Tag: M.BRITANIE

  • NEWS ALERT Guvernul Marii Britanii susţine că negocierile post-Brexit “au luat sfârşit” din cauza UE

    “Negocierile comerciale au luat sfârşit: UE le-a pus capăt efectiv prin anunţul că nu acceptă modificarea poziţiei de negociere”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson, citat de agenţia Reuters.

    “Nu au niciun rost negocierile comerciale dacă UE nu îşi modifică poziţia. UE a pus capăt efectiv negocierilor ieri. Doar dacă UE îşi schimbă fundamental poziţia, va merita să discutăm”, a precizat oficialul britanic.

    UE a transmis că echipa de negociatori va merge la Londra săptămâna viitoare, pentru continuarea negocierilor. Întrebat despre acest lucru, purtătorul de cuvânt al Guvernului britanic a răspuns: “Ar avea sens ca negociatorul Michel Barnier să vină la Londra doar pentru un singur lucru, dacă este pregătit să discute despre toate problemele pe baza textelor legale în mod accelerat, fără a i se cere Marii Britanii să facă toţi paşii. Sau dacă vrea să discute aspecte practice, precum călătoriile şi transporturile”.

    Reprezentantul Downing Street a precizat că vor fi continuate negocierile privind implementarea reglementărilor tranzitorii în Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii.

    Uniunea Europeană va continua negocierile cu Marea Britanie pentru ajungerea la un acord privind relaţiile post-Brexit, dar un astfel de acord nu este dorit cu orice preţ, a declarat, vineri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. “Negocierile UE-Marea Britanie: Uniunea Europeană continuă acţiunile pentru ajungerea la un acord, dar nu cu orice preţ. După cum era planificat, echipa noastră va merge săptămâna viitoare la Londra pentru intensificarea negocierilor”, a transmis Ursula von der Leyen prin Twitter.

    Uniunea Europeană a avertizat Marea Britanie, într-o declaraţie adoptată la summitul de la Bruxelles, că progresele în negocierile privind relaţiile post-Brexit sunt insuficiente, îndemnând statele membre să se pregătească inclusiv pentru scenariul încheierii tranziţiei fără niciun acord. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a transmis că Uniunea Europeană vrea un acord privind relaţiile post-Brexit cu Marea Britanie, “dar nu cu orice preţ”.

    David Frost, negociatorul Guvernului Boris Johnson privind Brexit, s-a declarat, joi seară, “dezamăgit” de concluziile summitului Uniunii Europene. La rândul său, premierul Boris Johnson, care nu acceptă prelungirea tranziţiei şi nici concesii pentru a menţine standardele comunitare, a anunţat vineri că Marea Britanie trebuie să înceapă pregătirile pentru lipsa unui acord cu Uniunea Europeană după expirarea tranziţiei post-Brexit.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.

  • NEWS ALERT Guvernul Marii Britanii susţine că negocierile post-Brexit “au luat sfârşit” din cauza UE

    “Negocierile comerciale au luat sfârşit: UE le-a pus capăt efectiv prin anunţul că nu acceptă modificarea poziţiei de negociere”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului Boris Johnson, citat de agenţia Reuters.

    “Nu au niciun rost negocierile comerciale dacă UE nu îşi modifică poziţia. UE a pus capăt efectiv negocierilor ieri. Doar dacă UE îşi schimbă fundamental poziţia, va merita să discutăm”, a precizat oficialul britanic.

    UE a transmis că echipa de negociatori va merge la Londra săptămâna viitoare, pentru continuarea negocierilor. Întrebat despre acest lucru, purtătorul de cuvânt al Guvernului britanic a răspuns: “Ar avea sens ca negociatorul Michel Barnier să vină la Londra doar pentru un singur lucru, dacă este pregătit să discute despre toate problemele pe baza textelor legale în mod accelerat, fără a i se cere Marii Britanii să facă toţi paşii. Sau dacă vrea să discute aspecte practice, precum călătoriile şi transporturile”.

    Reprezentantul Downing Street a precizat că vor fi continuate negocierile privind implementarea reglementărilor tranzitorii în Irlanda de Nord, parte a Marii Britanii.

    Uniunea Europeană va continua negocierile cu Marea Britanie pentru ajungerea la un acord privind relaţiile post-Brexit, dar un astfel de acord nu este dorit cu orice preţ, a declarat, vineri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. “Negocierile UE-Marea Britanie: Uniunea Europeană continuă acţiunile pentru ajungerea la un acord, dar nu cu orice preţ. După cum era planificat, echipa noastră va merge săptămâna viitoare la Londra pentru intensificarea negocierilor”, a transmis Ursula von der Leyen prin Twitter.

    Uniunea Europeană a avertizat Marea Britanie, într-o declaraţie adoptată la summitul de la Bruxelles, că progresele în negocierile privind relaţiile post-Brexit sunt insuficiente, îndemnând statele membre să se pregătească inclusiv pentru scenariul încheierii tranziţiei fără niciun acord. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a transmis că Uniunea Europeană vrea un acord privind relaţiile post-Brexit cu Marea Britanie, “dar nu cu orice preţ”.

    David Frost, negociatorul Guvernului Boris Johnson privind Brexit, s-a declarat, joi seară, “dezamăgit” de concluziile summitului Uniunii Europene. La rândul său, premierul Boris Johnson, care nu acceptă prelungirea tranziţiei şi nici concesii pentru a menţine standardele comunitare, a anunţat vineri că Marea Britanie trebuie să înceapă pregătirile pentru lipsa unui acord cu Uniunea Europeană după expirarea tranziţiei post-Brexit.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.

  • Boris Johnson susţine că Marea Britanie se va pregăti pentru scenariul lipsei unui acord post-Brexit

    Marea Britanie trebuie să înceapă pregătirile pentru lipsa unui acord cu Uniunea Europeană după expirarea tranziţiei post-Brexit, susţine premierul Boris Johnson, în contextul în care nu acceptă prelungirea tranziţiei şi nici concesii pentru a menţine standardele comunitare.

    “Am ajuns la concluzia că trebuie să ne pregătim pentru data de 1 ianuarie 2021 cu aranjamente care se apropie mai mult de cele ale Australiei, bazate pe principii simple ale comerţului liber global”, a declarat Boris Johnson, potrivit agenţiei Reuters. “Dacă nu va exista o schimbare fundamentală de abordare, intenţionăm să mergem pe soluţia Australiei. Şi trebuie să facem acest lucru cu multă încredere. Devine clar că Uniunea Europeană nu acceptă acordul de tipul celui al Canadei, pe care noi l-am cerut iniţial. Nu pare curios că după ce am fost stat membru UE 45 de ani nu ne vor oferi condiţiile acordate Canadei”, a spus Boris Johnson. Australia are aranjamente comerciale cu Uniunea Europeană, dar nu are încă un acord comercial complet. Negocierile pentru un acord comercial au fost iniţiate în 2018.

    Liderul britanic sugerează, conform Sky News, că nu se retrage din negocieri: “Însă le transmit să vină ei aici, să vină la noi, dacă va exista o schimbare fundamentală de abordare”.

    Premierul scoţian, Nicola Sturgeon, a criticat dur atitudinea Guvernului Boris Johnson în negocierile cu Uniunea Europeană, considerând că expirarea tranziţiei post-Brexit fără acord este “iresponsabilă” şi reiterând obiectivul desprinderii Scoţiei de Marea Britanie. “Faptul că Guvernul britanic pare să fie decis să încheie relaţiile cu UE fără niciun acord ar fi oricum o prostie şi în vremuri normale; însă în timpul unei pandemii globale este un act total iresponsabil”, afirmă Nicola Sturgeon într-un editorial publicat în cotidianul german Die Welt.

    Negocierile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit par a fi în impas, iar Guvernul Boris Johnson a refuzat în mod repetat să accepte prelungirea perioadei de tranziţie post-Brexit, care expiră pe 31 decembrie 2020. Tensiunile s-au amplificat în contextul în care Guvernul Boris Johnson vrea să modifice unele clauze ale Acordului Brexit, un plan considerat a fi o încălcare a reglementărilor internaţionale. Tratatul conferă un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord, pentru a evita apariţia controalelor la frontieră şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Însă Guvernul Boris Johnson contestă menţinerea reglementărilor UE în provincia britanică Irlanda de Nord.

    Uniunea Europeană a avertizat Marea Britanie, într-o declaraţie adoptată joi la summitul de la Bruxelles, că progresele în negocierile privind relaţiile post-Brexit sunt insuficiente, îndemnând statele membre să se pregătească inclusiv pentru scenariul încheierii tranziţiei fără niciun acord. “Consiliul European reaminteşte că perioada de tranziţie se va încheia pe 31 decembrie 2020 şi observă cu preocupare că progresele pe subiecte-cheie de interes pentru Uniunea Europeană încă sunt insuficiente pentru a se ajunge la un acord. Consiliul European reafirmă determinarea UE de a avea un parteneriat cât mai apropiat cu Marea Britanie pe baza directivelor de negociere din 25 februarie 2020, prin respectarea liniilor de referinţă stabilite în prealabil de Consiliul European, precum şi pe baza comunicatelor şi declaraţiilor, în special cele din 25 noiembrie 2018, mai ales în privinţa standardelor egale, normelor de guvernare şi pescuitului. În acest context, Consiliul European îl invită pe negociatorul-şef al UE să continue negocierile săptămânile următoare şi solicită Marii Britanii să facă paşii necesari pentru a face posibil un acord”, au precizat liderii UE.

    Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a transmis că Uniunea Europeană vrea un acord privind relaţiile post-Brexit cu Marea Britanie, “dar nu cu orice preţ”. David Frost, negociatorul Guvernului Boris Johnson privind Brexit, s-a declarat, joi seară, “dezamăgit” de concluziile summitului Uniunii Europene.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.

  • Guvernul Boris Johnson este “dezamăgit” de abordarea UE în negocierile post-Brexit

    “Sunt dezamăgit de concluziile reuniunii Consiliului European privind negocierile Marea Britanie/UE. Sunt surprins că UE nu mai asumă angajamentul de a lucra «intens» pentru ajungerea la un viitor parteneriat, aşa cum am convenit pe 3 octombrie cu Ursula von der Leyen”, preşedintele Comisiei Europene, a transmis David Frost, prin Twitter.

    “Sunt surprins şi de sugestia că, pentru obţinerea unui acord, toţi paşii trebuie făcuţi de Marea Britanie. Este o abordare neobişnuită de purtare a unor negocieri. Premierul Boris Johnson va prezenta mâine reacţia şi abordarea Marii Britanii (…)”, a precizat negociatorul britanic pe tema Brexit.

    Negocierile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit par a fi în impas, iar Guvernul Boris Johnson a refuzat în mod repetat să accepte prelungirea perioadei de tranziţie post-Brexit, care expiră pe 31 decembrie 2020. Tensiunile s-au amplificat în contextul în care Guvernul Boris Johnson vrea să modifice unele clauze ale Acordului Brexit, un plan considerat a fi o încălcare a reglementărilor internaţionale. Tratatul conferă un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord, pentru a evita apariţia controalelor la frontieră şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Însă Guvernul Boris Johnson contestă menţinerea reglementărilor UE în provincia britanică Irlanda de Nord.

    Uniunea Europeană avertizează Marea Britanie, într-o declaraţie adoptată la summitul de la Bruxelles, că progresele în negocierile privind relaţiile post-Brexit sunt insuficiente, îndemnând statele membre să se pregătească inclusiv pentru scenariul încheierii tranziţiei fără niciun acord. “Consiliul European reaminteşte că perioada de tranziţie se va încheia pe 31 decembrie 2020 şi observă cu preocupare că progresele pe subiecte-cheie de interes pentru Uniunea Europeană încă sunt insuficiente pentru a se ajunge la un acord. Consiliul European reafirmă determinarea UE de a avea un parteneriat cât mai apropiat cu Marea Britanie pe baza directivelor de negociere din 25 februarie 2020, prin respectarea liniilor de referinţă stabilite în prealabil de Consiliul European, precum şi pe baza comunicatelor şi declaraţiilor, în special cele din 25 noiembrie 2018, mai ales în privinţa standardelor egale, normelor de guvernare şi pescuitului. În acest context, Consiliul European îl invită pe negociatorul-şef al UE să continue negocierile săptămânile următoare şi solicită Marii Britanii să facă paşii necesari pentru a face posibil un acord”, precizează liderii UE.

    Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a transmis că Uniunea Europeană vrea un acord privind relaţiile post-Brexit cu Marea Britanie, “dar nu cu orice preţ”.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.

  • M.Britanie va interzice peste un an accesul cetăţenilor UE în baza cărţilor de identitate

    Marea Britanie a anunţat, joi după-amiază, că intenţionează să nu mai permită accesul cetăţenilor din statele Uniunii Europene în baza cărţilor de identitate începând din octombrie 2021, în contextul încheierii tranziţiei post-Brexit pe 31 decembrie 2020.

    Guvernul Boris Johnson a publicat o versiune actualizată a Modelului de administrare a frontierei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană. “Astăzi, 8 octombrie, Guvernul a intensificat pregătirile pentru încheierea tranziţiei post-Brexit prin publicarea unei versiuni actualizate a Modelului de operaţionalizare la frontiere, care conţine detalii suplimentare despre modul în care va funcţiona frontiera dintre Marea Britanie şi UE şi despre măsurile pe care vor trebui să le ia companiile active în domeniul comerţului, transportatorii şi pasagerii”, anunţă Executivul de la Londra într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

    “Noile reguli le oferă detalii suplimentare companiilor şi pasagerilor despre modul în care va funcţiona frontiera dintre Marea Britanie şi UE la finalul perioadei de tranziţie. Transportatorii vor avea nevoie de un Permis de acces de tip Kent pentru a trece frontiera. Modelul confirmă măsura potrivit căreia cărţile de identitate din Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European şi Elveţia nu vor fi acceptate pentru călătoriile în Marea Britanie, inclusiv pentru şoferi, începând din octombrie 2021”, precizează Guvernul de la Londra. Accesul cetăţenilor din ţările Uniunii Europene pe teritoriul Marii Britanii va fi permis doar în baza paşapoartelor începând din octombrie 2021, subliniază Guvernul britanic.

    “Dat fiind că sunt mai puţin de trei luni până la expirarea tranziţiei post-Brexit, companiile trebuie să se pregătească pentru noile proceduri, indiferent dacă ajungem ori nu la un acord cu UE, pentru a putea profita de oportunităţile semnificative care vor apărea (…)”, a declarat ministrul britanic pentru Politicile Cabinetului, Michael Gove, responsabil de aplicarea Acordului Brexit.

    Negocierile dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit par a fi în impas. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut miercuri după-amiază Guvernului Boris Johnson să prezinte propuneri concrete în negocierile privind relaţiile post-Brexit, avertizând că Uniunea Europeană nu vrea cu orice preţ un acord. “Tocmai am vorbit cu premierul Boris Johnson. Uniunea Europeană preferă un acord post-Brexit, dar nu cu orice preţ. A venit vremea ca Marea Britanie să pună cărţile pe masă”, a transmis Charles Michel, prin Twitter.

    Surse diplomatice citate de agenţia Reuters au declarat marţi că Marea Britanie şi Uniunea Europeană s-au apropiat de un acord privind reciprocitatea drepturilor cetăţenilor în materie de securitate socială după Brexit. Totuşi, nu există progrese în principalele puncte de dispută: cotele de pescuit, garanţiile privind competiţia corectă şi modalităţile de soluţionare a litigiilor.

    Uniunea Europeană vrea un acord cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit, dar este aproape imposibil să fie ratificat un astfel de tratat până la sfârşitul acestui an, a afirmat marţi Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene.
    “În cazul în care ajungem la un acord, ceea ce este obiectivul nostru, ambele părţi vor trebui să asigure ratificarea în timp util, pentru a permite intrarea în vigoare a tratatului pe 1 ianuarie 2021. Dar procedura necesită timp. Dacă nu se va întâmpla acest lucru, vom intra în zona lipsei unui acord. Dat fiind că suntem la mai puţin de 100 de zile distanţă de acest termen, nu putem exclude acest scenariu”, a declarat Sevcovic.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană. Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie. Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.

    Tensiunile s-au amplificat în contextul în care Guvernul Boris Johnson vrea să modifice unele clauze ale Acordului Brexit, un plan considerat a fi o încălcare a reglementărilor internaţionale. Tratatul conferă un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord, pentru a evita apariţia controalelor la frontieră şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Însă Guvernul Boris Johnson contestă menţinerea reglementărilor UE în provincia britanică Irlanda de Nord.

  • Administraţia Donald Trump avertizează asupra riscurilor la frontiera irlandeză din cauza Brexit

    Iniţiativa Guvernului Boris Johnson de modificare a Acordului Brexit riscă să conducă la apariţia “accidentală” a unei frontiere între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, avertizează un oficial din cadrul Administraţiei Donald Trump.

    “Toată lumea îmi dă asigurări că nu există niciun interes de a fi instituită o frontieră între Republica Irlanda şi Irlanda de Nord. Apreciem acest lucru, îl respectăm şi suntem de acord. Singurul lucru de care eu încerc să mă asigur în faţa acestor opinii este să evităm crearea unei frontiere în mod accidental”, a declarat, conform cotidianului Financial Times, Mick Mulvaney, emisarul special al Casei Albe pentru Irlanda de Nord.

    Referindu-se la acordul de pace semnat de liderii politici de la Londra, Dublin şi Belfast în 1998, Mick Mulvaney a precizat: “Administraţia Trump, Departamentul de Stat şi Congresul SUA sunt aliniate în dorinţa de a vedea menţinerea Acordului din Vinerea Marea şi lipsa frontierei”.

    Mai mulţi politicieni democraţi din SUA, inclusiv candidatul la preşedinţie Joseph Biden şi Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, au exprimat preocupări privind iniţiativa Guvernului Boris Johnson de a modifica unele clauze ale Acordului Brexit. Tratatul conferă un statut special provinciei britanice Irlanda de Nord, pentru a evita apariţia controalelor la frontieră şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Însă Guvernul Boris Johnson contestă menţinerea reglementărilor UE în provincia britanică Irlanda de Nord.

    Joseph Biden, candidatul Partidului Democrat în scrutinul prezidenţial din SUA, a cerut Marii Britanii să nu modifice condiţiile Brexit, avertizând că orice viitor tratat comercial bilateral depinde de respectarea Acordului de pace din Irlanda de Nord. “Nu putem permite ca Acordul din Vinerea Mare, care a instaurat pacea în Irlanda de Nord, să devină victima Brexit”, a declarat Joseph Biden, fost vicepreşedinte al SUA. “Orice acord comercial dintre SUA şi Marea Britanie va depinde de respectarea Acordului din Vinerea Mare şi de evitarea revenirii la controale vamale”, a subliniat Biden.

    Guvernul Boris Johnson a dat asigurări, joi, că nu intenţionează să afecteze Acordul de pace din Irlanda de Nord, precizând, după criticile candidatului democrat la preşedinţie Joseph Biden, că le va explica politicienilor de la Washington situaţia negocierilor pe tema Brexit.

  • Două treimi dintre firmele din Marea Britanie şi-au reluat total activităţile

    Două treimi dintre companiile britanice şi-au reluat complet operaţiunile după restricţiile antiepidemice, în contextul în care la jumătatea lunii iunie doar jumătate dintre firme îşi reluaseră în totalitate operaţiunile, potrivit unui studiu citat de agenţia Reuters.

    Două-treimi dintre firme sunt “complet operaţionale”. Pe de altă parte, 21% dintre companiile din Marea Britanie îşi desfăşoară în continuare activităţile doar la nivel parţial, arată studiul realizat de Confederaţia Industriei Britanice (CBI).

    „Dat fiind că firmele îşi reiau treptat activităţile, datele de luna aceasta arată un moment crucial pentru economie”, afirmă Alpesh Paleja, economist la Conferderaţia Industriei Britanice.

    Însă multe companii, mai ales cele din sectoare afectate de scăderea consumului, rămân într-o “situaţie dificilă”, a precizat expertul.

    În medie, firmele britanice funcţionează în prezent la capacitatea de 85%, din cauza măsurilor de distanţare existente.

  • NYT: Noua dilemă a liderilor Marii Britanii: Ce se întâmplă dacă Donald Trump pierde alegerile?

    Marea Britanie ar putea fi afectată grav de eventualul eşec al preşedintelui SUA, Donald Trump, în scrutinul prezidenţial din noiembrie, în contextul în care candidatul democrat Joseph Biden s-a opus producerii Brexit şi s-ar putea să nu fie interesat de un acord comercial, notează cotidianul NYT.

    “Regina Elizabeth i-a oferit un banchet de stat extravagant la Palatul Buckingham. Fostul premier Theresa May l-a primit la Palatul Blenheim, reşedinţa familiei eroului lui, Winston Churchill. Succesorul ei, Boris Johnson, a refuzat să se alăture seriei de critici mondiale după ce Trump a ordonat dispersarea protestelor antirasism din faţa Casei Albe. Puţine ţări s-au străduit mai mult decât Marea Britanie să îi facă pe plac preşedintelui Trump. Dar acum, dat fiind că Trump este pe locul doi în sondajele de opinie după fostul vicepreşedinte Joseph Biden, oficialii britanici s-au trezit în faţa unei perspective incerte: preşedintele pe care au încercat atât de mult să îl mulţumească ar putea pleca de la putere anul viitor”, comentează editorialistul Mark Landler într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul “Noua dilemă a oficialilor britanici: Dacă pierde Trump alegerile? / Dacă Joe Biden câştigă scrutinul din noiembrie, Marea Britanie se va confrunta cu un preşedinte care s-a opus Brexit-ului, care ar încerca să aibă relaţii bune cu Irlanda şi ar putea fi interesat foarte puţin de un acord comercial”.

    La Paris şi Berlin, o înfrângere a lui Donald Trump ar fi salutată, fiind o uşurare eliminarea unui lider politic care a perturbat alianţele, a ameninţat cu război comercial şi a încercat să destrame proiectul european. Dar la Londra, unde Guvernul Boris Johnson tocmai a părăsit Uniunea Europeană, situaţia este mai complicată. “În momentul izolării britanice, susţinerea totală acordată de Donald Trump pentru Brexit a transformat Statele Unite într-o zonă de siguranţă. Promisiunea sa în sensul unui acord comercial productiv i-a oferit lui Boris Johnson un element pe care să îl poată vinde publicului. Politicile sale populiste au fost sincronizate cu tacticile lipsite de scrupule ale politicienilor pro-Brexit”, observă NYT.

    “Dacă Joseph Biden va câştiga în noiembrie, Marea Britanie se va confrunta cu un preşedinte care s-a opus Brexit-ului, care ar încerca să îşi asigure prin Irlanda interesele într-o Europă post-Brexit şi care ar avea puţine motive să prioritizeze un acord comercial SUA-Marea Britanie. Fostul său şef, preşedintele Barack Obama, i-a avertizat la un moment dat pe britanici că, dacă părăsesc Uniunea Europeană, vor ajunge «la coadă» în orice negocieri comerciale cu SUA”, subliniază NYT.

    “Britanicii nu vor înţelege de ce ultimii doi premieri au încercat să se poarte frumos cu Trump. El este cald cu britanicii din instinct, dar Londra va trebui să lucreze la această relaţie”, afirmă Peter Westmacott, fost ambasador britanic în SUA.

    În contextul în care popularitatea lui Donald Trump s-a erodat, publicaţiile proguvernamentale britanice au început să argumenteze că preşedintele Joe Biden ar fi mai bun pentru Marea Britaniec decât preşedintele Donald Trump. Spre deosebire de Trump, Biden crede în alianţe. Nu îi va da lui Boris Johnson lecţii aspre despre necesitatea de a fi dur în relaţia faţă de China. Nu ar fi atât de toxic cu o mare parte a publicului britanic.

    Într-un editorial publicat recent în The Sunday Times, jurnalistul Tim Shipman a citat un membru al Guvernului de la Londra care a declarat că o înfrângere a lui Donald Trump “ar face lucrurile mult mai uşoare”.

  • Guvernul Boris Johnson admite că nu va ajunge curând la un acord post-Brexit cu UE -The Telegraph

    Guvernul Boris Johnson pare să admită că Marea Britanie nu va ajunge curând la un acord cu Uniunea Europeană privind relaţiile post-Brexit, afirmă surse guvernamentale de la Londra citate de cotidianul The Telegraph.

    Potrivit surselor citate, Guvernul de la Londra porneşte de la premisa că nu va ajunge anul acesta la un acord cu Bruxellesul privind relaţiile post-Brexit. Iar, în condiţiile în care tranziţia post-Brexit se încheie pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie ar urma să gestioneze relaţiile comerciale cu Uniunea Europeană începând din 2021 în virtutea reglementărilor generale ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

    La nivel oficial, Guvernul Boris Johnson a comunicat miercuri că se va implica în mod constructiv în negocierile cu UE privind viitoarele relaţii bilaterale, dar nu va ceda din drepturile unui stat independent, potrivit unui purtător de cuvânt guvernamental citat de agenţia Reuters.

    Marea Britanie poartă negocieri cu Uniunea Europeană pentru reglementarea relaţiilor bilaterale după expirarea tranziţiei post-Brexit, în ianuarie 2021. Uniunea Europeană a avertizat cetăţenii britanici să se pregătească pentru controale amănunţite la frontierele europene şi pentru alte probleme care ar putea apărea în cazul expirării tranziţiei post-Brexit fără niciun acord. Negociatorul-şef al UE pe tema Brexit, Michel Barnier, a declarat că rămân “divergenţe semnificative” în negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relaţii bilaterale. În acest context, Comisia Europeană a emis un document privind politicile comunitare prin care avertizează asupra “modificărilor ample şi automate” generate de Brexit.

    Guvernul Boris Johnson a transmis Uniunii Europene în iunie că se opune prelungirii perioadei de tranziţie post-Brexit, amplificând riscurile unui blocaj în relaţiile bilaterale după 1 ianuarie 2021. Uniunea Europeană şi Marea Britanie au anunţat în ultimele luni că nu au înregistrat progrese majore în negocierile pe tema relaţiilor post-Brexit.

    Marea Britanie s-a retras din Uniunea Europeană pe 1 februarie. În perioada de tranziţie post-Brexit, care durează până pe 31 decembrie 2020, Marea Britanie va continua să aplice reglementările Uniunii Europene. Premierul Boris Johnson speră că va finaliza până pe 31 decembrie 2020 negocierile privind viitoarele relaţii bilaterale. Liderii UE i-au transmis în mod repetat că timpul este foarte scurt. Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană.

    Downing Street susţine că vrea condiţii similare cu cele acordate de Uniunea Europeană Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficiali UE au atras atenţia că situaţia este diferită la nivelul standardelor, în contextul proximităţii geografice dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

    Recent, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru scenariul încheierii fără niciun acord a tranziţiei post-Brexit.

  • Un vaccin anti-COVID-19 dezvoltat de Universitatea Oxford pare să dea rezultate în testele preliminare

    Un vaccin anticoronavirus dezvoltat de Universitatea britanică Oxford activează sistemul imunitar şi pare a fi sigur, deşi generează unele efecte adverse, arată rezultatele testelor clinice preliminare, potrivit BBC News.

    Teste clinice la care au participat 1.077 de persoane arată că vaccinul a activat anticorpii şi globulele albe care pot contracara coronavirusul.

    Concluzile sunt promiţătoare, dar este prematur să se ştie dacă vaccinul oferă suficientă protecţie. Teste clinice mai ample sunt în curs.

    Autorităţile medicale britanice au comandat deja 100 de milioane de doze ale potenţialului vaccin.

    Vaccinul, denumit tehnic ChAdOx1 nCoV-19, este dezvoltat într-un ritm fără precedent. A fost produs pe baza unui virus supus procedurilor de inginerie genetică şi care poate cauza răceli la cimpanzei. Virusul a fost modificat astfel încât să nu se poată transmite la oameni şi să fie asemănător cu noul coronavirus. În acest fel, sistemul imunitar se poate activa pentru a contracara coronavirusul.

    Cercetătorii consideră vaccinul sigur, existând efecte adverse care nu sunt considerate periculoase. Aproximativ 70% dintre persoanele cărora li s-a administrat vaccinul în cursul testelor clinice au avut febră sau dureri de cap, care au putut fi tratate cu Paracetamol.

    “Mai este mult de lucru până când vom putea confirma că vaccinul nostru va ajuta la gestionarea pandemiei Covid-19, dar actualele rezultate sunt promiţătoare”, a declarat prof. Sarah Gilbert, de la Universitatea Oxford.