importantă: primul mall auto din România.

    Acesta va consta într-o clădire pe două etaje cu o suprafaţă desfăşurată de 3.200 mp, în care vor fi amplasate opt dintre mărcile reprezentate de Casa Auto. Clădirea va fi amplasată pe o suprafaţă de teren de 12.000 mp, în apropierea unui showroom multibrand cu alte cinci mărci din portofoliul companiei. „În acelaşi loc avem şi service-uri de reprezentanţă pentru operaţiunile mecanice şi electrice, o spălătorie nouă şi modernă împreună cu un service de ultimă generaţie ce oferă servicii de reglare unghiuri, echilibrare şi schimbare roţi, precum şi un hotel de anvelope”, notează Piţigoi. Pe scurt, spune el, Mallul Casa Auto va oferi clienţilor vânzări, service şi nu numai pentru toate mărcile pe care le reprezintă.

    Piaţa auto locală de astăzi s-a maturizat şi este în echilibru cu potenţialul real al României, crede Bogdan Piţigoi, acesta situându-se în opinia sa în intervalul 150.000-200.000 de maşini noi pe an. Faţă de ultimii ani, el observă o creştere a cererii pentru maşini de clasă medie, tendinţă normală raportată la creşterea clasei sociale medii în România. „Clienţii au un grad mai înalt de cunoaştere a maşinilor şi sunt mult mai hotărâţi referitor la tipul de maşină de care au nevoie”, spune şeful Tester Grup. „De asemenea, ei au cunoştinţe şi aşteptări mari referitoare la service şi, pe bună dreptate, îşi doresc servicii de calitate în toate domeniile.”

    Casa Auto a comercializat în 2019 un număr de 4.000 de maşini, oferind servicii after sales pentru 52.000 de clienţi. În ceea ce priveşte bussinessul imobiliar, un alt segment important pentru grup, au fost prelungite contractele de închiriere pentru clienţi importanţi cum ar fi Oracle, Sonovision, KPMG sau Geberit şi au fost semnate noi contracte de închiriere cu clienţi importanţi precum SCC, Softvision, Buck, Ipsos sau Digitex. „În concluzie, cei doi piloni importanţi ai Grupului Tester (Casa Auto pentru segmentul auto şi Ideo, Centro respectiv Solo Park pentru domeniul real estate) au fost în creştere evidentă de bussiness, ceea ce ne dorim şi pentru anul 2020.”
    Bogdan Piţigoi crede că piaţa locală este „în cea mai fastă perioadă economică a ei şi sunt convins de potenţialul României de a se dezvolta accelerat în continuare”.