BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Turcan (PNL) despre majorarea pensiilor: PSD creează conspiraţie: ei vor, dar mulţi nu îi lasă

    Majorarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii, cerută de PSD, este o temă falsă, declară la RFI deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii.

    Turcan spune că social-democraţii „creează acea conspiraţie: ei vor, dar foarte mulţi nu îi lasă”.

    Raluca Turcan mai precizează că „dacă ar exista o decizie politică astăzi, pensiile în România ar putea fi crescute şi cu 25% şi nici măcar atunci nu s-ar atinge pragul de 9,4% din PIB, inclus în PNRR”.

    „Eu cred că poziţia PSD este de fapt o poziţie foarte bine gândită şi ea îl are ca principal artizan pe ministrul Muncii, care din prima zi de mandat a început o dezbatere în spaţiul public privind majorarea acelui procent maxim de plată a pensiilor de 9,4% din PIB, pentru a putea creşte pensiile în perioada următoare, creând astfel ideea unei conspiraţii la nivel naţional şi în acelaşi timp percepţia că ei şi-ar dori pensii foarte mari, dar cineva nu-i lasă. Aici cred că se impun nişte clarificări în acest tumult al declaraţiilor din ultima perioadă. Dacă ar exista o decizie politică astăzi, pensiile în România ar putea fi crescute şi cu 25% şi nici măcar atunci nu s-ar atinge pragul de 9,4% din PIB, inclus în PNRR. Tema acestui procent din PIB de 9,4% care trebuie modificat, în accepţiunea unora, pentru a putea creşte pensiile este una falsă şi este incorectă pentru milioane de pensionari. Este o temă gândită atent, pentru a crea ideea unei conspiraţii. Nu există nici o conspiraţie nicăieri”, spune Raluca Turcan.

    Deputatul PNL spune că „aici se ajunge în momentul în care se constituie o coaliţie politică, fără un protocol clar de conduită între partidele parte a acestei coaliţii. Dacă de exemplu în protocolul de constituire a coaliţiei s-ar fi inclus şi nişte reguli de comportament, probabil că atacurile în spaţiul public nu ar fi avut ce să caute, dacă vrem ca această coaliţie să funcţioneze (…). Pe fond, însă, declaraţiile din spaţiul public, începând cu ministrul Muncii, din prima zi de mandat, până la toţi ceilalţi colegi ai lui de partid au acest scop, maximizarea rezultatului electoral, manipularea beneficiarilor, în primul rând a pensionarilor, pentru că despre ei vorbim şi plasarea PSD-ului în poziţia de partid bun, în condiţiile în care foarte multe forţe, inclusiv partenerii de guvernare nu i-ar lăsa. Aceasta este strategia pe care ei o au, creează acea conspiraţie, ei vor, dar foarte mulţi nu îi lasă”.

    Raluca Turcan îi cere premierului să pună presiune pe ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, să accelereze reforma pensiilor.

    „Un set de soluţii ar putea să plece de la o decizie fermă din partea premierului ca ministrul Muncii să finalizeze proiectele mari de reformă pe pensii publice, pensii speciale, asistenţă socială şi salarizare. Poate că în fiecare zi de declaraţii în spaţiul public ar trebui să prezinte stadiul realizării acestor reforme, pentru că de acolo pleacă tot, predictibilitatea viitoare a majorării pensiilor şi inclusiv cuantumul acestor pensii”.

    Schimburile de replici ironice, înţepăturile şi acuzaţiile au loc de câteva zile între lideri ai PSD şi PNL pe tema pensiilor. Totul a pornit de la un clip postat de social-democraţi, în care Marcel Ciolacu îi reproşează preşedintelui Klaus Iohannis că nu a majorat veniturile vârstnicilor în timpul guvernărilor de dreapta şi spune că dacă nu erau social-democraţii la guvernare, pensiile nu ar fi crescut.

  • Indicele ROBOR la 3 luni a închis săptămâna la 7,96%, crescând uşor după ce BNR a majorat dobânda-cheie la 6,25%

    Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a înegistrat vineri o creştere uşoară, de la 7,94% la 7,96%, după ce BNR a decis majorarea dobânzii de referinţă cu 0,75 puncte procentuale, până la 6,25%, peste estimări. 

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut, vineri, la 8,12%, de la 8,11% joi. Indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,26%, de la 8,25%.

    La prezentarea celui mai recent raport asupra inflaţiei, în august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a acuzat băncile că „au sărit calul“ în privinţa nivelului ROBOR, care s-a dus mult peste rata de politică monetară.

    ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, săriseră peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie era 4,75%.

    Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25%, de la 5,50% anterior, începând cu data de 6 octombrie 2022.

     

  • Ungaria: 91% dintre companii au majorat salariile în acest an

    Majoritatea companiilor din Ungaria au încercat să diminueze efectele creşterii inflaţiei, scrie Budapest Business Journal.

    Aproximativ 91% dintre firmele ungare au majorat salariile într-o anumită măsură în perioada ianuarie-august, relevă un sondaj realizat de Edenred Ungaria la începutul lunii septembrie.

     

  • Guvernul discută majorarea impozitelor pe locuinţe cu 50%

    Guvernul a decis majorarea impozitelor pe clădiri cu 50% din 2023, a confirmat premierul Nicolae Ciucă. Majorarea impozitelor pe clădiri este o măsură care face parte din pachetul fiscal adoptat de guvern în vara lui 2022, însă formula de calcul pentru valoarea impozitelor ar fi fost imposibil de implementat din punct de vedere tehnic, până la finalul anului, a precizat Ciucă.

    „Vechea formulă din Codul Fiscal prevedea o serie întreagă de demersuri tehnice, anume acea ridicare a nivelului de impozit în funcţie de valoarea cuprinsă în grilele notariale, ceea ce, la nivelul autorităţilor locale, era imposibil de realizat până la finalul anului. De aceea, s-a solicitat şi s-a obţinut acordul politic ca această decizie să fie amânată. În schimb, se introduce amendamentul să fie crescute cu 50% faţă de valoarea iniţială, din ceea ce există acum. E o decizie care a fost luată în coaliţie”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

    Adrian Vascu, senior partner Veridio, a realizat o analiză asupra noilor modificări fiscale în materie de impozite pe clădiri.

    „Valoarea de pornire care era 1000 lei/mp a devenit 1500 lei/mp şi la fel se consemnează o creştere de cca 50% la toate elementele de calcul. Rezultă, aşadar, că există premisele ca, începând cu 1 ianuarie 2023, valorile impozabile să crească cu cca 50%”, scrie Adrian Vascu pe blogul său, vascu.ro.

    Practic, arată el, un apartament din Bucureşti de circa 100 mp, al cărui impozit era până acum de circa 200 de lei anual, începând cu 2023 impozitul pe acest imobil va trece de 300 de lei.

    „Apartament situat în Bucureşti, etaj zona A, etaj 3, an construcţie 1950, suprafaţa desfăşurată 99,71 mp, valoare impozabilă la 31.12.2021 204.878 lei şi impozit anual 204 lei. Noua valoare impozabilă ar rezulta cca 307.317 lei care, dacă se menţine cota de impozitare de 0.1%, va conduce la o valoare a impozitului în anul viitor de 307 lei faţă de 204 lei în acest an”, a mai scris el.

    Un alt exemplu dat de Vascu se referă la impozitul pentru o casă din Cluj: „Casă situată în Cluj Napoca, cu suprafaţa desfăşurată de 295 mp şi teren în suprafaţă de 800 mp, zona C, valoare împozabilă la 31.12.2021 479.000 lei şi impozit anual 958 lei. Noua valoare impozabilă ar rezulta cca 718.500 lei care, dacă se menţine cota de impozitare de 0.2%, va conduce la o valoare a impozitului în anul viitor de 1.437 lei faţă de 958 lei în acest an”

    Pentru clădirile nerezidenţiale, Adrian Vascu spune că valoarea impozabilă se va referi la clădire şi terenul aferent şi nu distinct la clădiri şi teren, cum se realiza până în prezent.

    „În acest sens, vă prezint un exemplu concret al unor spaţii comerciale aflate la parter de bloc, în număr de 20, care în anul 2017 aveau o valoare impozabilă de cca 7.450 mii lei, iar după noul sistem propus, incluzând şi aportul valorii terenului, valoarea impozabilă poate deveni cca 15.543 mii lei. Creşterea rezultată este o dublare a valorii impozabile. Dacă vor rămâne aceleaşi cote de impozitare, în acest caz, impozitul acestui contribuabil se va dubla. Desigur că acest calcul nu poate fi extrapolat la toate proprietăţile nerezidenţiale, dar consider că un prag spre nivelul de sus poate fi această dublare a valorilor impozabile.”

     

     

     

     

  • Olanda majorează salariul minim cu 10% în contextul accelerării inflaţiei

    Guvernul olandez a majorat salariul minim cu 10%, în condiţiile în care angajaţii cu cele mai scăzute salarii se luptă cu impactul scumpirii dramatice a alimentelor şi carburanţilor, notează Financial Times.

    Măsura reprezintă punctul central al unui pachet de susţinere de 18 miliarde de euro destinate gospodăriilor.

  • Totul sau nimic: Băncile centrale sunt mai hotărâte ca niciodată să parieze tot pe majorarea ratelor dobânzii pentru a învinge inflaţia, cu riscul ca economiile să aterizeze într-o recesiune severă

    Băncile centrale sunt gata să conducă economia mondială periculos de aproape de o recesiune, în încercarea de a combate inflaţia. După ce au văzut şi au acţionat prea târziu împotriva creşterii galopante a preţurilor Fed şi omologii săi vor să câştige lupta cu inflaţia chiar şi cu preţul contractării  economiilor, scrie Bloomberg.

    Aproximativ 90 de bănci centrale au majorate ratele dobânzilor în acest an, iar jumătate dintre acestea au crescut ratele cu cel puţin 75 de puncte dintr-un singur foc. Rezultatul acestor decizii este cea mai amplă înăspirere a politicii monetare din ultimii 15 ani şi abandonarea erei banilor ieftini.

    În trimestrul actual vor avea loc creşteri uriaşe ale ratelor la comanda celor mai importante bănci centrale din lume, potrivit analiştilor de la JP Morgan.

    Doar în această săptămână, Fed va majora pentru a treia oară la rând dobânda cu 75 de puncte de bază, în timp ce există voci care cer o majorare de un punct întreg după ce inflaţia din SUA a sărit din nou în august de pragul de 8%.

    Se preconizează că Banca Angşiei îşi va majora deasemenea dobânda cu 50 de puncte, ea fiind urmată de ţări precum Norvegia, Suedia, Elveţia sau Indonezia.

    În timp ce băncile încep să calce puternic frâna, factorii de decizie din interiorul acestora au început să discute public într-o manieră tot mai sumbră despre riscurile cu care vin aceste majorări, adică recesiunea şi producerea unor turbulenţe pe piaţa muncii.

    Nu mai există niciun dubiu privind impactul negativ pe care înăsprirea politicii monetare o va avea asupra economiilor ci doar o întrebare: Cât de rău ar putea fi?

    Analiştii de la Black Rock estimează că readucerea inflaţiei la nivelul de 2% ar însemna o recesiune severă pentru SUA şi ar produce cel puţin trei milioane de şomeri. În cazul Europei, rezultatul scontat de BCE ar putea produce încă pierderi şi mai mari decât cele ale SUA.

    Nici măcar investitori nu vor putea scăpa de această furtună.

    După ce inflaţia pentru luna august a fost raportată în SUA, piaţa bursieră s-a confruntat cu cea mai severă prăbuşire din ultimii doi ani, determinată de planurile Fed privind înăsprirea şi mai agresivă a politicii moneetare.

    Cunoscutul investitor Ray Dalio prevesteşte o prăbuşire a pieţelor de acţiuni de peste 20%, pe măsură ce ratele vor continua să crească.

    Din 1980 şi până în prezent, economia mondială a crescut în medie cu 3,4%. Acum, odată cu înăsprirea politicii monetare, la care se adaugă problemele cauzate de COVID-19 şi de războiului din Ucraina, rata de creştere va ajunge la 1%, potrivit economiştilor.

    „Avem în faţa noastră toate ingredintele unei recesiuni globale”, a declarat Kevin Warsh, fostul guvernator al Fed.

     

  • BCE a majorat dobânda cheie cu 75 de puncte de bază, o creştere fără precedent, pentru ca economia zonei euro să nu fie îngenuncheată de inflaţie

    Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda cheie cu un nivel fără precedent de 75 de puncte de bază şi a anunţat noi majorări, dând prioritate luptei împotriva inflaţiei chiar dacă economia blocului se îndreaptă spre recesiune, scrie Reuters..

    După ce deja majorase dobânda de politică monetară în iulie, BCE a decis şi majorarea dobânzii la depozite de la zero la 0,75% şi a ridicat rata principală de refinanţare la 1,25%, cele mai ridicate niveluri din 2011 încoace, urmând noi mişcări în octombrie şi decembrie.

    “Acest pas important marchează tranziţia de la nivelul actual foarte relaxat al dobânzii de politică monetară către niveluri care vor asigura revenirea în timp util a inflaţiei la ţinta pe termen mediu de 2% a BCE”, a declarat BCE într-un comunicat.

    Responsabilii de politică monetară au oscilat timp de câteva săptămâni între o creştere de 50 şi 75 de puncte de bază, însă un nou salt atât al inflaţiei globale pare să fi atârnat greu în cadrul deciziei. 

    BCE şi-a majorat încă o dată proiecţiile privind inflaţia, ridicând perspectiva pentru 2023 la 5,5% de la 3,5% şi 2,3% pentru 2024, peste ţinta de 2%.

     

  • Banca Centrală Europeană este pe cale de a majora ratele dobânzilor cu 0.75 puncte pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record

    Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

    Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

    Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

    Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

    O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale – inclusiv Rezervei Federale – care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

    Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

    Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 — de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu — în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

    Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

    Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

    Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.

  • Cu cât majorează guvernul salariile bugetarilor şi de când vor începe să primească marirea

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat miercuri că salariile bugetare vor fi majorate începând din toamnă. Plata se va face în luna septembrie, a precizat ministrul Muncii.

    „Guvernul majorează salariile bugetarilor… O pătrime din diferenţa salarială… Plata se va face în luna septembrie… Sursa de finanţare este bugetul de stat”, a declarat ministrul Muncii, miercuri, la Antena 3.

    Marius Budăi a mai anunţat că majorarea nu va fi spectaculoasă.

    „Trebuie să creem acest echilibru pentru a sprijini cetăţenii… Majorarea nu este foarte mare”, a precizat Budăi.

    Este vorba despre o creştere salarială de la 70-80 de lei până la 150 de lei. Ministrul Muncii nu a spus ce efort bugetar presupune majorarea salariilor bugetarilor deoarece specialiştii nu au finalizat calculele şi în sistem sunt numeroase posturi vacante.

  • BCE ia în considerare o majorare semnificativă a dobânzilor

    Perspectiva de inflaţie pentru zona euro nu s-a îmbunătăţit după creşterea dobânzii de politică monetară din iunie, a declarat într-un interviu pentru Reuters Isabel Schnabel, membru al boardului Băncii Centrale Europene. Ea a sugerat că este în favoarea unei majorări mari a dobânzii luna viitoare, chiar dacă riscul de recesiune se amplifică.

    Banca centrală a zonei euro a surprins investitorii cu o creştere de dobândă de 50 de puncte de bază luna trecută, un semn că se teme de inflaţia despre care până nu demult spunea că este sub control. Acest indicator se apropie acum de 10%, ceva nemaivăzut în istoria euro. Pericolul cel mai mare este ca scumpirile peste limita dorită de BCE să persiste foarte mult timp.